7,316 matches
-
psihologic, nuvelele de aici încearcă să instituie din nou fantasticul, pe căi diferite: fie că, odată construit, este invalidat prin explicație logică (Două lumi), fie că - izvorât din mintea tulburată a unui personaj - este echivalat cu o metaforă a morții (Ursul). Memorabilă este povestirea Salcâmul. Sugestia morții, ideea unui destin neiertător căruia personajul i se opune cu tărie dau fragmentului închegarea cuvenită. În broșura Fata cea frumoasă (1916), cele câteva povestiri cu intenție didactică sunt marcate de reflexivitatea și de programul
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
naștere sensul, dacă acceptăm că fiecare carte, În funcție de adecvarea dintre limbaj și intenția autorului, produce, la suprafață sau/și subteran, sens. Antoine Volodine Dintre toți romancierii care-și prezintă numărul În acest serial, Volodine, o figură puternică și blajină de urs rusesc, este cel mai aproape de scriitură ca scop În sine, cel mai solicitant; cel mai aproape de, fără nici o urmă de ironie, noțiunea “scriitorului mare”. Textele sale sunt amalgame din metale grele, eșafodează o construcție barocă, iar lectura lor te supune
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o componentă lirică, dar lipsa de adâncime psihologică și un anume sentimentalism afectează grandoarea reală a câtorva scene. SCRIERI: Italia posibilă, Cluj-NAPOCA, 1977; Limbaj cotidian și rostire literară, Timișoara, 1977; Pământ-cosmos și retur (în colaborare cu Dumitru Mureșan), Timișoara, 1980; Ursul câștigător la loto (în colaborare cu Dumitru Mureșan), București, 1981; Graiul, etnografia și folclorul zonei Chioar (în colaborare), Baia Mare, 1983; Întrebări în asfințit, Cluj-Napoca, 1983; Drum de piatră, Cluj-napoca, 1986; Pământul negru, Cluj-napoca, 1988; Pensiunea Barbagia, Cluj-Napoca, 1992; De la revoluție
IANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287481_a_288810]
-
ș.a.m.d. Iconoclast și duios, revanșard și sfidător, insomniac și rebel, I. este un poet reprezentativ al generației sale. SCRIERI: Hârtie igienică, București, 1999; Manifest anarhist și alte fracturi, București, 2000; Mamijuana - Cele mai cunoscute ale lui..., București, 2002; Ursul din containăr - Un film cu mine, București, 2003. Repere bibliografice: Dan Silviu Boerescu, Postmodernismul sau Soluția finală, „Cuvântul”, 1999, 12; Alex. Ștefănescu, Debut șocant, RL, 2000, 40; Mircea Cărtărescu, O poezie adevărată, RL, 2000, 50; Geo Vasile, În dulcele stil
IANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287487_a_288816]
-
Troiei, Craiova, 1920; Umbre peste ape, Craiova, 1923; Cosânzeana, Craiova, 1924; Icoane și priveliști, Arad, 1926; Elegii și poeme, Craiova, 1928; Lauri și purpură, Craiova, 1929; Chipuri de bronz, Craiova, 1930; Icoane din bosfor, Craiova, 1932; Pulberi înstelate, Craiova, 1935; Ursul cu laba-ntoarsă, București, 1939; Vraja, București, 1939; Maiestății sale, Regelui, București, 1940; Dracul păcălit, București, 1941; Comoara de sub stâncă, București, 1942; Moartea zimbrului, București, 1944; Fântâna fermecată, București, 1945; Poeme, BUCUREȘTI, F.A.; Sonete, București, f.a. Ediții: Mihai Eminescu, Poezii postume
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
la revista israeliană de poezie în limba engleză, „Voices of Israel”. SCRIERI: Povestea peștișorului U, București, 1971; Albăstrica, București, 1972; Exerciții, București, 1976; Țară, țară, primăvară, București, 1979; Vocile metamorfozelor, București, 1980; SOS, Haifa, 1992; Parafraze eminesciene, Rehovot (Israel), 1992; Urs și piatră, București, 1994; Corabia, București, 1996; [Versuri], AMI, 26-37; Jurnalul fericirii mele, pref. Valentin Tașcu, Cluj-Napoca, 1999; Șah. Aventuri în lumea de jucărie, Cluj-Napoca, 2000; Albăstrica și alte povești - Bluebell and Other Stories, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 2000. Traduceri: Victor
CAROL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286119_a_287448]
-
personalitatea lui Eminescu (Steaua Eminescu, 1997), precum și o carte de poeme - Peisaje în suflet (1985), cele mai valoroase fiind Teiul lui Stamati, Mărul în poartă, Cocostârcul alb. Este autor al mai multor plachete de versuri pentru copii: Troleibus pentru un urs (1980), Ce pot face mâinile dibace sau Povestea lucrurilor (1981), Cea mai veselă vacanță (1982), Floarea păcii (1987) ș.a. Paralel cu poezia, C. cultivă și schița publicistică (Ferestrele pământului, 1980). A tradus din poezia lui Rafael Alberti, Pablo Neruda, N.
CIOCOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286255_a_287584]
-
Constelația dragostei, Chișinău, 1970; Amforă, Chișinău, 1972; Salutul soarelui, Chișinău, 1974; Razele pâinii, Chișinău, 1976; Arbori îndrăgostiți, Chișinău, 1977; Suită bulgară, Chișinău, 1978; Anotimpurile omului sau Cânturi pentru biografia unui pământ, Chișinău, 1979; Vârsta statuilor, Chișinău, 1980; Troleibus pentru un urs, Chișinău, 1980; Ferestrele pământului, Chișinău, 1980; Ce pot face mâinile dibace sau Povestea lucrurilor, Chișinău, 1981; Cerul de la Cepeleuți, Chișinău, 1982; Cea mai veselă vacanță, Chișinău, 1982; Izvoarele lui august, Chișinău, 1984; Peisaje în suflet, Chișinău, 1985; Despre ce doinesc
CIOCOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286255_a_287584]
-
a proorocului Daniel, în visul căruia se perindă patru fiare apocaliptice: "Cea dintâi fiară, semănând cu un leu cu aripi de vultur; și deasupra lui șezând Nabucodonosor, regele Babilonului, ținând în mână un sceptru. Fiara a doua, cu înfățișare de urs stând într-o rână, cu trei coaste în gură între dinți; și deasupra ei Darie, regele perșilor, ținând în mână o sabie goală. Fiara a treia, asemnea unui leopard pestriț, având pe spate patru aripi de pasăre și cu patru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care alcătuiesc un mic bestiar de uz propriu 51. Ceea ce demonstrează că nici umanismul nu se sustrăgea cu totul șarmului exercitat de aceste lucrări moralizatoare medievale. Animalele devin, în această lucrare, embleme ale virtuților și viciilor. Astfel, castorul semnifică pacea, ursul mânia, furnica prevederea, vulpea nedreptatea ("strâmbătatea"), leul puterea, șoimul mărinimia, dar și trufia, păunul trufia, unicornul (numit în una din edițiile românești "leocorn") nesocotința, lupul lăcomia, liliacul curvia ș.a.m.d. Multe dintre aceste valori morale respectă tradiția impusă prin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nici să odrăslească, și pre domnul lor cu jele, pre stăpânul lor negrele, suspinând, tânguind, nencetat să pomenească. Ochiuri de cucoară, voi, limpedzi izvoară, a izvorî vă părăsiți, și-n amar vă primeniți. Gliganul sălbatec viieriu, și-n livedzile lui ursul ușeriu să să facă, în grădini târvelește, în pomăt batelește să să prefacă. Clătească-să ceriul, tremure pământul, aerul trăsnet, nuării plesnet, potop de holbură, întunerec de negură vântul să aducă. Soarele zimții să-și rătedze, luna, siindu-se, să să rușinedze
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cronos scaunul de sus în gios să-și coboară. Finicul în foc de aromate moară, Oltariul jirtfe nu priimască, Păharul băutură să nu mai mestească. Chitul crepe în apa Aridanului, Iepurile cadză-n gura Sirianului, Musculița cu jele să vâzâiască, amândoi Urșii greu să mormăiască. Pletele Verenicăi să să pleșuvască, Corona frumoasă nu le-mpodobască. Pigasos de Andromeda să să depărtedze, Perseos de Casiopa să să-n străinedze. Zmăul capul cu coada să-și împleticească. Chivotul lui Noe în liman să primejduiască, Porumbul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
inițial manipulat, folosit, devenit și vinovatul, țapul ispășitor al unui conflict care nu îl privește. Ce e drept, Liliacul este cum nu se poate mai potrivit pentru un astfel de rol. În majoritatea reprezentărilor medievale, el face parte, alături de maimuță, urs, dragon, șarpe, porc, leopard, corb etc. din "bestiarul infernal".15 După cum sintetizează un dicționar al animalelor din bestiarele medievale, "acest nenorocos liliac este clasat printre operele nopții, deci ca inamic al darului lui Dumnezeu care este lumina și afectat de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
