5,999 matches
-
rata acestei schimbări este nevoie de raportarea lui la intervalul de timp în care se produce modificarea. Cu alte cuvinte, se calculează „viteza” de variație a vectorului viteză. Rezultatul raportării este vectorul "accelerație liniară", corespunzător intervalului de timp formula 27. Suportul vectorului accelerație la un moment dat se află în planul osculator la traiectorie; în același plan, aflându-se de aceeași parte a tangentei ca și versorul normalei principale. Componentele accelerației sunt: unde formula 32 este raza de curbură. Avem una din formulele
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
ca și versorul normalei principale. Componentele accelerației sunt: unde formula 32 este raza de curbură. Avem una din formulele lui Frenet: unde: De aici deducem: și obținem relațiile pentru accelerațiile tangențială și normală: În mișcarea plană, utilizând coordonatele polare formula 42 și vectorii corespunzători formula 43 și formula 44 expresia accelerației este: Proiecțiile accelerației pe formula 43 și formula 47, adică: formula 48 și formula 49 se numesc "accelerație radială" și, respectiv, "accelerație transversală". Factorul formula 50 se numește "accelerație unghiulară" și se măsoară în formula 51 "Accelerația absolută" a unui
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
transversală". Factorul formula 50 se numește "accelerație unghiulară" și se măsoară în formula 51 "Accelerația absolută" a unui punct material, notată formula 52 este accelerația punctului material în raport cu un sistem de referință fix și este suma vectorială a: Avem deci: Raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp exprimă o "accelerație medie" și nu valoarea exactă a accelerației într-un moment de timp. În intervalul de timp în care are loc deplasarea punctului material între cele două puncte, vectorul viteză poate să se
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
deci: Raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp exprimă o "accelerație medie" și nu valoarea exactă a accelerației într-un moment de timp. În intervalul de timp în care are loc deplasarea punctului material între cele două puncte, vectorul viteză poate să se modifice în valoare și direcție în proporții diferite decât cel calculat pentru momentele final și inițial. Expresia vectorului accelerație liniară medie se scrie sub forma: formula 59 În figura 3. vectorul accelerație este notat prin simbolul formula 60
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
moment de timp. În intervalul de timp în care are loc deplasarea punctului material între cele două puncte, vectorul viteză poate să se modifice în valoare și direcție în proporții diferite decât cel calculat pentru momentele final și inițial. Expresia vectorului accelerație liniară medie se scrie sub forma: formula 59 În figura 3. vectorul accelerație este notat prin simbolul formula 60. Valoarea acestui vector este proporțională cu valoarea variației vectorului vitezei și are direcția paralelă cu aceasta. Cunoașterea accelerației medii, permite cel mult
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
punctului material între cele două puncte, vectorul viteză poate să se modifice în valoare și direcție în proporții diferite decât cel calculat pentru momentele final și inițial. Expresia vectorului accelerație liniară medie se scrie sub forma: formula 59 În figura 3. vectorul accelerație este notat prin simbolul formula 60. Valoarea acestui vector este proporțională cu valoarea variației vectorului vitezei și are direcția paralelă cu aceasta. Cunoașterea accelerației medii, permite cel mult, calcularea variației vitezei pentru intervalul de timp pentru care este dată, dar
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
să se modifice în valoare și direcție în proporții diferite decât cel calculat pentru momentele final și inițial. Expresia vectorului accelerație liniară medie se scrie sub forma: formula 59 În figura 3. vectorul accelerație este notat prin simbolul formula 60. Valoarea acestui vector este proporțională cu valoarea variației vectorului vitezei și are direcția paralelă cu aceasta. Cunoașterea accelerației medii, permite cel mult, calcularea variației vitezei pentru intervalul de timp pentru care este dată, dar nu permite calculul exact al deplasării sau al drumului
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
direcție în proporții diferite decât cel calculat pentru momentele final și inițial. Expresia vectorului accelerație liniară medie se scrie sub forma: formula 59 În figura 3. vectorul accelerație este notat prin simbolul formula 60. Valoarea acestui vector este proporțională cu valoarea variației vectorului vitezei și are direcția paralelă cu aceasta. Cunoașterea accelerației medii, permite cel mult, calcularea variației vitezei pentru intervalul de timp pentru care este dată, dar nu permite calculul exact al deplasării sau al drumului parcurs. Pentru descrierea exactă a stării
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
mult, calcularea variației vitezei pentru intervalul de timp pentru care este dată, dar nu permite calculul exact al deplasării sau al drumului parcurs. Pentru descrierea exactă a stării cinematice pe tot parcursul mișcării, este nevoie de cunoașterea cu precizie a vectorului accelerației în orice moment, respectiv în oricare punct de pe traiectorie. Având în vedere definițiile accelerației medii si ale accelerației instantanee, se poate exprima accelerația medie și sub forma: Se poate introduce, ca și în cazul vitezei, o interpretare grafică. Pentru
