8,307 matches
-
Insul respectiv, văzând că-l privesc stăruitor ia poziția de drepți și se prezintă regulamentar: „Să trăiți, sunt sergent T.R. Durilă Mărgărit, și m-am prezentat conform ordinului primit”. Îi zâmbesc protector și-i spun că eu sunt unul dintre vizitatorii de la Buciumeni din august trecut. O bucurie imensă pe măsura împrejurărilor în care ne aflăm! L-am luat la mine în pluton și am continuat viața de ostași. Zilnic instrucție și iar instrucție. Mult amar pe bieții oameni. Unii oameni
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Observam marcanta priveliște de pe Esplanada din fața turnului Eiffel, observam și admiram de sus splendoarea construcțiilor monumentale, din apropiere, vedeam splendida panoramă generală către Domul Invalizilor și Arcul de Triumf, dar mai ales observam și admiram uriașul furnicar de turiști și vizitatori de pe toate continentele! Un adevărat Turn Babel, de care amintește Biblia, dar în cu totul alt sens. Fiecare grup turistic avea farmecul și specificul respectiv al țării de unde venea. Uneori stăteam pe câte o bancă și admiram covoarele multicolore ale
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
repede decât dacă am fi făcut drumul de la Bârlad la București sau invers. Mariana reia munca zilnică în profesia sa, iar mie aproape că nu-mi ajungeau picioarele pentru deplasări zilnice pe străzi drepte, luminoase, atrăgătoare și instructive pentru orice vizitator străin. Străinul care vizitează Parisul - și nu numai Parisul - descifrează la tot pasul istoria glorioasă a Franței. Ca om care am studiat istoria și m-a pasionat de când mă știu, era un adevărat deliciu intelectual să descifrez vechiul și noul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
străzi înainte de a avea întreaga catedrală neterminată în față. Masa de turiști aproape că-ți fură privirile mai mult decât „curiozitatea” firească, asta pentru că se simte în aer o derută comună generată, bănuiesc, de contactul pe care-l are fiecare vizitator cu un „lucru” mult așteptat să-l vadă, dar pe care-l găsește în dezordine, pe care a sperat să-l afle terminat și despre care este convins că, trăind încă o viață și chiar revenind în Barcelona, tot în
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
această țară, în această regiune, în această metropolă, în acest cartier, pe această micuță stradă pe care visează să ajungă toți artiștii din lume (cred eu). Am ajuns înainte de ora 10.00, deci muzeul încă nu se deschisese. Totuși mulți vizitatori așteptau fie nerăbdători, fie blazați, obosiți, șezând pe jos, cu rucsacurile alături, adormiți sau vioi, blânzi, bruneți sau japonezi, toți veniți să-l vadă pe „marele Picasso”. Eu, recunosc, am fost emoționată cu două zile înainte de-a ajunge aici
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
lui Picasso - și, de supărare am uitat să-mi fac fotografia visată. Puteam să mă întorc și să găsesc un moment de răgaz - căci publicul numeros (luni 25.28. '97) se perinda rapid și, după cum se vede pe fața lor, vizitatorii sunt dezorientați - dar am zăbovit în sala cu Meuinele, unde deși mă uitam la pânza mare cât peretele sau la lucrările mai mici, reluând aceeași temă, gândurile-mi zburau spre Prada și Velasquez și nu puteam să accept această obsesie
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
foarte multe persoane erau de vârsta a treia, bătrâni plictisiți care găsesc în jocurile de noroc un mijloc perfect pentru scurgerea timpului. O lume plictisită într-un spațiu fals, iată încă una din imaginile oferite de America mie, un biet vizitator, venit de pe vechiul continent. Ne-am continuat drumul și pe la ora 4 dimineața eram în paturi acasă la Marieta și Cucu. A doua zi am pornit să explorăm New Yorkul, orașul pe care orice om din lumea asta visează să
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
salvate din subsol. Erau multe lucrări ale clasicilor literaturii noastre, unele traduse în spaniolă și "donația" a făcut timp de o săptămâna obiectul unei expoziții deschise în holul central al impozantului edificiu. La "Museo Nacional de Bellas Artes" fusesem ca "vizitator" la puțin timp după sosirea la Santiago și admirasem arhitectura clădirii și colecțiile. Era cea mai veche instituție de acest gen din America Latină, fiind fondat în 1880 ca Museo Nacional de Pintura. Și-a schimbat numele în Museo Nacional de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
