18,899 matches
-
1937 se stabilește, pentru o etapă mai lungă de specializare, la Berlin. În 1935, împreună cu Ernest Bernea, Ion I. Ionică și Ion Samarineanu lansează revista „Rânduiala”, „arhivă de gând și faptă românească”. În „colecția mică” a „Rânduielii”, colecție editorială, A. tipărește în 1936 primele sale broșuri, Naționalismul tineretului și Naționalismul partidelor, de aceeași orientare declarat legionară ca și revista care le găzduia. O altă broșură, anunțată în 1936, Orizontul unei revoluții, a rămas, probabil, doar un proiect. Studiile sale din „Rânduiala
AMZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285329_a_286658]
-
istorie din cadrul Facultății de Litere și Filosofie din București, obținând licența în 1937. În anul precedent absolvise cursurile Înaltei Școli de Arhivistică și Paleografie de pe lângă Arhivele Statului din București, prezentând ca lucrare de diplomă un repertoriu al documentelor Țării Românești, tipărit la scurtă vreme sub auspiciile așezământului lui N. Iorga de la Vălenii de Munte. A semnat primele lucrări publicate cu numele Marta Andronescu. Din 1948 și până la pensionare (1972), a lucrat la Biblioteca Academiei Române ca paleograf, cercetător, șef al serviciului de
ANINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285376_a_286705]
-
gira intelectual primul roman, scris în limba franceză, Le Paresseux (1955; Prix Rivarol), apărut sub pseudonimul Constantin Amariu, folosit de autor pentru toate textele sale în franceză. Concomitent cu prezența literară și publicistică în spațiul cultural din Franța - unde mai tipărește romanele La Fiancée du silence (1957; Prix de la Fondation del Duca) și Le Pauvre d’esprit (1958), precum și o serie de demersuri eseistice, dintre care sunt de amintit L’Église au service de la liberté (1960), Vérité chrétienne et erreur spirituelle
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
a lui Creangă. Tot un substrat parabolic și un recurs poematic la semnificațiile satului arhaic românesc se străvăd în „povestea cu inorog” Cercul de lumină, singura scrisă și publicată până acum în limba română, ca și în suita de poeme, tipărite la mari intervale în revistele românești din exil, unde discursul liric remodelează cunoscute metafore și teme folclorice. Mai clar încă se precizează asemenea coordonate, dovedind o închegată concepție teoretică, în comentariile critice și în cronicile literare semnate în „La Nation
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
alte numeroase publicații: „Tribuna”, „Epoca”, „România ilustrată”, „Revista idealistă”, „Sămănătorul”, „Noua revistă română”, „Flacăra”, „Gazeta Câmpinei”, „Gazeta politică și literară” ș.a. A. scoate, între 1907 și 1912, revista de astronomie „Orion” și, între 1914 și 1916, „Bibliografia română”. Până la război, tipărește, de asemenea, zeci de broșuri și volume, cea mai mare parte constituind-o lucrări de popularizare a științei, traduse și originale. Pionier al romanului românesc de anticipație, el publică În anul 4000 sau o călătorie la Venus (1899), O tragedie
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
la nuvele și romane submediocre. Alături de acestea, apar însă și texte ale unor scriitori precum A. Daudet, Guy de Maupassant, E. A. Poe, H. W. Longfellow, Mark Twain, H. G. Wells ș.a. Traducerile din Shakespeare, în proză, sunt modeste, cu multe deficiențe. Tipărite în colecția „Biblioteca pentru toți”, ele au contribuit într-o măsură la pătrunderea marelui dramaturg englez la noi. SCRIERI: În anul 4000 sau O călătorie la Venus, București, 1899 ; ed. îngr. și pref. Cornel Robu, Cluj-Napoca, 1986; Camille Flammarion, București
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