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
In algebră liniară, o bază a unui spațiu vectorial, este un sistem de vectori cu care, printr-o combinație liniară, poate fi generat orice vector al spațiului, și care este minimală în raport cu numărul de vectori pe care îi conține. Dacă baza nu ar fi minimală, atunci unul sau mai mulți vectori ai ei, se
Bază (algebră liniară) () [Corola-website/Science/302099_a_303428]
-
In algebră liniară, o bază a unui spațiu vectorial, este un sistem de vectori cu care, printr-o combinație liniară, poate fi generat orice vector al spațiului, și care este minimală în raport cu numărul de vectori pe care îi conține. Dacă baza nu ar fi minimală, atunci unul sau mai mulți vectori ai ei, se poate scrie ca o combinație liniară a celorlalți vectori, ceea ce înseamnă
Bază (algebră liniară) () [Corola-website/Science/302099_a_303428]
-
In algebră liniară, o bază a unui spațiu vectorial, este un sistem de vectori cu care, printr-o combinație liniară, poate fi generat orice vector al spațiului, și care este minimală în raport cu numărul de vectori pe care îi conține. Dacă baza nu ar fi minimală, atunci unul sau mai mulți vectori ai ei, se poate scrie ca o combinație liniară a celorlalți vectori, ceea ce înseamnă că ei pot fi excluși din bază, rămânându-ne mai
Bază (algebră liniară) () [Corola-website/Science/302099_a_303428]
-
un sistem de vectori cu care, printr-o combinație liniară, poate fi generat orice vector al spațiului, și care este minimală în raport cu numărul de vectori pe care îi conține. Dacă baza nu ar fi minimală, atunci unul sau mai mulți vectori ai ei, se poate scrie ca o combinație liniară a celorlalți vectori, ceea ce înseamnă că ei pot fi excluși din bază, rămânându-ne mai puțini vectori. Fiind dat "spațiul vectorial" formula 1, formula 2 - mulțimea vectorilor, formula 3 - corpul peste care se află
Bază (algebră liniară) () [Corola-website/Science/302099_a_303428]
-
generat orice vector al spațiului, și care este minimală în raport cu numărul de vectori pe care îi conține. Dacă baza nu ar fi minimală, atunci unul sau mai mulți vectori ai ei, se poate scrie ca o combinație liniară a celorlalți vectori, ceea ce înseamnă că ei pot fi excluși din bază, rămânându-ne mai puțini vectori. Fiind dat "spațiul vectorial" formula 1, formula 2 - mulțimea vectorilor, formula 3 - corpul peste care se află spațiul vectorial, +,* - legi de compoziție, se numește bază (algebrică) a lui formula 2
Bază (algebră liniară) () [Corola-website/Science/302099_a_303428]
-
care îi conține. Dacă baza nu ar fi minimală, atunci unul sau mai mulți vectori ai ei, se poate scrie ca o combinație liniară a celorlalți vectori, ceea ce înseamnă că ei pot fi excluși din bază, rămânându-ne mai puțini vectori. Fiind dat "spațiul vectorial" formula 1, formula 2 - mulțimea vectorilor, formula 3 - corpul peste care se află spațiul vectorial, +,* - legi de compoziție, se numește bază (algebrică) a lui formula 2, un "sistem de vectori liniar independenți" care sunt "generatori ai spațiului vectorial". Vectorii bazei
Bază (algebră liniară) () [Corola-website/Science/302099_a_303428]
-
minimală, atunci unul sau mai mulți vectori ai ei, se poate scrie ca o combinație liniară a celorlalți vectori, ceea ce înseamnă că ei pot fi excluși din bază, rămânându-ne mai puțini vectori. Fiind dat "spațiul vectorial" formula 1, formula 2 - mulțimea vectorilor, formula 3 - corpul peste care se află spațiul vectorial, +,* - legi de compoziție, se numește bază (algebrică) a lui formula 2, un "sistem de vectori liniar independenți" care sunt "generatori ai spațiului vectorial". Vectorii bazei se numesc "versori". Mai in detaliu, presupunând că
Bază (algebră liniară) () [Corola-website/Science/302099_a_303428]
-
ei pot fi excluși din bază, rămânându-ne mai puțini vectori. Fiind dat "spațiul vectorial" formula 1, formula 2 - mulțimea vectorilor, formula 3 - corpul peste care se află spațiul vectorial, +,* - legi de compoziție, se numește bază (algebrică) a lui formula 2, un "sistem de vectori liniar independenți" care sunt "generatori ai spațiului vectorial". Vectorii bazei se numesc "versori". Mai in detaliu, presupunând că formula 5 este o submulțime finită a spațiului vectorial formula 2 peste un câmp formula 7 (precum mulțimea numerelor reale formula 8 sau cea a numerelor
Bază (algebră liniară) () [Corola-website/Science/302099_a_303428]
-
puțini vectori. Fiind dat "spațiul vectorial" formula 1, formula 2 - mulțimea vectorilor, formula 3 - corpul peste care se află spațiul vectorial, +,* - legi de compoziție, se numește bază (algebrică) a lui formula 2, un "sistem de vectori liniar independenți" care sunt "generatori ai spațiului vectorial". Vectorii bazei se numesc "versori". Mai in detaliu, presupunând că formula 5 este o submulțime finită a spațiului vectorial formula 2 peste un câmp formula 7 (precum mulțimea numerelor reale formula 8 sau cea a numerelor complexe formula 9). Atunci "B" este bază dacă satisface următoarele
Bază (algebră liniară) () [Corola-website/Science/302099_a_303428]
-
infinite (serii) necesită înzestrarea spațiului vectorial cu o structură de spațiu topologic. Structuri similare cu bazele algebrice pentru spații prehilbertiene sunt de exemplu bazele ortonormate și bazele Riesz. O bază a unui spațiu vectorial constă defapt, într-un număr de vectori. Aceștia se scriu între acolade: { }. Exemplu: formula 16. Dacă vectorii formula 17 sunt de forma formula 18, atunci baza se poate scrie și astfel: formula 19, unde k și j sunt evident, "indici".
