55,283 matches
-
este un critic și istoric de artă spaniol. Este Doctor în Istoria Artei (cu specializarea în Artă contemporană și critică de artă), profesoară de Estetică și Teoria Artei la Universitatea Autonoma din Madrid. Face parte din Asociația Criticilor de Artă din Spania. Este membră a Comisiei de studiu a proiecției internaționale a artei spaniole contemporane și membră a Juriului care
Begoña Fernández Cabaleiro () [Corola-website/Science/311560_a_312889]
-
cunoscute aflându-se în simfoniile nr. 88, 94, 99 , 101, 102 și 103 ). Poziția lui Haydn la curtea prințului Esterhazy necesita o constantă producție pentru executarea lor imediată, oferind astfel o oportunitate unică pentru compoziție dar și pentru o auto - critică. Astfel, beneficiind de un astfel de cadru prolific, Haydn începe o expansiune internă, majorându-și ideile tematice, elaborând noi mijloace de dezvoltare, executând modulații mai îndepărtate. Remarcabilul număr de simfonii rafinate rezultat arată numeroase proceduri caracteristice , printre care construirea unei
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
standard, însă ele rămân excepții. Prin aceste criterii externe, simfonia ar putea fi definită ca o „sonată pentru orchestră” , chiar dacă de fapt diferențele dintre aceste două genuri sunt complexe. Pe la sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului al XIX-lea comentariile critice la adresa simfoniei au subliniat în mod repetat calități distinctive: o textură în esență polifonică și o nuanță „publică”. Simfonia a fost în mod constant apreciată pentru abilitatea sa unică de a uni o gamă atât de variată de instrumente în
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
prefețele și tabelele cronologice întocmite de Ileana Băncilă și Dora Mezdrea la multele volume pe care le-au îngrijit. Cercetătătorul brăilean Valentin Popa i-a dedicat teza de doctorat omului și filosofului Vasile Băncilă, prima sinteză românească (vezi paragraful Referințe critice). Vasile Băncilă face parte din generația de aur a intelectualilor care au visat și realizat România Mare, jertfindu-se pentru acest ideal, el însuși fiind invalid din primul război mondial. (Ileana Băncilă, "Aforisme și para-aforisme"). Vasile Băncilă este un reprezentant
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
un obiect ("cogito ergo sum" a lui Descartes) doar din „spontaneitatea gândului”. Kant s-a centrat pe idei pe care le-a extras de la filozofi britanici ca Locke, Berkeley și Hume, dar a făcut distincție între idealismul transcendental și cel critic din variantele precedente: Kant distinge între obiectele ce apar în fața unui observator și obiectele în sine. El mai spune că nu putem aborda ""ul, ca „lucru în sine” () fără propria noastră lume mentală. El adaugă că mintea nu este o
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
kg. Blana este de culoare cenușie-deschis, cu pete în formă de inel. Din cauza habitatului său greu accesibil și a densității foarte scăzute, multe aspecte biologice legate de leopardul zăpezilor sunt slab studiate. La momentul actual, situația ecologică a speciei este critică. În secolul al XX-lea, aceasta a fost introdusă în Lista roșie a IUCN și în documentele de acest gen a unor țări. Din 2012 vânătoarea leoparzilor zăpezilor este interzisă. Prima mențiune și imagine a leopardului zăpezilor sub denumirea "«Once
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]
-
(n. 12 noiembrie 1915, Cherbourg, Manche, Franța - d. 26 martie 1980, Paris, Franța) a fost un eseist, critic, filosof și teoretician al literaturii, francez. A fost unul dintre principalii animatori ai mișcării structuraliste și ai semioticii franceze. Fiu al lui "Louis Barthes" și al "Henriettei" (născută "Binger"), s-a născut la Cherbourg, (Manche), la 12 noiembrie 1915. La
Roland Barthes () [Corola-website/Science/311667_a_312996]
-
(n. 26 aprilie 1937, sat Mireșu Mare, județul Prahova - d. 21 august 2013, Ploiești județul Prahova) a fost critic și istoric literar, profesor universitar, redactor-șef la revista Axioma și președinte al Societății Culturale "I.L. Caragiale". - primare: în comuna natală (1944-1948). - gimnaziale și liceale: la Colegiul Național "I.L. Caragiale" din Ploiești (1948 - 1954). - superioare: la Universitatea din București, Facultatea
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
Ecoul, Gazeta cărților, Anuarul Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova, Prahove, Axioma (cu deosebire) și la alte publicații (inclusiv antologii de studii literare), cu studii, articole, eseuri, cronici literare. - Poetică și stilistică, Ploiești, 1976. - Din lirica modernă, Ploiești, 1982 (Texte critice privind creații ale poeților Rimbaud, Rilke, Apollinaire, Esenin, Paul Valéry, Garcia Lorca, T.S.Eliot și Paul Eluard). - Crestomație de literatură universală, în colaborare cu Gh. Lăzărescu și Cristina Ionescu. Studiu introductiv și coordonator; Zoe Dumitrescu Bușulenga, ed. I, București, EDP
