64,222 matches
-
politic a devenit o temă importantă în cadrul specialiștilor, dar, din ce in ce mai mult, si a publicului. Există numeroase studii cu privire la diferitele strategii de marketing politic ce pot fi utilizate într-o campanie politică sau electorală. Totuși, acestea reprezintă mai mult decat simple teorii și definiții. Fiecare campanie electorală are un anumit specific, dincolo de clasică diferențiere dată de scopul alegerilor. Diversitatea este dată de contextele politice diferite, dar mai ales de caracteristicile locale. Cu alte cuvinte, chiar și în cadrul aceleiași campanii coordonate la nivel
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Stați Uniți - Uno Stato Federale affermato e consolidato, con una struttura politico istituzionale ben delineată e una politică estera unitaria e rappresentativa di tutti gli Stați membri. Unione Europea - Un ibrido internazionale tra Organizzazione intergovernativa e Stato federale. Secondo la teoria Calhoun-Seydel l'UE soddisfa i due elemenți fondamentali di uno stato federale: * Essere una comunità di individui - La legislazione proveniențe dal "Governo Centrale" ha un effetto immediato sia sugli enti collettivi che sulle persone fisiche. Le norme și dirigono direttamente
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
a propune un model de reglementare întemeiat pe toleranță și împrumuturi culturale reciproce, pe valorizarea diferitelor experiențe culturale ale populațiilor de origine etnică diferită care trăiesc în aceeași țară. Ideea multiculturalismului a fost precedată în sociologia americană a culturii de teoria vasului de omogenizat ("melting pot") în care "identitatea americană" ar fi asimilat generații după generații de imigranți. În acest proces omogenizator, imigranții și-ar fi pierdut propriile identităii etnice și culturale anterioare și au devenit "americani adevărați". La sfârșitul secolului
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
identitatea americană" ar fi asimilat generații după generații de imigranți. În acest proces omogenizator, imigranții și-ar fi pierdut propriile identităii etnice și culturale anterioare și au devenit "americani adevărați". La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, teoria omogenizării exprimă realitatea procesului de asimilare a modului de viață american de către noii imigranți și descendenții acestora. După 1950-1960, modelul omogenizării forțate a pierdut teren în fața recunoașterii diversității. Ideea amestecului de culturi, în care fiecare și-a păstrat propria identitate
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
democrației și drepturilor omului par a dobândi o greutate mai mare decât principiul suveranității în interpretare strictă, iar drepturile indivizilor sunt mai importante decât drepturile statelor 24. Un spațiu național evoluează că un loc unde circulă valori, idei, mituri, credințe, teorii, mentalități, simboluri, dar toate aceste elemente, aflate în interdependenta, cunosc decalaje sau subordonare față de nucleul iradiant al culturii naționale. Deliberările din spațiul național se produc în raport cu o realitate socială sau națională, de fapt cu problemele concrete ale societății. O cultură
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
care presupune cedarea unei părți a suveranității, iar pe de altă parte, UE insistă pe reînvierea particularităților regionale, a tradițiilor, a obiceiurilor și specificității fiecărui loc (geografic). Un spațiu național evoluează că un loc unde circulă valori, idei, mituri, credințe, teorii, mentalități, simboluri, dar toate aceste elemente, aflate în interdependenta, cunosc decalaje sau subordonare față de nucleul iradiant al culturii naționale. O cultură națională da expresie unor cerințe, aspirații, trebuințe, unor idei forță care capătă, în anumite momente, caracter de factor explicativ
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