arătat încântată de propunerea organizării expoziției, mai ales după ce văzuse câteva "mostre". Cu experiența lor de două mii de ani, maicele, dintre care multe cu studii superioare de artă, au organizat o acțiune de "5 stele", la vernisaj venind sute de vizitatori de calitate, autorități, corp diplomatic, presă. Am primit numeroase felicitări și abia mă abțineam să nu fac explozie de mândrie erau niște piese superbe, din toate zonele țării, cu modele și culori "de-ți luau ochii". Am primit numeroase oferte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu 1930, fiind declarat în 1986 de către UNESCO "Patrimoniu al umanității". Parcul adăpostește 2000 de specii de plante și 500 specii de animale. Clima tropicală , cu temperaturi mari și umiditate ridicată, favorizează o vegetație abundentă, sălbatică și mereu verde, oferind vizitatorilor peisaje de un real interes și de o frumusețe și prospețime nemaiîntâlnite. Nu-i de mirare că Parcul Național și Cataracta au fost locurile unde s-au filmat cunoscutele pelicule cinematografice "Godzilla", "Indiana Jones", "Moonraker"... Cataracta e de fapt un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
succes, în anii următori fiind prezenți la Salto și ambasadorii Federației Ruse, Germaniei, Franței, Italiei, Argentinei și Iranului. La Salto am participat an de an la acțiunile organizate, grupul "român" arătând din ce în ce mai bine și pavilionul nostru cucerind aprecierile elogioase ale vizitatorilor și presei. Pentru acțiunile organizate și sprijinul acordat, în noiembrie 2003 mi s-a oferit o frumoasă plachetă de bronz cu inscripția "Domnului ambasador al României, Vasile Macovei, și Doamnei, cetățeni iluștri ai orașului Salto, pentru integranții UNI Salto, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
bravul și încercatul nostru voievod. L-am plasat și pe "Contele Dracula" între "două sticle" și, pe baza principiului "mulți văd, puțini cunosc", i-am plimbat pe cei doi, blândul Brâncuși și bătăiosul Vlad prin tot Uruguayul, minunând mii de vizitatori cu cele două expoziții "originale"! La cele de mai sus, ca pete de culoare, adăugam piese ceramice, ștergare, instrumente muzicale populare, ii, brâie, toate achiziționate din propriul buzunar și transportate în propriile bagaje. Expozițiile menționate, însoțite de conferințe, recitaluri muzicale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
piane, gramofoane, tablouri, covoare, vase de porțelan și cristal, bijuterii vechi... Devenisem expert în "strigări", deși nu cumpăram mai nimic, excepție făcând câteva piese foarte frumoase de alabastru și argint, achiziționate pentru ambasadă. Am fost sâmbete și duminici la rând vizitatori ai frumoaselor parcuri și interesantelor muzee din Montevideo (de reținut o măsură extraordinar de civilizată și benefică în Uruguay intrarea la muzee și la multe spectacole muzicale și teatrale educative este gratuită). Ca oameni practici, neavând suficiente fonduri pentru achiziționarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
expoziție și hotel pentru prieteni și admiratori. Peste tot, pereții albi sunt plini de picturi albastre și de sculpturi de sirene, animale marine, făpturi fantastice. În ambianța oceanului, aflat la buza clădirii, ansamblul este fascinant, atrăgând anual circa 60000 de vizitatori. Don Carlos este tatăl unuia din supraviețuitorii "catastrofei aviatice din Anzi", Carlito, aventura celor doi făcând subiectul emoționantului său volum "Entre mi hijo y yo, la luna" ("Între fiul meu și eu, doar luna"), publicat în 1986. Îi obținusem o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Germania și Franța. Începând din 1967 este invitat ca Visiting Profesor, timp de 10 ani (alternativă, la Departamentul de Matematică al Universității din Alberta -Edmonton, Canada. Între 1980 și 1982 a fost invitat timp de câte trei luni ca profesor vizitator la Universitatea din Campinas - Sao Paolo, Brazilia. Drept recunoaștere a meritelor sale a fost numit membru activ sau de onoare în peste 25 de societăți, asociații, academii de matematică, mecanică, aeronautică și astronautică din Anglia, Austria, Canada, Franța, Elveția, India
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
c) nu este om cu carte, deși a fost mulți ani editorul unei reviste sioniste. Și totuși, el a venit cu ideea, el l-a construit, el a adunat fonduri, el l-a organizat, fiind spiritul coordonator al institutului. Înainte, vizitatorii, care nu vedeau aici decât nisip și nu auzeau decât urletele șacalilor, erau conduși de Weisgal pe vârful unei dune, unde le spunea: „Aici va fi fizică, acolo biologia, iar dup) colț chimia”. Acum, Weisgal Îi conduce pe oaspeți În
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