Scoate, de asemenea, trei reviste umoristice - „La zid!” (1932-1933, 1935-1936), „Recreația” (1940) și „Gluma” (1940-1943) - și una de teatru - „Spectacolul” (1939-1940). Ca artist plastic, are expoziții personale (1922, 1929, 1937), ilustrează numeroase cărți, semnează scenografia unor montări pe scene bucureștene, tipărește un album de gravuri, Casa cu perdelele lăsate (1929), și altul de caricaturi, Cobai și felceri (1932). Publică, totodată, „romanul” De necredzuta viață a dumnealui Ioniță căpitan de oaste, scrisă de dumnealui Iancu Zogravul (1934), urmat de biografia romanțată Cetățeana
ANESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
De necredzuta viață a dumnealui Ioniță căpitan de oaste, scrisă de dumnealui Iancu Zogravul (1934), urmat de biografia romanțată Cetățeana Tallien (1938) și de Schiță pentru istoria teatrului românesc (1938). În 1939, i se reprezintă piesa într-un act Dragodana (tipărită în volum în 1940), o alta, Falimentul zeilor, intrând în repetiții. În manuscris a mai rămas și comedia Napoleon & co. În 1944, A. este suspendat pe cinci ani din activitatea ziaristică și, se pare, închis pentru caricaturile lui antisovietice. Între
ANESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
egida Ministerului Cercetării și Tehnologiei. Director onorific este Alexandru Mironov, redactor - Mihai Dan Pavelescu, secretar de redacție - Constantin D. Pavel. Cum se arată în editorialul Știință și imaginație, semnat de Alexandru Mironov, revista intenționa să reînvie tradiția colecției „Povestiri științifico-fantastice” (tipărită în anii ’60 de publicația „Știință și tehnică”), pe care o continuă în numerotare și despre care se vorbește ca despre un punct de răscruce în dezvoltarea literaturii SF pe teren românesc: „M-am hotărât, împreună cu prietenii Ion Albulescu și
ANTICIPAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285381_a_286710]
-
Mai intens mediatizați sunt Mihai Grămescu, Marius H. Luca, Constantin D. Pavel. În 1996, Voicu Bugariu publică o suită de articole dedicate tinerei literaturi SF autohtone, sub titlul generic Autori români. Nu este uitată nici literatura SF străină. Cornel Robu tipărește cu intermitență un serial pe tema literaturii SF europene și americane, intitulat Premii, topuri, clasamente. Într-un singur număr (516/1994), publicația găzduiește nu mai puțin de trei autori străini, cu proze reprezentative: Frederik Pohl, Mituri ale creației la rasele
ANTICIPAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285381_a_286710]
-
literatură și arte” mai cuprinde conferințe, mese rotunde, dezbateri, comunicări omagiale. Odată cu anul 1990 se produce o cotitură majoră în biografia publicațiilor Academiei Române, ducând la depolitizarea, detensionarea ideologică a acestora. Alături de A.A.R. apare un nou periodic, „Academica”, ce tipărește contribuțiile cele mai recente din domeniul științei, culturii și artei. N.S.
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
Dramatici Români. Debutează cu o „tragedie romantică în versuri”, În preajma tronului, jucată la Teatrul Național din București, în 1894. Piesa, cu subiect „italian”, miza pe efecte violent teatrale - intrigă complicată, situații false, replici artificiale, reminiscențe ale spectacolului romantic. În 1916, tipărește Dochia și Meșterul Manole, piese dintr-o proiectată trilogie în versuri. Cea dintâi, pusă în scenă de Paul Gusty, în 1928, la Teatrul Național din București, marca cel mai împlinit moment al dramaturgului. Într-un text cu o frazare când
ANTONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285391_a_286720]
-
scoate de sub teascuri prima sa tipăritură, Învățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon. Un an mai târziu, semnează pentru prima dată Antim Ivireanul. În 1694 apare Psaltirea, prima carte imprimată numai de el în românește. Egumen la mănăstirea Snagov, tipărește aici, până în 1701, paisprezece cărți (în românește, grecește, în arabă, în slavonă). În jurul lui A.I. se formează, treptat, o adevărată școală tipografică: Mihail Ștefan (sau Iștvanovici), Gheorghe Radovici, ieromonahul Dionisie Floru. Părăsind Snagovul, poate și în urma unor intrigi, A.I. revine
