525,402 matches
-
cu date nereale, în vederea înregistrării unor lucrări ce au intrat în analiza plenului CNA și care au fost soluționate prin sancționarea posturilor de televiziune respective. Președinta CNA Lăură Georgescu, posibil urmărind diferite interese de natură personală sau capacitată de entități juridice din domeniul audiovizualului sau de persoane ce dețin diferite funcții publice, a impus mai multor funcționari din cadrul C.N.A., să întocmească sesizări ce conțin date nereale, iar ulterior a sustinut respectivele sesizări false prin demararea unor proceduri administrative care au avut
DNA, urmărire penală extinsă pe numele Laurei Georgescu, șefa CNA by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102095_a_103387]
-
demnitarii care o slujesc, să rămână în matcă ei constituțională, să-și cunoască competențele și să le respecte cu bună credință. - statul de drept are o arhitectură bine conturată și delimitata. - decizia CCR ne spune că a existat un conflict juridic generat de anchetă DNA asupra Guvernului, ne mai spune că este de o gravitate foarte mare, generându-se conflictul, iar pe viitor, procurorii nu pot anchetă astfel de proceduri de adoptare actelor normative. Echivalează cu o încălcare gravă a principiului
Kovesi - Lazăr, DECIZIE revocare. Anunțul ministrului Justiției Tudorel Toader - LIVE TEXT by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/102074_a_103366]
-
pot anchetă miniștri, parlamentari, autorități decidente în opera de legiferare, indiferent de nivelul normativ pe care il adopta. Procurorii nu pot anchetă oportunitate, împrejurări, circumstanțe, legalitate, constituționalitate. În activitatea, CCR, au fost pronunțate numeroase decizii de constatare a unor conflicte juridice de natură constituțională. Toate conflictele care au fost constatate că și conflicte adevărate au fost de competențe pozitive și niciun conflict negativ. - O concluzie intermediară este următoarea: echilibrul a fost restabilit de CCR prin pronunțarea deciziei, fără alte măsuri extraconstituționale
Kovesi - Lazăr, DECIZIE revocare. Anunțul ministrului Justiției Tudorel Toader - LIVE TEXT by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/102074_a_103366]
-
mai buna facultate de medicină și medicină dentară privată din România, aniversează pe 23 aprilie, un sfert de veac de excelență în învățământul universitar. Înființată în anul 1990 ca instituție de învățământ superior particular, Universitatea Titu Maiorescu a devenit persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a Sistemului Național de Învățământ, prin Legea nr. 239, din 23 aprilie 2002. Acreditată de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior - ARACIS cu GRAD DE ÎNCREDERE RIDICAT - cel mai
Universitatea Titu Maiorescu aniversează 25 de ani de la înființare by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102102_a_103394]
-
de cărți sub egida unor edituri de primă mărime la nivel academic, momente culturale și artistice, concerte, recitaluri. Un eveniment academic de excepțională valoare științifică înscris în programul de acțiuni dedicate celebrării jubileului Universității Titu Maiorescu este lansarea proiectului ENCICLOPEDIA JURIDICĂ ROMÂNĂ, inițiat de Universitatea Titu Maiorescu din București, în curs de realizare sub auspiciile Academiei Române. Proiectul a fost lansat în data de 16 aprilie 2015 sub cupola Academiei Române. Date fiind importanța științifică și amploarea lucrării, Enciclopedia Juridică Română va fi
Universitatea Titu Maiorescu aniversează 25 de ani de la înființare by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102102_a_103394]
-
lansarea proiectului ENCICLOPEDIA JURIDICĂ ROMÂNĂ, inițiat de Universitatea Titu Maiorescu din București, în curs de realizare sub auspiciile Academiei Române. Proiectul a fost lansat în data de 16 aprilie 2015 sub cupola Academiei Române. Date fiind importanța științifică și amploarea lucrării, Enciclopedia Juridică Română va fi o operă monumentală a culturii și civilizației românești. Peste 700 de persoane, prezenți la Adunarea Solemnă Momentul central al seriei de manifestări dedicate aniversării unui sfert de veac de existență a Universității Titu Maiorescu în slujba educației
Universitatea Titu Maiorescu aniversează 25 de ani de la înființare by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102102_a_103394]
-
oficiale și să contribuie la atingerea țelului". În iulie 2010, dreptul la apă și sanitație a fost recunoscut de către Adunarea Generală a ONU și în octombrie 2010 Consiliul Drepturilor Omului l-a confirmat. Aceasta rezoluție nu numai că prevede temeiul juridic pentru dreptul la apă și sanitație, dar și recunoaște că acest drept este indisolubil legat de dreptul la cel mai înalt standard de sănătate fizică și mentală, precum și dreptul la viață și demnitate umană. În România, la sfârșitul anului 2013
