52,956 matches
-
p.4]. O altă problemă a IDU constă în faptul că nu reflectă marile diferențe dintre bărbați și femei. Din acest considerent, în anul 1995, PNUD a calculat IDU ajustat conform disparității dintre sexe, exprimând sintetic șansele de care se bucură populația feminină și masculină la nivelul unei țări, prin Indicele disparității între sexe (IDS), în traducere, Gender related development index (GDI). În determinarea IDS se utilizează aceeași indicatori ca la IDU, dar ținându-se seama de diferențele dintre sexe. Elementele
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
1932), Hotarul (1933), Nostalgii și Ciubărești (1934), În ajun (1935) și Uraganul (1936). Moartea neașteptată, grăbită de tensiunea în care trăise după război și de efortul depus, mai cu seamă în ultimii ani, lasă neterminată această operă, care se va bucura de un neobișnuit succes de public și de critică. Personalitate puternică, nutrind o nestrămutată încredere în propria superioritate morală și intelectuală, în justețea opiniilor sale, impunându-se aproape ca o forță a naturii, nu însă fără o anume abilitate în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
în cazul Modernismului încă exista conștiința convenției. Atâta doar că dacă ne punem în papucii copilului curios, la culcare, întrebarea nu mai e "și, și?" ci "cum, cum?". Textul are ideea năstrușnică de a răsturna textualitatea și în vreme ce autorul se bucură de inventivitatea lui cititorul își cam blestemă zilele. El icnește și primul impuls e să depună armele: nu înțelege. Adevărata schimbare la față a literarului aș zice are loc după Modernism. Ezit să spun Postmodernism fiindcă termenul e din ce în ce mai vag
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
îi supune destinul lor: o mamă japoneză are două fiice care o lasă pradă singurătății (una se sinucide, cealaltă pleacă de acasă fără explicații); un majordom englez ratează "ziua" și rămâne cu rămășițele ei, de care nu știe să se bucure; un pianist e asediat de o realitate absurdă și rămâne împietrit în fața ei; un detectiv caută zadarnic sensul existenței. Cinci eșecuri, în cinci romane. Tom Jones, David Copperfield, Soames Forsyte s-au luptat, au ajuns undeva; eroii Desperado se mulțumesc
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fost încetul cu încetul date deoparte. Lista este cu mult mai lungă. Niciun scriitor occidental nu-și putea închipui cum se comunica în interiorul sistemului. "Șopârlele" erau numai la îndemâna celor întemnițați în regim, căci nimeni altcineva nu s-ar fi putut bucura de un mesaj abia șoptit dacă nu s-ar fi aflat încătușat și cu căluș. Prin urmare, deosebirea esențială între autorii estici și cei vestici era aceea că occidentalii se străduiau din răsputeri să exprime absolut tot, pe când autorii estici
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
același refren, cu "fața de deasupra". Acest capitol se întoarce la lumea magică a lui Dyer, pe când acesta este pradă unui atac de gută. Deși e acum arhitect vestit, el duce o povară de amărăciune și durere, nu se poate bucura de viață. Iată un mic poem al nefericirii lui: Iar acum gândurile mele sunt suspendate și, ca pelerinii, rătăcesc și eu în arșița soarelui, mă pierd în nesfârșita irosire a vremii. Își amintește copilăria, după ciumă. E hotărât să se
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
râului), în 1964. Este un roman despre adolescență și o primă iubire tăinuită. Acțiunea se petrece pe fundalul unei demonstrații de stânga, cu lozinci, manifeste și discursuri. E vorba de tineri, care merg la marș de bună voie, și se bucură din plin de petrecerea tovărășească de după el. Romanul este scris ca narațiune, fără pretenții de hibridizarea genurilor, fără imixtiunea lirismului ori încercări gen Desperado de a șoca lectura în toate chipurile posibile. E o povestire simplă, tradițională, cu urme clare
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mai frumoasă" cu cât înaintează în vârstă. "Pe neașteptate, ești în vârstă, devii anonim. Nu te mai vede nimeni. Ești încântător de liber". Pentru ultima "treime" a vieții, spune Lessing, "nu ne rămâne decât munca. Doar munca ne înviorează, ne bucură, ne face fericiți". Marea "taină" a celor vârstnici este că "se schimbă trupul, dar tu nu te schimbi de fapt câtuși de puțin". Desigur, aici, nereligioasa și pragmatica Doris Lessing se gândește fără îndoială (și cât se poate de sentimental