chiar dacă, e limpede, Lupul se bucură de o autoritate sporită. Oricum, locul Ciacalului în ierarhia animalelor este unul fruntaș: el nu e o jiganie de pluton, ci, dat fiind că este un animal de pradă, se situează, alături de Pardos, Lup, Urs, Vulpe, Mâță sălbatică și altele, în prima tagmă a celor "carele sau în colți, sau în unghi, sau într-alta a trupului parte arme de moarte purtătoare poartă"3. Inițial, personajul ar avea toate șansele să se dezvolte, precum majoritatea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
enciclopediile vechi insistă asupra acestui aspect letal: crocodilul înghite, de cele mai multe ori, un biet om. Proporțiile sunt mereu în favoarea sa, după cum și înfățișarea pare a împrumuta, adesea, aspecte ale marilor fiare terestre: într-un rând, reptila pare un fel de urs cu țepi pe spinare și cu un bot imens, în care își cară, firește, victima 4. El reprezintă, prin excelență, pericolul ori, din perspectivă creștină, diavolul. De altfel, adesea, în iconografia creștină 5, iadul este reprezentat ca o imensă gură
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sus. Se învelește în staniol și se dă la copt timp de o oră, apoi dăm la răcit. După ce s-a răcit, lăsăm să stea de azi pe mâine la frigider. Se servește ca aperitiv tăiat ca feliile de tort. URS CU BRANZA Șase ouă, 600 gr. de brânză frământată, 600 gr. de costiță tocată cubulețe și prăjită, 300 gr. de cârnaț afumat de casă porționat și prăjit, 1 kg. de făină - mălai. Facem o mămăligă potrivită pe care o împărțim
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
până la schimbarea favorabilă a condițiilor contextuale. Nu toate catastrofele naturale se produc cu violență și brusc. Consecințele lor însă afectează profund speciile locuitoare ale zonei atinse. în urma producerii unor modificări semnificative, progresive, ale habitatului, care au condus la insuficiența hranei, urșii panda au fost expuși ca specie, extincției. Supraviețuirea lor depinde azi de intervenția omului. încălzirea globală, având ca și cauză principală activitățile omului, pune în discuție supraviețuirea urșilor polari precum și a altor specii specifice zonelor polare ale globului. Omul a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unor modificări semnificative, progresive, ale habitatului, care au condus la insuficiența hranei, urșii panda au fost expuși ca specie, extincției. Supraviețuirea lor depinde azi de intervenția omului. încălzirea globală, având ca și cauză principală activitățile omului, pune în discuție supraviețuirea urșilor polari precum și a altor specii specifice zonelor polare ale globului. Omul a creat însă un nou mediu de viață, interpus în raporturile sale cu natura, civilizația. Civilizația și cultura sunt un scut al oamenilor în fața vicisitudinilor și a nevoilor impuse
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Legendariu românesc pentru a patra clasă a școalelor poporane, avea o secțiune de "Nărăciuni și asămănări morale"114. Rolul lor era să construiască în mintea elevului mici reprezentări ficționale care să îl ajute să înțeleagă realitatea în care trăia 115. Ursul și lupul, Copilele și cucoșul, Mere putrede și mere bune, Răsăritul soarelui etc. Ce se petrece atunci când cele două filiere se întâlnesc, când viața se lipește de text? Cum am spus deja, biografiile nu intră în Lepturariu