5,522 matches
-
prezintă rupturi de pantă sau linii de inflexiune, pe locurile unde se unesc două din tipurile anterioare. În geomorfologie se folosește o clasificare oarecum evolutivă: versanți tineri, maturi și bătrâni, sau mai simplificată: versanți abrupți (fără pături de alterări) și versanți în echilibru dinamic (cu pături de alterări). Cauza care face ca un versant să îmbrace o formă sau alta este intensitatea eroziunii, care este în funcție de: mișcările scoarței, rocă, climă, vegetație și stadiu de evoluție. Evoluția versanților în funcție de climat: a)În
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
două din tipurile anterioare. În geomorfologie se folosește o clasificare oarecum evolutivă: versanți tineri, maturi și bătrâni, sau mai simplificată: versanți abrupți (fără pături de alterări) și versanți în echilibru dinamic (cu pături de alterări). Cauza care face ca un versant să îmbrace o formă sau alta este intensitatea eroziunii, care este în funcție de: mișcările scoarței, rocă, climă, vegetație și stadiu de evoluție. Evoluția versanților în funcție de climat: a)În climatele umede versanții se tesesc, tinzând la un profil de echilibru. Versanții abrupți
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
pături de alterări) și versanți în echilibru dinamic (cu pături de alterări). Cauza care face ca un versant să îmbrace o formă sau alta este intensitatea eroziunii, care este în funcție de: mișcările scoarței, rocă, climă, vegetație și stadiu de evoluție. Evoluția versanților în funcție de climat: a)În climatele umede versanții se tesesc, tinzând la un profil de echilibru. Versanții abrupți se retrag sub acțiunea alunecărilor și a altor procese gravitaționale. Cu timpul, panta versanților se reduce. Când evacuarea sfărâmăturilor de pe versant devine tot
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
dinamic (cu pături de alterări). Cauza care face ca un versant să îmbrace o formă sau alta este intensitatea eroziunii, care este în funcție de: mișcările scoarței, rocă, climă, vegetație și stadiu de evoluție. Evoluția versanților în funcție de climat: a)În climatele umede versanții se tesesc, tinzând la un profil de echilibru. Versanții abrupți se retrag sub acțiunea alunecărilor și a altor procese gravitaționale. Cu timpul, panta versanților se reduce. Când evacuarea sfărâmăturilor de pe versant devine tot mai lentă, el se îmbracă cu o
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
un versant să îmbrace o formă sau alta este intensitatea eroziunii, care este în funcție de: mișcările scoarței, rocă, climă, vegetație și stadiu de evoluție. Evoluția versanților în funcție de climat: a)În climatele umede versanții se tesesc, tinzând la un profil de echilibru. Versanții abrupți se retrag sub acțiunea alunecărilor și a altor procese gravitaționale. Cu timpul, panta versanților se reduce. Când evacuarea sfărâmăturilor de pe versant devine tot mai lentă, el se îmbracă cu o scoarță de alterare tot mai groasă, se acoperă cu
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
scoarței, rocă, climă, vegetație și stadiu de evoluție. Evoluția versanților în funcție de climat: a)În climatele umede versanții se tesesc, tinzând la un profil de echilibru. Versanții abrupți se retrag sub acțiunea alunecărilor și a altor procese gravitaționale. Cu timpul, panta versanților se reduce. Când evacuarea sfărâmăturilor de pe versant devine tot mai lentă, el se îmbracă cu o scoarță de alterare tot mai groasă, se acoperă cu vegetație și sol. Atunci ai impresia că el nu mai evoluează; s-a atins profilul
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
evoluție. Evoluția versanților în funcție de climat: a)În climatele umede versanții se tesesc, tinzând la un profil de echilibru. Versanții abrupți se retrag sub acțiunea alunecărilor și a altor procese gravitaționale. Cu timpul, panta versanților se reduce. Când evacuarea sfărâmăturilor de pe versant devine tot mai lentă, el se îmbracă cu o scoarță de alterare tot mai groasă, se acoperă cu vegetație și sol. Atunci ai impresia că el nu mai evoluează; s-a atins profilul de echilibru al versantului. b)În regiunile
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
evacuarea sfărâmăturilor de pe versant devine tot mai lentă, el se îmbracă cu o scoarță de alterare tot mai groasă, se acoperă cu vegetație și sol. Atunci ai impresia că el nu mai evoluează; s-a atins profilul de echilibru al versantului. b)În regiunile secetoase versanții se retrag, dar rămân abrupți. Aici rocile sunt dezagregate de insolație și îngheț, iar în timpul averselor sunt atacate prin acțiunea de pluviodenudare. Când roca este moale și impermeabilă (argilă sau marna) apar numeroase ravene și
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