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și mai agreabilă decât în toate romanele de până acum ale lui Lodge. Pătrundem în gândurile și sentimentele personajelor. Pentru prima oară, Lodge merge dincolo de suprafață, uită să-și bată joc și e fascinat de interioritate. Robyn și Vic se bucură de viață, cu frustrările și surprizele ei plăcute, iar viața lor se transformă în proză afectuoasă. Imaginația a câștigat. * * * Souls and Bodies (Suflete și trupuri, 1980) e un labirint de istorisiri la persoana a treia, un carnaval de nume și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fertilității, care poate readuce viața în tărâmul pustiu, rostește cele trei porunci : "dă, ai compasiune, ține-te în frâu". Toate trei sunt încălcate, drept care ne găsim pe ultimul țărm, împreună cu poetul, care are dinainte marea primordială, dar nu se poate bucura de ea. El privește înapoi, într-o suită de citate care mai de care mai diferite, repetă poruncile zadarnice ale tunetului și se dă bătut. Viața nu poate câștiga. Poemul întreg este un strigăt de disperare. Iubirea a fost ștearsă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în creația lui, suferința e absentă. Pisica e o ființă a bucuriei. Bucuria pe care a refuzat-o ființelor omenești o găsim în isprăvile pisicești. Chiar dacă uneori versurile sunt prea lungi și un pic plicticoase, revelația că Eliot se poate bucura de ceva ne înduioșează. O trupă de pisici încântător de hazlii și șmechere defilează. Unele cu nume sugestiv, altele cu câte un vers care le definește. Avem de-a face poate cu începutul seriei de desene animate în care pisica
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nisipul cenușiu așteptai să mă înghită Fluxul: priveai și fumai. Moartea există în egală măsură pentru adult și copil. Copilul întreabă inocent, "Am să mor?" iar poeta răspunde prompt, " Da". Știe că orice copil presupune că va fi "veșnic", se bucură de "optimismul lui copilăresc", dar refuză să-i ascundă adevărul, chiar dacă e vorba chiar de de fiul ei: "Am să mor?" mă întrebi. Și încep să-ți povestesc ceea ce tu ai prefera să nu știi, iar eu să nu-ți
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să văd totul în mintea mea. Dar acum te văd în fusta ta indiană și bluza simplă de in albăstriu în grădină, sub frunziș, și pari nici mai tânără, nici mai bătrână decât mine. Mămica mea dragă! Sigur că mă bucur că ai găsit o mobilă care se leagă de tinerețea ta; sigur că-mi place zău că da: lustrul ei și aerul de Art Nouveau nu-mi displac. Dar știi și tu că orice mi-ai da îmi place doar
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
găsit o mobilă care se leagă de tinerețea ta; sigur că-mi place zău că da: lustrul ei și aerul de Art Nouveau nu-mi displac. Dar știi și tu că orice mi-ai da îmi place doar fiindcă te bucură pe tine să mi-l dai. Trebuie să pun pe hârtie asta cât mai ești aici: nu șifonierul, eu o vreau pe mama. Diferența dintre versurile agreabile și cele dezagreabile e mare. Fleru Adcock e o poetă morocănoasă, care refuză
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Cât pe ce să-l aduci pe cititor la punctul unde se transformă în autor. Lectura e parte dintr-un ritual sacru, care e în fond imaginația ta. Ești conștient de faptul că îți creezi un lector creator? PA. Mă bucură dacă cititorii intră în lumea pe care le-o deschid și o recreează. Mare parte din înțelesul operei mele stă în intenția de a construi o realitate alternativă. Mai bine zis o realitate mai intensă, în care forțele sacre ale
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
iar, și mă țin la curent cu ce se scrie acum, pe cât pot (prea puțin). LV. Te-a înțeles critica literară? AB. Uneori chiar îi sunt recunoscător pentru tenacitatea și puterea de analiză a unora dintre critici, dar m-aș bucura dacă mi-ar înțelege mai bine intenția generală: critica socială, intenția poeziei mele de dragoste, tipul meu de umor și ironie. Nu spun că le fac pe toate bine, dar tare m-aș bucura dacă ar înțelege criticii mai bine
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
unora dintre critici, dar m-aș bucura dacă mi-ar înțelege mai bine intenția generală: critica socială, intenția poeziei mele de dragoste, tipul meu de umor și ironie. Nu spun că le fac pe toate bine, dar tare m-aș bucura dacă ar înțelege criticii mai bine ce urmăresc. LV. Când faci poezie, contează starea de spirit ori lucrul sistematic? AB. Lucrul sistematic, fără nicio îndoială. Starea de spirit e doar începutul. LV. Scrii de mână, la mașină ori folosești computerul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