decât în volumul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Jos, acesta să fie înregistrat cu numele Ștefan Stanciul, ceea ce dovedește, că mocanu nu era un nume de familie în 1820 și nici mai târziu, motiv pentru care, explică cercetătorul, a ortografiat apelativul cu inițială minusculă. La fel, Grigori sân Ursul, feciorul mazilului Ursu zăt Eni Buhăescul este recenzat în 1838 ca Grigori Ursu. De asemeni, semnalează și maniera în care au fost înregistrați în catagrafiile din 1838 și 1845 noii birnici proveniți din tinerii căsătoriți, aceștia fiind identificați, de regulă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de Iancu Braunștein, artiștii principali, în frunte cu Costică Tănase, plecau acasă la colonelul Emanoil Boteanu, unde coana Lenuța îi aștepta cu vestitele sărmăluțe moldovenești, pasiunea lui conu Costică, și cu delicioasele plăcințele poale-n brâu, stropite cu vin, puterea ursului, adus direct de la Dealul Mare. Aici se mai organiza și câte un pokeraș, în timp ce ofițerii cei mai frumoși ai Bârladului dansau în draci sau la mare tandrețe pe marile dive, așa ca să țină minte orașul, Bârladul! Iată de ce Iancu Braunștein
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de bunic, dar nu-i bunic. E o păpușă. Are o haină de lână galbenă, cu năsturei verzi, mănuși tot verzi... ca două frunze.“ La serbare am fost Crăiasă. Păcat că aveam părul tuns atât de scurt... Iar el era Ursul și-i tremurau mâinile când mi-a dat buchetul de flori. „În grădiniță e cald și bine. Covorul e moale ca blănița pisicii. Afară ploaia bate-n ferestre: pic, pic, pic, dar nu-i deschide nimeni.“ Măsuțe pătrate și câte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
văzut.) California Dreamin’ (nesfârșit) - regia Cristian Nemescu, scenariul Tudor Voican și Cristian Nemescu, imaginea Liviu Marghidan, montajul Cătălin Cristuțiu, cu: Armand Assante, Răzvan Vasilescu, Jamie Elman, Maria Dinulescu, Andi Vasluianu, Ion Sapdaru. Post TIFF-um Să mori ucis din dragoste de urs Eclipsate de succesele românești de la Cannes, filme excepționale au trecut aproape neobservate la TIFF-ul din Sibiu, rulând la cinematograf cu zece, douăzeci de spectatori. Acest articol este un omagiu pentru Omul grizzly, un prinț blond care a iubit atât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
a adăugat în portofoliu încă un personaj aflat la limita dintre geniu și nebunie. Veronica Niculescu Neînarmat, în sălbăticie Documentarul Grizzly Man este povestea unui naturalist amator, un aventurier care a trăit neînarmat în sălbăticie treisprezece primăveri, declarându-se protectorul urșilor grizzly. Filmul lui Herzog despre Timothy Treadwell realizează portretul intim al unui om complicat, folosind în mare parte chiar filmările acestuia, însă în formă brută, cu lungi pasaje poetice de liniște - cele pe care Treadwell ar fi urmat să le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
montaj -, când camera rămânea pur și simplu deschisă, surprinzând doar tufe legănate și șuierul vântului. „Omul grizzly“ trăia în ținuturile sălbatice din Alaska, fiind puțin cunoscut, în ciuda dorinței sale de celebritate. Fondator al organizației Grizzly People, și-a dedicat viața urșilor grizzly, pe care îi considera în pericol din cauza braconierilor. Braconieri despre care cercetătorii susțin că ar fi fost doar inventați de o minte bolnavă, singurul rezultat al acțiunilor lui Treadwell fiind moartea sa și a prietenei lui, plus a unuia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]