tot mai lentă, el se îmbracă cu o scoarță de alterare tot mai groasă, se acoperă cu vegetație și sol. Atunci ai impresia că el nu mai evoluează; s-a atins profilul de echilibru al versantului. b)În regiunile secetoase versanții se retrag, dar rămân abrupți. Aici rocile sunt dezagregate de insolație și îngheț, iar în timpul averselor sunt atacate prin acțiunea de pluviodenudare. Când roca este moale și impermeabilă (argilă sau marna) apar numeroase ravene și ogase, situate unele lângă altele
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
rocile sunt dezagregate de insolație și îngheț, iar în timpul averselor sunt atacate prin acțiunea de pluviodenudare. Când roca este moale și impermeabilă (argilă sau marna) apar numeroase ravene și ogase, situate unele lângă altele, creând peisaje dezolante numite pământuri rele. Versantul este astfel măcinat în mod uniform, pe toată suprafață să, retrăgându-se paralel cu el însuși. Prin retragere, la baza să rămâne un câmp tot mai întins, ușor înclinat, dar neted, care se numește glacis de eroziune. Evoluția în timp
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
mai întins, ușor înclinat, dar neted, care se numește glacis de eroziune. Evoluția în timp, este legată în primul rând de ritmul adâncirii văilor (și respectiv al înălțării scoarței), sau de stagnarea acesteia pe perioade diferite. O dată cu adâncirea unei vai, versantul se naște și crește, dezvoltându-se ascendent și îmbrăcând forme rectilinii, convexe sau complexe. Când adâncirea stagnează, pantele încep să se reducă, dezvoltându-se descendent, până la nivelare. Evoluția ascendentă (versanții rectilinii sau convecși). Evoluția ascendentă rezultă dintr-o adâncire a
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
de stagnarea acesteia pe perioade diferite. O dată cu adâncirea unei vai, versantul se naște și crește, dezvoltându-se ascendent și îmbrăcând forme rectilinii, convexe sau complexe. Când adâncirea stagnează, pantele încep să se reducă, dezvoltându-se descendent, până la nivelare. Evoluția ascendentă (versanții rectilinii sau convecși). Evoluția ascendentă rezultă dintr-o adâncire a râurilor, care este egală sau depășește eroziunea de versant în aceeași unitate de timp. Dacă adâncirea văii și evacuarea de pe versant sunt egale, pantă va crește sub formă rectilina. Dacă
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
îmbrăcând forme rectilinii, convexe sau complexe. Când adâncirea stagnează, pantele încep să se reducă, dezvoltându-se descendent, până la nivelare. Evoluția ascendentă (versanții rectilinii sau convecși). Evoluția ascendentă rezultă dintr-o adâncire a râurilor, care este egală sau depășește eroziunea de versant în aceeași unitate de timp. Dacă adâncirea văii și evacuarea de pe versant sunt egale, pantă va crește sub formă rectilina. Dacă adâncirea văii crește, în raport cu erodarea versantului, la baza vor apărea pante tot mai înclinate, iar pe ansamblu el va
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
se reducă, dezvoltându-se descendent, până la nivelare. Evoluția ascendentă (versanții rectilinii sau convecși). Evoluția ascendentă rezultă dintr-o adâncire a râurilor, care este egală sau depășește eroziunea de versant în aceeași unitate de timp. Dacă adâncirea văii și evacuarea de pe versant sunt egale, pantă va crește sub formă rectilina. Dacă adâncirea văii crește, în raport cu erodarea versantului, la baza vor apărea pante tot mai înclinate, iar pe ansamblu el va deveni convex. Altitudinile relative se măresc continuu, văile sunt în formă de
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
rezultă dintr-o adâncire a râurilor, care este egală sau depășește eroziunea de versant în aceeași unitate de timp. Dacă adâncirea văii și evacuarea de pe versant sunt egale, pantă va crește sub formă rectilina. Dacă adâncirea văii crește, în raport cu erodarea versantului, la baza vor apărea pante tot mai înclinate, iar pe ansamblu el va deveni convex. Altitudinile relative se măresc continuu, văile sunt în formă de V, iar în apropiere de talveg ele se îngustează tot mai mult față de stadiile anterioare
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
ansamblu el va deveni convex. Altitudinile relative se măresc continuu, văile sunt în formă de V, iar în apropiere de talveg ele se îngustează tot mai mult față de stadiile anterioare ; la baza are loc și cea mai intensă evacuare de versant, caracteristice fiind deplasările rapide ale materialelor. Creșterea altitudinilor relative și absolute are anumite limite maxime, datorită multiplicării concomitente a rețelei de vai, care îndesește într-atât versanții încât ei încep să se inretaie, la partea superioară, dând nivele de crește
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