zecea variantă). Nu trebuie să îngăduim, în această epocă de teroare tehnologică, să fim împinși să scriem cu uneltele pe care vor să ni le vândă cei ce se ocupă cu comercializarea noii thenologii. Nici nu știi ce m-am bucurat când am aflat nu demult că mai sunt colaboratori la revistele literare care-și trimit textul scris de mână! Dacă nu mă înșel, W.H. Auden n-a învățat niciodată să scrie la mașină. Fascinant. Oare Pasternak scria la mașină
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
al Doilea Război Mondial, America era aliatul puternic care ne-a ajutat să învingem, iar cultura ei, cunoscută nouă prin intermediul filmelor, revistelor etc., întruchipa un gen de trai bun, materialist la care tânjea Europa în urma războiului, și de care se bucură acum. Așa că am folosit America pentru a explora tema visului de fericire (temă foarte americană), aducând pe britanicii reprimați în preajma ei. LV. S-ar părea că în Out of the Shelter ești mai autobiografic, lucru pe care îl faci rar
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Birmingham în altă parte). Am funcționat ca un universitar serios și implicat. Romanele, care adesea satirizau sau prezentau lumea universitară ca pe un carnaval, țineau de o secțiune aparte a vieții mele. Era o graniță cam artificială, așa că m-am bucurat că m-am putut pensiona mai curând, în 1987, ca să mă dedic scrisului. Acum sunt Profesor Emeritus. Nu mai predau în parte fiindcă mi-am cam pierdut auzul dar uneori, nu prea des, țin o prelegere sau citesc din opera
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Desperado. Scriitorii s-au săturat de încifrări. Ei vor să-și recâștige publicul și reușesc. Este acesta motivul pentru care scrii cu aparentă simplitate (chiar dacă ascunzi o emoție incredibil de sofisticată)? FS. Într-un fel întrebarea conține și răspunsul. Mă bucur că menționezi această tensiune reală sau nu între emoție și suprafața simplă. Are legătură tot cu muzica. Îmi dau seama că vreau ca poemul fie el în vers alb ori cu rigoare să se închege pe baza unui ritm. Uneori
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pictori, de obicei). Scriu cu cerneală, nu cu pastă. Inserez cu creionul. Apoi rescriu în calculator, printez, revizuiesc pagina cu cerneală, revin la calculator, și tot așa. Scriu însă proză direct în calculator și revizuiesc în același fel. Tare mă bucur că n-am apucat mașina de scris. Dactilografiez repede dar fac greșeli. Fără pagina printată nu mă descurc, nu pot citi, judeca. Scrisul meu e cumplit, deși am nevoie de el, am nevoie de stilou între degete. Dar asta nu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pe lector, de a-l incita să descopere lectura activă. Între lirism și narațiune, care ți-e mai pe plac? Îți complici voit povestirea, ori e spontan și inevitabil procesul? GS. Cel mai important lucru e istoria, narațiunea, dar mă bucură dacă se simte în proza mea și un element poetic. Am scris prea puțină poezie ca atare. Cred că prefer să scriu genul de proză care poate deveni poezie, și nu genul de poezie care poate aluneca în proză! Oricum
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nepriceput, în acel moment al vieții mele. Pe de altă parte, din prima clipă când am citit un poem cu adevărat, am știut că vreau să fiu poet, iar acum aveam prilejul să fiu și pictor. Nu prea s-au bucurat părinții mei, dar am urmat facultatea de arte plastice, și anume pictura. Pe când eram student, am cunoscut-o pe soția mea, Clarissa, pictor și ea (ea încă pictează), m-am îndrăgostit și am trăit o profundă revelație religioasă, creștină. M-
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dată fiind dezlănțuirea indecenței din poezia Desperado. Cu pumnii strânși, desenezi imagini idilice. Cum îmbini intensitatea experienței de viață cu blândețea tonului poetic? Ești o fire domoală sau vrei să-ți eliberezi lectorul de vijeliile poetului, pentru ca el să se bucure de călătorie? GS. Dat fiind ceea ce tocmai ai numit, înțelegi de ce vreau să pun stavilă minții. Mi se pare că mintea e un motor prea stângaci pentru a explora ariile de interes pentru mine. Dar la fel e și eul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]