Bază (algebră liniară) () [Corola-website/Science/302099_a_303428]
-
de spațiu topologic. Structuri similare cu bazele algebrice pentru spații prehilbertiene sunt de exemplu bazele ortonormate și bazele Riesz. O bază a unui spațiu vectorial constă defapt, într-un număr de vectori. Aceștia se scriu între acolade: { }. Exemplu: formula 16. Dacă vectorii formula 17 sunt de forma formula 18, atunci baza se poate scrie și astfel: formula 19, unde k și j sunt evident, "indici".
Bază (algebră liniară) () [Corola-website/Science/302099_a_303428]
-
sustrage politicienii și populația de la soluționarea problemelor cu adevărat serioase din Moldova”. El pledează pentru consolidarea statalității Republicii Moldova și națiunii civice moldovenești, cu menținerea bunelor relații de colaborare și de bună vecinătate cu România. Contribuind la formarea coaliției pro-europene, susținând vectorul de integrare europeană, Marian Lupu este susținătorul ideii că integrarea europeană nu trebuie să izoleze Republica Moldova de partenerii din Est. Marian Lupu susține ideea privind existența poporului și națiunii moldovenești și faptul că Republica Moldova din punctul de vedere al construcției
Marian Lupu () [Corola-website/Science/302527_a_303856]
-
în domeniul conului luminos. Acestă traiectorie se numește "linie de univers a particulei". Notând coordonatele spațiu-timpului prin "x = x, x = y, x = z, x = ict", se poate defini raza vectoare cvadridimensională "r (α = 1, 2, 3, 4)" ca fiind un vector ale cărui proiecții pe axele de coordonate sunt "(x, x, x, x)". O astfel de mărime se numește "cvadrivector"; mai exact, prin cvadrivector se înțelege un ansamblu de patru mărimi "A (α = 1, 2, 3, 4)", care la o transformare
Spațiu-timp () [Corola-website/Science/302652_a_303981]
-
propus teorii care unificau această interacțiune cu forța electromagnetică, la fel cum Maxwell a unificat electricitatea cu magnetismul, cu 100 de ani înaintea lor. Ei sugerau că în afară de foton mai există alte trei particule cu spin 1, numite colectiv bosoni, vectori masivi care purtau interacțiunea nucleară slabă. Aceștia au fost numiți W (pronunțat W plus), W (pronunțat W minus) și Z (pronunțat Z zero), iar fiecare are o masă de cca. 100 GeV (GeV înseamnă Gigaelectron-Volt sau un miliard de electronvolți
Boson () [Corola-website/Science/302670_a_303999]
-
și intensitatea curentului electric cu "I", aceste mărimi sunt legate prin relația Pentru mărimi variabile în timp formula se poate rescrie folosind mărimi instantanee: Densitatea de curent este o măsură a densității unui curent electric. Aceasta este definită ca fiind vectorul a cărui mărime este valoarea curentului electric pe suprafața secțiunii transversale. În unități SI, densitatea de curent se măsoară în amperi pe metru pătrat (A/m²). în cazul în care " formula 5 " este curentul în conductor, formula 6 este densitatea de curent
Curent electric () [Corola-website/Science/302809_a_304138]
-
curentului electric pe suprafața secțiunii transversale. În unități SI, densitatea de curent se măsoară în amperi pe metru pătrat (A/m²). în cazul în care " formula 5 " este curentul în conductor, formula 6 este densitatea de curent, și formula 7 este diferențială a vectorului de secțiune transversală. densitatea de curent totală din ecuațiile Maxwell e: Dacă mișcarea sarcinilor electrice se face numai într-un singur sens, este vorba de un curent continuu (generat de exemplu de bateria galvanică sau de dinam). Dacă sensul de
Curent electric () [Corola-website/Science/302809_a_304138]