"Apa nu e lux", PETIȚIE. Sociologul Gelu Duminică trage un semnal de alarmă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102125_a_103417]
-
T, ce face obiectul unui dosar penal, pentru mai multe infracțiuni (printre care și gestiune frauduloasă). Schimbarea acuzațiilor și retragerea plângerii De asemenea, inculpatul i-a promis omului de afaceri că va depune diligențele necesare, astfel încât să fie schimbată încadrarea juridică a tuturor faptelor în infracțiunea de „gestiune frauduloasă", pentru care, la retragerea plângerii prealabile, ancheta încetează. În aceeași perioadă, pentru a adăuga presiunii descrise mai sus un mijloc de constrângere și mai puternic, în concordanță cu valoarea sumei respective, inculpatul
DNA, acuzații oficiale pentru Radu Pricop și procurorul DIICOT Remus Tudoran Jurj by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102181_a_103473]
-
în luna martie, AGERPRES a organizat conferinţa „Protecţia jurnaliştilor şi libertatea presei”, ce s-a desfășurat sub patru teme de discuții: „Protecția juridică a jurnaliștilor”, „Măsuri tehnologice de protecție a datelor”, „Drepturi de autor și etică”, „Teroare și manipulare prin media”. Printre invitaţi s-au numărat John
128 de ani de la înființarea AGERPRES by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102167_a_103459]
-
modificarea reprezentând o ruptură esențială față de viziunea actuală a Codului de procedură penală. In condițiile în care realitățile sociale avute în vedere la momentul adoptării Codului nu s-au modificat, nu se justifică adoptarea unei noi viziuni ruptă de tradiția juridică. Practica Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a arătat că lipsirea de libertate a unei persoane pentru acest temei este în concordanță cu standardele convenției în materia garantării drepturilor omului, astfel încât nu există argumente obiective pentru o asemenea modificare. În
DNA, reacție față de proiectul inițiat de Șerban Nicolae (PSD) by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102180_a_103472]
-
de locuri pentru viitori ofițeri ai MAI. Dintre acestea 640 sunt fără taxă și 210 cu taxă. Candidații pot concura pentru locurile scoase la concurs de Facultatea de Poliție, Facultatea de Poliție de Frontieră, Facultatea de Jandarmi, Facultatea de Științe Juridice și Administrative, Facultatea de Pompieri sau Facultatea de Arhivistică. Școlile postliceale ale Ministerului Afacerilor Interne scot la concurs 1.434 de locuri pentru agenți de poliție, agenți de poliție de frontieră, subofițeri de jandarmi și subofițeri de pompieri și protecție
MAI: 2000 de POSTURI DISPONIBILE by Vladimir Neagu () [Corola-website/Journalistic/102192_a_103484]
-
contestat dnei Negruzzi dreptul de a fi advocat, au fost reprezentați prin dl. advocat C. Xeni. La dezbateri asistă foarte multă lume. (...) Pentru susținerea recursului a luat mai întâi cuvântul d.Ferechide. Dsa spune că nu poate pricepe ce rațiune juridică a făcut Curtea din Iași ca să ordoneze ștergerea dnei Negruzzi din tabloul advocaților din Iași, întrucât nici prin legea specială a advocaților și nici prin Constituție nu se prevede că o femeie n-are dreptul de a fi advocat, când
Ella Negruzzi, prima femeie avocat din Estul Europei - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102190_a_103482]
-
Presă ROMPRES și rămânea sub autoritatea statului. În 2003, a fost aprobată Legea nr. 19 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă ROMPRES, conform căreia aceasta se organiza și funcționa ca instituție publică autonomă, de interes național, cu personalitate juridică, independentă editorial, sub controlul Parlamentului. Senatul și Camera Deputaților au adoptat la 15 aprilie și, respectiv, 24 iunie 2008, propunerea de modificare a legii nr. 19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă ROMPRES, prin care aceasta revenea
Agenția Națională de Presă AGERPRES, 128 de ani de la înființare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102183_a_103475]
-
lui Theodor Nicolescu s-a hotărât cu votul majorității deputaților prezenți, la Senat cererea de arestare preventivă a lui Dan Șova s-a hotărât cu votul majorității senatorilor. Astfel, președintele solicită Curții Constituționale să se pronunțe asupra existenței unui conflict juridic de natură constituțională ivit între autoritatea judecătorească și Parlament și să îl soluționeze. ”În conformitate cu prevederile Art. 146 lit. e) și ale Art. 80 din Constituția României, republicată, precum și ale Art. 11 alin. (1) pct. A lit. e), Art. 34, Art.