este I Will și reprezint) spiritul orașului Chicago. În bar se afl) și un portret roz al lui Franklin Delano Roosevelt, așa cum nu ar)ta În 1932, o sigl) a NRA (Național Rifle Association), fotografii ale unor actori de pe vremuri. Vizitatorii mai În vârst) le pot identifica, simțindu-se că acas). Janowitz este un om preocupat de comunitate și plin de idei pentru Îmbun)ț)țirea activit)ții universit)ții și pentru protejarea cartierului de noi deterior)ri. Lui i se
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
a fost destul de banal. Pe caprifoiul ce atârna pe speteaza sculptată a unei bănci din fața intrării principale, Îngerul meu păzitor (ale cărui aripi seamănă cu cele ale arhanghelului Gavril pictat de Fra Angelico, exceptând purgatoriul florentin) mi-a arătat un vizitator de elită, o vietate splendidă, galben-pal cu pete negre, cu franjuri albastre și câte o bulină de cinabru deasupra fiecărei cozi negre tivite cu roșu de crom. În timp ce examina floarea plecată pe care stătea agățat cu corpul său acoperit de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
versanților de deasupra arborilor de construcție și griul cu alb al vârfului Longs. Mărturisesc că nu cred În timp. Îmi place să-mi strâng covorul fermecat după folosință, În așa fel Încât să suprapun o parte a modelului peste alta. Vizitatorii n-au decât să se Împiedice. Și bucuria cea mai mare a senzației de atemporalitate - Într-un peisaj ales la Întâmplare - o am atunci când mă aflu printre fluturi rari și uzinele lor de hrană. Pentru mine este un extaz și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și mai multă iscusință (noi, familiile Sik și Buketovs, eram de regulă proști dansatori de bal). Erau mai mulți instructori În uniforme stacojii, jumătate de husari, jumătate de oameni de serviciu la hotel. Toți vorbeau engleza de diverse calități. Printre vizitatorii regulați am remarcat un grup de tinere americance. La Început, au apărut toate Într-un vârtej comun de strălucitoare frumusețe exotică. Procesul de diferențiere a Început când, În timpul unuia dintre dansurile mele singuratice (cu câteva secunde Înainte de a Încasa cea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
poetul și romancierul Alexei Tolstoi (n-are nici o legătură cu contele Lev Nikolaievici) compusese, deși suferind de rău de mare, fermecătorul cuplet: Viju palimu i Kafrika Eto - Afrika. (Văd un palmier și un mic Kafru. Aceasta-i Africa.) În Anglia, vizitatorilor li s-a arătat flota. Au urmat, Într-o nobilă succesiune, dineuri și discursuri. Oportuna cucerire a Erzerum-ului de către ruși și așteptata introducere a serviciului militar obligatoriu În Anglia („Vreți să fiți martiri și voi sau așteptați până pe 2 martie
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
-o cu H.G. Wells și o relatare amuzantă a vizitei În niște tranșee din prima linie a frontului din Flandra, unde ospitalitatea a mers până Într-acolo Încât o grenadă germană a fost lăsată să explodeze la câțiva metri de vizitatori. Înainte de a fi publicat În volum, raportul a apărut În foileton Într-un cotidian rus. Acolo tata relatase cu o anumită naivitate caracteristică vechii lumi, cum Îi dăruise stiloul lui marca Swan amiralului Jellicoe, care i-l luase cu Împrumut
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
foarte înaltă prin care nu se zărește nimic. Iată, că se deschide poartă. Este un portar arab. Părintele David vorbește cu el și ne dă voie să intrăm. Lângă zidul de piatră, în interiorul grădinii, este aleea pe care merg toți vizitatorii. Între copaci și alee mai este un gard protector din fier forjat prin care privești grădină. Parcă am intrat în Paradis. Toți avem emoții. Dăm slavă lui Dumnezeu, îngenunchem și sărutam pământul (pietrele) - urmele pașilor Domnului Iisus. Ne descătușam inimile
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
el, e periculos. Este îngrădit ca să nu cazi. Doar atât poți vedea: că sunt vreo 3 m adâncime până la apă. De aceea s-a tras o țeavă specială și-ți iei apă din izvor, dar la robinet. Așa iau toți vizitatorii apă, deși la intrarea în biserică, aproape de izvor, este un loc unde se vinde de către un călugăr apă în sticluțe speciale care au o icoană: îngerul și Maica Domnului stând de vorbă. Și lumea cumpăra și de acolo. Călugărul are
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
și împrejurul muntelui. Sunt sate de arabi. Vezi Nazaretul, Capernaum-ul, Marea Tiberiadei, Nain-ul, Valea Iordanului, Cană Galileii și altele. Apoi vezi munți cu diferite forme. O frumusețe unică aș spune eu. Cât privești, nu te mai saturi de privit, ochii vizitatorului nu se mai satura și nici nu obosesc. E ceva care te învăluie într-un balsam de bună dispoziție, de binefacere, de sănătate, de bucurie lăuntrica, de fericire. Parcă ești la ușă Raiului. Totu-i sfânt, totu-i curat. Parcă
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]