co.uk/news/world-europe 3 Declaration on multiculturalism of Nicolas Sarkozy available at http://www.france 24.com/eng 4 Ibidem. 5 Declaration on multiculturalism of David Cameron available at http://www.bbc.co.uk/news/uk-politics 6 Will, Kymlicka, "Teoria și practica multiculturalismului canadian", traducere de Steliu Lambru, Revista Altera 12, anul V. 1999, p. 66. 7 Liviu Antonesei, "Modernitatea, globalizarea și dialogul culturilor privite din perspectiva educației interculturale" în Cozma, Teodor (coord.) O nouă provocare pentru educație: interculturalitatea, Editura
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
V. 1999, p. 66. 7 Liviu Antonesei, "Modernitatea, globalizarea și dialogul culturilor privite din perspectiva educației interculturale" în Cozma, Teodor (coord.) O nouă provocare pentru educație: interculturalitatea, Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 11-23. 8 Georgiu Grigore, Comunicarea interculturală. Probleme, abordări, teorii, Editura Comunicare.ro, București, 2010, pp. 153-156. 9 Cap.I, alin.4 din Declarația de la Berlin, adoptată la 25 martie 2007, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la semnarea Tratatelor de la Romă. Documentul poate fi vizualizat la adresa http://www
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
român", în Historia, București, 2006. Gavreliuc, Alin, Psihologie interculturală, Editura Polirom, Iași, 2011; Goian, Ion, "Cu privire la doctrina națională", în Ideea națională și ideea europeană, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, București, 2009. Grigore, Georgiu, Comunicarea interculturală. Probleme, abordări, teorii, Editura Comunicare.ro, București, 2010. Jora, Lucian, Ideea națională în Uniunea Europeană, în Pantelimon, Criști (coord.), Ideea națională și ideea europeană, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, București, 2009. Kymlicka, Will, " Teoria și practica multiculturalismului canadian", traducere de Steliu
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
2009. Grigore, Georgiu, Comunicarea interculturală. Probleme, abordări, teorii, Editura Comunicare.ro, București, 2010. Jora, Lucian, Ideea națională în Uniunea Europeană, în Pantelimon, Criști (coord.), Ideea națională și ideea europeană, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, București, 2009. Kymlicka, Will, " Teoria și practica multiculturalismului canadian", traducere de Steliu Lambru, Revista Altera 12, anul V. 1999. Mehedi, Mustafa, Educația multiculturală și interculturală, Revista Drepturile Omului nr. 3, anul IX, 1999; Pantelimon, Criști (coord.), Ideea națională și ideea europeană, Editura Institutului de Științe
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Dominique, Ce este cetățenia?, Editura Polirom, Iași, 2001. Schifirneț, Constantin, "Spațiul public național, spațiul public european", în Sociologie românească, 2007, volumul V, nr. 4. Smith, Anthony, "Naționalism și modernism", Editura Epigraf, Chișinău, 2002, în Grigore Georgiu, Comunicarea interculturală. Probleme, abordări, teorii, Editura Comunicare.ro, București, 2010. Stoica, Marcela Monica "The identity based euro elections? The euro discurse of scepticism", Revista Cogito, Vol. VI, no. 4/December, 2014, Bucharest, 2014. Stoica, Marcela Monica, RHEA, Cristina, "The Cultural Romanian Identity în the South-Eastern
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
studii care analizează din perspectiva interdisciplinara relația dintre intelectuali, ideologie și literatura în perioada regimului comunist. Se regăsesc astfel trei dimensiuni: prima, cea istorică (care prezintă evoluția factorului ideologic în spațiul cultural și reacțiile mediilor intelectuale), a doua, cea a teoriei și criticii literare (care evidențiază manieră în care scriitorii au fost sau nu fascinați de "religia politică" a comunismului) și, ultima, cea a științelor sociale și politice (care își propune să traseze reperele conceptuale și empirice ale raporturilor pe care