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
A.I. a fost bogată. Excela în xilogravură, dar era și îndemânatic desenator și un caligraf cu slovă măiastră. A fost editor și tipograf, a tradus sau a compilat, a scris cărți el însuși. Dintre cele treizeci și opt de cărți tipărite de A.I., douăzeci și patru au apărut în românește. Sunt, în general, tipărituri religioase, dar și texte cu caracter didactic și moral sau chiar scrieri laice, precum Alexandria și Floarea darurilor. Este autorul a patru lucrări, la alte zece scrie predosloviile sau
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
Anton Schwob, Michael Soukop, Burkhart Steinwach, Till R. Kuhnle (toți din spațiul cultural germanic), Odille Serre (Franța), Eric Freedman (Franța), William Kluback (SUA), Maria Bak (Polonia), Michael Finkenthal (Israel), Zhang Yushu (China) ș.a. La rubrica „Note și documente” s-au tipărit, pe lângă articolele membrilor institutului, și altele provenind de la reputați cercetători ai unor domenii complementare: C. C. Angelescu, Gh. Buzatu, Ștefan Sorin Gorovei, Mihai Timofte (istorie), C. Turcu, Rodica Eugenia Anghel (arhivistică), Gh. Sibechi (genealogie), Sergiu Pavlicencu (literatură spaniolă) ș.a. Revista a
ANUAR DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285397_a_286726]
-
1912 și 11-24 iulie 1914, săptămânal. Colegiul de redacție nu este menționat. Publicația își ilustrează profilul mărturisit în subtitlul „Foaie social-culturală”, publicând poeme de St. O. Iosif (Imnul muncii, O clipă), V. Demetrius (Lângă mort), Ecaterina Pitiș. Aici P. Locusteanu tipărește Amintiri despre Cerna, surprinzătoare prin prospețimea impresiei faptului de viață trăit; același autor își publică observațiile asupra personalității lui Ion Luca Caragiale: Caragiale la teatru, Caragiale despre presă. Cât privește proza, se tipăresc în foileton lucrarea lui George Coșbuc având
ARDEALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285429_a_286758]
-
Lângă mort), Ecaterina Pitiș. Aici P. Locusteanu tipărește Amintiri despre Cerna, surprinzătoare prin prospețimea impresiei faptului de viață trăit; același autor își publică observațiile asupra personalității lui Ion Luca Caragiale: Caragiale la teatru, Caragiale despre presă. Cât privește proza, se tipăresc în foileton lucrarea lui George Coșbuc având ca temă participarea armatei române la războiul din 1877-1878, Războiul nostru pentru neatârnare, povestiri de I. Chiru-Nanov și de I. Pop. Victor Anestin semnează bucata De vorbă cu o cometă, la rubrica „Foiletonul
ARDEALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285429_a_286758]
-
, publicație de cultură a PEN-Centre, cu apariție lunară, a cărei redacție, de la Londra, este formată din reprezentanți și personalități intelectuale europene. De formatul unei cărți de buzunar, A. tipărește texte cultural-literare în principalele limbi de circulație, îndeosebi engleza și franceza. Interesul românesc pentru A. se concentrează asupra numărului 3-6 din ianuarie 1963, reprezentând anul XI de apariție, număr consacrat aproape în întregime definirii literaturii exilului românesc, problemelor și valorilor
ARENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285434_a_286763]
-
însângerat, povestirea lui Al. Antoniu O poveste pentru toată lumea, fragmentul de roman Cutremurul de A. G. Vaida. Reportajul, puțin comentat în alte publicații literare contemporane, atrage atenția lui Octav Șuluțiu atunci când apare Ninge peste Ucraina de Aurel Baranga și când se tipărește volumul Oameni și cărbuni în Valea Jiului de Geo Bogza. Un interes real suscită cărțile de critică literară, a căror apariție este consemnată permanent. Astfel, Octav Șuluțiu scrie despre G. Călinescu, Impresii asupra literaturii spaniole, despre Tudor Vianu, Figuri și forme
APARAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285403_a_286732]
-
reluat cu mici modificări în 1841; tomul al doilea a apărut în 1845. În 1860 și 1862 ambele tomuri au fost reeditate. Publicația, pe care Kogălniceanu o dorea trimestrială sau măcar anuală, trebuia să contribuie, alături de colecțiile de cronici românești tipărite tot de el, la adunarea și publicarea documentelor din trecutul Țărilor Române. O importantă Introducție la primul tom, scrisă de M. Kogălniceanu, justifică obiectivele noii reviste, printr-un elogiu adus tradițiilor naționale, istoriei - „cartea de căpetenie”, „paladiul naționalității noastre”. Studiul
ARHIVA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285444_a_286773]
-
celui de al doilea val este de consemnat Petre Bucșa, care devine unul dintre colaboratorii statornici ai revistei. După ocuparea Bucureștiului de armatele sovietice, Mihai Beniuc publică poema Mesaj garoafei roșii de la Cluj, iar în numărul 376/1945, Tudor Arghezi tipărește poezia Plugul. În ultima perioadă a revistei, apar și alte nume: Verona Brateș, Vasile Copilu-Cheatră, Vasile Bucur. În genere, mai ales în perioada în care periodicul s-a transformat în cotidian, nivelul liricii publicate scade. Proza găzduită este modestă. Printre
ARDEALUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285428_a_286757]
-
-și iscusința pedagogică, va fi ani de-a rândul institutor la Mețova și la Pretori, institutor-director la școala din Samarina (în timpul verii) și la cea din Vlahu-Iani. Din 1924 dispune de o catedră la Liceul român din Grebena, liceu care tipărea și o revistă, cu un titlu iubit de aromâni - „Lumina”. În „Lumina”, „Calendarul aromânesc”, „Lilicea Pindului”, „Flambura”, „Peninsula Balcanică”, „Almanahul aromânesc «Frăția»”, „Revista aromânească”, o altă „Lumină” (1936-1937), precum și în „Dimândarea”, „organ de luptă românească”, A. își publică poemele evocatoare
ARAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
să fie organul de onestă, obiectivă și mai ales curajoasă spovedanie bilunară a generației tinere ardelenești”. Ca atare, îmbinând finalitatea politică și istorico-socială cu aceea literar-artistică, revista publică în mod consecvent lirică militantă. Lui Aron Cotruș, poet preferat, i se tipăresc aici: Horia, Am coborât muntele..., Cine n-are nădejde flămândă, Copil de moț, Alba Iulia, Balta, Sângerări, Aeroplan, Ion, De sute de ori, Dobrogea. Alți poeți sunt Cornelia Buzdugan, Teofil Bugnariu, Traian Marcu. Prin comparație cu nivelul liricii, proza publicată
ARDEALUL TANAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285426_a_286755]
-
fiind publicată și de Victor Corbul. Cât privește folclorul propriu-zis, acesta interesează pe Nicolae Drăganu, Ștefan Buzilă ș.a. Pentru secțiunea traducerilor, e de reținut fragmentul din Poemation de secunde legione valachica sub Carola barone Enzenbergi de Antonio Cosimello (Antonius Cosimellus), tipărit de Iuliu Moisil (Extras din Poema ținutului grănițeresc al Năsăudului), care-i face autorului și biografia. E vorba de un poem scris în limba latină, între 1764 și 1767, la Năsăud și tipărit în mai multe rânduri, între 1767 și
ARHIVA SOMESANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285446_a_286775]
-
barone Enzenbergi de Antonio Cosimello (Antonius Cosimellus), tipărit de Iuliu Moisil (Extras din Poema ținutului grănițeresc al Năsăudului), care-i face autorului și biografia. E vorba de un poem scris în limba latină, între 1764 și 1767, la Năsăud și tipărit în mai multe rânduri, între 1767 și 1830, la Sibiu și la Oradea, al cărui autor, un ofițer din garnizoana regimentului grăniceresc Năsăud, face elogiul văii superioare a Someșului Mare și al locuitorilor acesteia (cea dintâi prezentare a operei și
ARHIVA SOMESANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285446_a_286775]