față de stadiile anterioare ; la baza are loc și cea mai intensă evacuare de versant, caracteristice fiind deplasările rapide ale materialelor. Creșterea altitudinilor relative și absolute are anumite limite maxime, datorită multiplicării concomitente a rețelei de vai, care îndesește într-atât versanții încât ei încep să se inretaie, la partea superioară, dând nivele de crește, ce se mențin, în continuare, la aceeași altitudine. Evoluția descendentă (versanții concavi) se impune atunci când adâncirea eroziunii, pe vai, este în descreștere continuă sau a stagnat. Eroziunea
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
absolute are anumite limite maxime, datorită multiplicării concomitente a rețelei de vai, care îndesește într-atât versanții încât ei încep să se inretaie, la partea superioară, dând nivele de crește, ce se mențin, în continuare, la aceeași altitudine. Evoluția descendentă (versanții concavi) se impune atunci când adâncirea eroziunii, pe vai, este în descreștere continuă sau a stagnat. Eroziunea de pe versanți devine tot mai rapidă, în raport cu cea a râurilor și determină retragerea laterală a acestora. Retragerea se face aproape paralel cu ei înșiși
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
ei încep să se inretaie, la partea superioară, dând nivele de crește, ce se mențin, în continuare, la aceeași altitudine. Evoluția descendentă (versanții concavi) se impune atunci când adâncirea eroziunii, pe vai, este în descreștere continuă sau a stagnat. Eroziunea de pe versanți devine tot mai rapidă, în raport cu cea a râurilor și determină retragerea laterală a acestora. Retragerea se face aproape paralel cu ei înșiși, generând la bază o pantă nouă. Această nouă pantă a versantului are caractere fundamental diferite față de cea de
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
descreștere continuă sau a stagnat. Eroziunea de pe versanți devine tot mai rapidă, în raport cu cea a râurilor și determină retragerea laterală a acestora. Retragerea se face aproape paralel cu ei înșiși, generând la bază o pantă nouă. Această nouă pantă a versantului are caractere fundamental diferite față de cea de deasupra: înclinarea este mult mai redusă; pe ea se instalează o pătură de alterări, alimentată continuu cu dezagregări de pe versantul abrupt ; mișcarea materialelor se face lent. Este un versant a cărui evoluție viitoare
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
cu ei înșiși, generând la bază o pantă nouă. Această nouă pantă a versantului are caractere fundamental diferite față de cea de deasupra: înclinarea este mult mai redusă; pe ea se instalează o pătură de alterări, alimentată continuu cu dezagregări de pe versantul abrupt ; mișcarea materialelor se face lent. Este un versant a cărui evoluție viitoare are loc sub formă unui echilibru dinamic, în sensul că punctele sale evoluează solidar, cu un flux lent dar continuu de particule tot mai mici ce se
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
Această nouă pantă a versantului are caractere fundamental diferite față de cea de deasupra: înclinarea este mult mai redusă; pe ea se instalează o pătură de alterări, alimentată continuu cu dezagregări de pe versantul abrupt ; mișcarea materialelor se face lent. Este un versant a cărui evoluție viitoare are loc sub formă unui echilibru dinamic, în sensul că punctele sale evoluează solidar, cu un flux lent dar continuu de particule tot mai mici ce se nasc și merg spre avale. Această nouă pantă a
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
loc sub formă unui echilibru dinamic, în sensul că punctele sale evoluează solidar, cu un flux lent dar continuu de particule tot mai mici ce se nasc și merg spre avale. Această nouă pantă a fost denumită de către W. Penck « versant cu mișcare dispersa », iar de către alții (W. Davis și H. Bauling « versant în echilibru » sau de maturitate, dar de cele mai multe ori este denumită glacis sau pediment (când este mai puțin înclinat și foarte extins). Contactul sau cu abruptul se face
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
solidar, cu un flux lent dar continuu de particule tot mai mici ce se nasc și merg spre avale. Această nouă pantă a fost denumită de către W. Penck « versant cu mișcare dispersa », iar de către alții (W. Davis și H. Bauling « versant în echilibru » sau de maturitate, dar de cele mai multe ori este denumită glacis sau pediment (când este mai puțin înclinat și foarte extins). Contactul sau cu abruptul se face, foarte rar în unghi și cel mai adesea printr-o ruptură de
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
cele mai multe ori este denumită glacis sau pediment (când este mai puțin înclinat și foarte extins). Contactul sau cu abruptul se face, foarte rar în unghi și cel mai adesea printr-o ruptură de pantă concavă, formă care se imprimă întregului versant. Versanții de tip concav sunt cei care domină la suprafață Pământului, datorită faptului că eroziunea în adâncime este limitată de nivelul de baza, iar mișcările de înălțare de asemenea se sting cu timpul. Prin extinderea acestui tip de versant se
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]