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Baranga), Radu Vancu ( Cuvintele puterii și cuvintele poeziei. "Sonetul despre Unire" al lui Mircea Ivănescu), Angelo Mitchievici (Arhitecții utopiei: Eugen Barbu și Facerea lumii) și Antonio Patraș (Reabilitarea confesiunii. Exercițiile de luciditate ale lui Ion D. Sîrbu). Proiectată din perspectiva teoriei și criticii literare, studiile reunite în acest capitol încearcă să descifreze felul în care scriitorii au înțeles să-și asume sau, dimpotrivă, să respingă comandamentele ideologice și propagandistice ale partidului. Sunt analizate cazurile lui George Călinescu, Aurel Baranga, Mircea Ivănescu
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
non-estetice limitate). Mai multe tipuri de public cer mai multe tipuri de literatură, după principiul consumului și al plăcerii. Un canon unanim acceptat este, de altfel, o pură iluzie. Postmodernismul trimite, de fapt, canonul estetic spre lada de gunoi a teoriei și a istoriei literare. Pentru perioada postcomunistă (extrem de nerăbdătoare pentru consacrarea unei schimbări, ca și perioada imediat de după 1918, după 1945 sau după 1960) este prea devreme să vorbim de un canon al ei, fundamental nou și bine consolidat (dacă
Canon după canon by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10885_a_12210]
-
acest lucru este relevant în filmografia regizorului, chiar dacă, bineînțeles, nu există nici un motiv pentru a considera capitolul legat de sexualitate unul încheiat sau pentru a crede că aceasta "etapă" din evoluția lui Almodóvar este una "depășită". Din perspectiva unora dintre teoriile feministe clasice, este important faptul că filmul surprinde "asasinarea", mai mult sau mai puțin simbolică, a masculului cu pretenții dominante, dar al cărui rol este în realitate superfluu, și că, în același timp, acest moment coincide, pentru protagoniste, cu cel
Femeile lui Almodovar by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10143_a_11468]
-
conceptual din opera sa" (p. 45 în teză). Era o precizare extrem de importantă, pentru că Adrian Tudurachi a făcut (în teză), pentru comparație și pentru actualizarea aprecierilor sale, periodice excursuri în școala formală rusă, semiotică, retorică, naratologie, fonetică experimentală, stilistică, sociologie, teoria genurilor literare, pentru a realiza conexiunile necesare care să pună în evidență resursele și valențele latente ale criticii dragomiresciene. În mod consecvent și stăruitor însă, Adrian Tudurachi se va plasa (în volum) pe teritoriul poeticii, de unde își va dirija cu
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
aibă) o cu totul altă știință a literaturii decât Mihail Dragomirescu. Scriind despre una, nu vrea să o uite pe cealaltă, dar din acest dialog hermeneutic ia naștere cu adevărat un proces de cunoaștere. Oricât ar fi de mare orgoliul teoriei critice a lui Mihail Dragomirescu, Adrian Tudurachi știe să facă loc, cu discreție, și orgoliului său teoretic, hrănit de cu totul alte referințe. n-ar vrea să devină și impasul său, schimbând ceea ce e de schimbat. Observă disponibilitățile lui Dragomirescu
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
la sens" (p. 146-147). Prin astfel de reflecții, nu puține, tânărul exeget își apără și își arată independența de gândire, căci el nu este un umil scutier al unui Hidalgo dominator. Scriind despre M. Dragomirescu, Adrian Tudurachi visează la propria teorie a literaturii, la propria insulă pe care o va guverna. Sintetizez tot metaforic încă una din virtuțile cărții. Marea performanță a tânărului corăbier Adrian Tudurachi e că navighează îndrăzneț printre conceptele poeticii de la sfârșitul secolului XX, ca adevărate stânci plutitoare
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
înscrie în seria victimelor fericite ale lui Mihail Dragomirescu, de tip Alexandru Tudorică sau Leonida Maniu, confiscați de subiect și prinși în capcana unui sistem estetic copleșitor. Adrian Tudurachi are resursele intelectuale necesare pentru a se elibera din capcanele unei teorii. Nu doar lărgind capcana într-o teorie mai amplă și mai încăpătoare. Soluția lui este, deocamdată, o metacritică emancipată. Cred că Adrian Tudurachi se dovedește un foarte bun teoretician al actului critic, analizat în cele mai mici detalii prin exemplul