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
din Constituția României, republicată, precum și ale Art. 11 alin. (1) pct. A lit. e), Art. 34, Art. 35 și Art. 36 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, formulez următoarea: CERERE DE SOLUȚIONARE A CONFLICTULUI JURIDIC DE NATURĂ CONSTITUȚIONALĂ dintre Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte I. Temeiul legal: 1. CONSTITUȚIA
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
Cameră. Art. 80 alin. (2) - Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. Art. 133 alin. (1) - Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. Art. 146 - Curtea Constituțională are următoarele atribuții: (...) e) soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la cererea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a primului-ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii; (...). Art. 147 alin. (4) - Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial. De la data
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
2. LEGEA nr. 47/1992, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată Art. 11 alin. (1) pct. A lit. e) - (1) Curtea Constituțională pronunță decizii, hotărâri și emite avize, după cum urmează: A. Decizii, în cazurile în care: (...) e) soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la cererea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a primului-ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii; (...). Art. 34. - (1) Curtea Constituțională soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
cazurile în care: (...) e) soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la cererea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a primului-ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii; (...). Art. 34. - (1) Curtea Constituțională soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la cererea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a primului-ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Cererea de soluționare a conflictului va menționa autoritățile publice aflate în conflict, textele
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
punctului de vedere. (3) Dezbaterea are loc pe baza raportului prezentat de judecătorul-raportor, a cererii de sesizare, a punctelor de vedere prezentate potrivit alin. (1), a probelor administrate și a susținerilor părților. Art. 36. - Decizia prin care se soluționează conflictul juridic de natură constituțională este definitivă și se comunică autorului sesizării, precum și părților aflate în conflict, înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I. II. Starea de fapt: În conformitate cu prevederile Art. 72 alin. (2) din Constituție, republicată, cele două
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
67 de voturi contra și 5 anulate și, motivat de faptul că nu a întrunit voturile senatorilor, această cerere a fost respinsă. Aplicarea diferită a normelor legale și regulamentare referitoare la majoritatea necesară încuviințării acestor cereri a creat un statut juridic diferențiat între deputați și senatori, fapt ce contravine prevederilor Art. 69-72 coroborate cu cele ale Art. 65 alin. (2) lit. j) și ale Art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituție, republicată, ce consacră un statut nediferențiat deputaților față de senatori
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
votul majorității senatorilor. În acest mod, una dintre cererile menționate a fost respinsă de Senat, pe motiv că acestea nu au întrunit numărul de voturi necesare adoptării. III. În drept: Solicităm Curții Constituționale să se pronunțe asupra existenței unui conflict juridic de natură constituțională ivit între autoritatea judecătorească, reprezentată în cauză de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de-o parte, și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, și ale Art. 173 din Regulamentul Senatului cu prevederile Art. 76 alin.(2) din Constituție, republicată. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, noțiunea de conflict juridic de natură constituțională constă în „acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005). Astfel, pentru a interveni Curtea Constituțională în vederea soluționării unui conflict apreciem că sunt îndeplinite cumulativ cele trei condiții, respectiv: a) conflictul să fie între autorități publice; b) conflictul să fie juridic; c) conflictul să fie de natură constituțională. Cu referire la prezenta cerere, condițiile existenței unui conflict juridic de natură constituțională sunt îndeplinite, pentru motivele pe care le vom arăta în continuare. Autoritățile mai-sus enunțate, respectiv Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
soluționării unui conflict apreciem că sunt îndeplinite cumulativ cele trei condiții, respectiv: a) conflictul să fie între autorități publice; b) conflictul să fie juridic; c) conflictul să fie de natură constituțională. Cu referire la prezenta cerere, condițiile existenței unui conflict juridic de natură constituțională sunt îndeplinite, pentru motivele pe care le vom arăta în continuare. Autoritățile mai-sus enunțate, respectiv Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul, respectiv Camera Deputaților și Senatul, sunt autorități publice, fiind reglementate
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
în continuare. Autoritățile mai-sus enunțate, respectiv Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul, respectiv Camera Deputaților și Senatul, sunt autorități publice, fiind reglementate în Titlul III „Autoritățile publice” din Constituție. Conflictul este unul de natură juridică, având în vedere că izvorul acestuia îl reprezintă inacțiunea Parlamentului prin care nu a fost pusă în acord legea organică cu dispozițiile Legii fundamentale. În ceea ce privește cererile de reținere, arestare sau percheziție a senatorilor referitor la majoritatea necesară aprobării prin hotărâre
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]