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
Mihail Dragomirescu, de tip Alexandru Tudorică sau Leonida Maniu, confiscați de subiect și prinși în capcana unui sistem estetic copleșitor. Adrian Tudurachi are resursele intelectuale necesare pentru a se elibera din capcanele unei teorii. Nu doar lărgind capcana într-o teorie mai amplă și mai încăpătoare. Soluția lui este, deocamdată, o metacritică emancipată. Cred că Adrian Tudurachi se dovedește un foarte bun teoretician al actului critic, analizat în cele mai mici detalii prin exemplul lui Mihail Dragomirescu. Pe exeget nu îl
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
îl interesează sistemul estetic, ci articulațiile lui genuine. Nu ideologia critică normativă, ci producția conceptuală, adecvarea, vulnerabilitățile, instabilitățile, glisările spre echivalările metaforice ale discursului critic teoretizant. Domeniile în care se înscriu explorările lui metodice sunt subsumabile în principal esteticii și teoriei literare, dar își adjudecă și spațiile complementare din comparatism și critica ideilor literare. Aștept cu încredere ca Adrian Tudurachi să devină, în cărțile lui viitoare, și altceva decât exeget al lui Mihail Dragomirescu, și altceva decât un specialist doct al
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
este de mirare câtă vreme romanele sale, aflate la limita eseului (și uneori dincolo de ea), sunt o combinație destul de sofisticată (cert postmodernă) de ficțiune și realitate, de oniric și presă cotidiană, de abstract până în pragul ermetismului și transparență maximă, de teorie științifică și versuri reproduse cu generozitate din lecturile mai mult sau mai puțin întâmplătoare ale autorului. Viziunea lui Constantin Virgil Negoiță asupra vieții și, implicit, asupra romanului, este una fuzzy, antiaristotelică, în care terțul este inclus, contururile se întrepătrund, limitele
Fuzzy-terapie literara by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10152_a_11477]
-
au cultură generală, știu cine a fost regele Carol. Dar, cu cât citesc mai mult, cu atât se încuie mai tare, folosesc cărțile ca să-și justifice prejudecățile, ce om era tata, ce bărbat regele Carol.ť" (p. 206). Acestea fiind teoriile personajului principal și ale unora dintre prietenii săi apropiați (în special cel mai mare dintre frații Minică, a cărui personalitate îl fascinează), conflictul romanului se plasează la nivel discursiv. Sunt câteva momente de leșinată acțiune, un rudiment de intrigă, două-trei
Un roman "deflationist" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10156_a_11481]
-
de un tânăr (pe Nicu Popa, mai pragmatic, mai paysan, nu-l pun la socoteală) intoxicat de atâta reflecție, analiză, deconstrucție. Acesta e și farmecul cărții, cu niște studenți/ absolvenți deștepți care demistifică totul, neomițând să-și considere critic propriile teorii și povestiri. Merită să citim cu atenție acest roman, dacă nu pentru altceva, măcar pentru a evalua tendințele din societatea românească (din mainstream și underground) analizate în el, laolaltă cu diferențele lor, bine punctate de Adrian Schiop. Apoi, ne putem
Un roman "deflationist" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10156_a_11481]
-
despre impresionantul tom Les Antimodernes al lui Antoine Compagnon (Gallimard, 2005), cărți care demontează prejudecata echivalenței dintre modernitate și progresism. Pasionat de Montaigne și de Proust, cărora le-a dedicat mare parte din activitatea de cercetare în domeniul istoriei și teoriei literare (La Seconde main ou le travail de la citation, 1979 și Nous, Michel de Montaigne, 1980, în cazul primului, respectiv edițiile critice ale Du côté de chez Swan și Sodome et Gomorrhe, ambele 1988, în cazul celui de-al doilea
Antimodernii sau "reactionarii șarmanți" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10144_a_11469]