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
carte a fost recenzată de Ion Bogdan Lefter, în "România literară", XVII, nr. 19, 10 mai 1984, p. 5 și de Elena Tacciu, în "Contemporanul", nr. 11 (1948), 9 mart. 1984, p. 5, care au apreciat-o drept "o operă critică" (I. Bogdan Lefter), rezultat al unei "munci dificile de selectare" a unor opere literare și de prezentare succintă a lor (E. Tacciu), iar Ovidiu Drimba, recomandând prima ediție a ei, o considera "un adevărat act de cultură, realizat cu mult
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
elogios și în alte publicații]. - Comentarii stilistice și literare, București, EDP, 1983. (Această carte nu este una didactică, cum ar părea din titlul ei, impus de editură, pentru a putea s-o încadreze în profilul ei, ci una de investigație critică, atât în perspectova tradițională, cât și prin aplicarea unor metode aparținând stilisticii, lingvisticii structurale, comparaticticii, lingvisticii matematice, fără absolutizarea vreuneia dintre acestea, fapt reliefat de toți cronicarii și recenzenții ei, din care unii sunt amintiți mai jos. Sunt investigate opere
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
Serghei Esenin, Blaga, Ion Barbu, Eugenio Montale, Vicente Aleixandre, Seferis, Quasimodo, Odysseas Elytis, Iosif Brodski, sunt încadrate marilor curente literare, de la simbolism la suprarealism, precizate într-o amplă cronologie explicativă și investigate, unele, "la obiect", însoțite de o amplă antologie critică. Au semnat cronici la acest volum Arthur Teodorescu, în "Telegraful", I, nr.4.242, 6 dec. 1995, p. 8, care îl apreciază drept "o viziune de ansamblu asupra modernității poetice, comparabilă cu aceea realizată de A. Bakonski în vestita sa
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
alte cronici la această carte. Analize ale volumelor "Itinerar caragialien", "Mențiuni caragialiene", "Caragiale și Prahova", "Conexiuni și confluențe" au fost realizate de de criticul literar Constantin Trandafir, în "Pagini literare", II, nr. 14, apr. 2002, și de editorul ultimei ediții critice a operei lui I.L.Caragiale, Constantin Hârlav, în "Axioma", III, nr. 4 (25) apr. 2002. Ambii critici prezintă, în sinteză, contribuția cărților amintite la progresul studiilor caragialiene]. - Concepte operaționale, ed. 1, Târgoviște, 2001 și ed. a II-a, revăzută, Ploiești
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
a trezit interes în rândul elevilor și studenților și a fost pe larg comentată în presă, unde s-a relevat utilitatea ei pentru pregătirea literară a tineretului studios.) - Telegrame primite de I.L.Caragiale, Ploiești, Editura Printeuro, 2002 . [Este o ediție critică a acestot telegrame, inedite până la apariția cărții cu acest titlu. Despre această carte au vorbit elogios C. Stănescu, în "Adevărul literar și artistic", XI, nr 629, 13 aug, 2002, p. 2 și Marian Chirulescu, în "Axioma", III, nr. 9 (30
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
carte au vorbit elogios C. Stănescu, în "Adevărul literar și artistic", XI, nr 629, 13 aug, 2002, p. 2 și Marian Chirulescu, în "Axioma", III, nr. 9 (30) sept. 2002, p. 18]. - Scrisori pentru Caragiale, Ploiești, Editura Printeuro, 2003. [Ediție critică a epistolelor, inedite până la apariția lor în volumul amintit, a cărei însemnătate pentru cunoașterea unor aspecte ale vieții și operei lui I.L. Caragiale a fost relevată de acad. Eugen Simion, în "Adevărul" /Arad/, XVI, nr. 1201, 3 mai 2004, p.
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
cultural universal"]. - Însemnări caragialiene, București, Fundația Culturală Libra, 2006. (Această carte, de 546 p., cuprinde studii consacrate vieții și operei lui I.L.Caragiale, multe întemeiate pe documente de arhivă reproduse în "Addenda", pe corespondența primită de clasicul literaturii române, texte critice privind dramaturgia, "Momentele", nuvelele și povestirile scriitorului ori traducerile din litereatura americană realizate de el. Acestui volum i- s-au consacrat cronici literare în revistele „România literară”, „Convorbiri literare”, „Familia”,”Axioma” (vezi „Referințe critice”) - Meridiane București, Fundația Culturală Libra, 2007
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
primită de clasicul literaturii române, texte critice privind dramaturgia, "Momentele", nuvelele și povestirile scriitorului ori traducerile din litereatura americană realizate de el. Acestui volum i- s-au consacrat cronici literare în revistele „România literară”, „Convorbiri literare”, „Familia”,”Axioma” (vezi „Referințe critice”) - Meridiane București, Fundația Culturală Libra, 2007. Studii de literatură universală și comparată. Cronici despre această carte au apărut în „Spații culturale” , „Axioma”(vezi „Referințe critice”). -"Ploieștii dinspre Caragiale−" Editura Ploiești-Mileniul III, 2010 (vezi "Referințe critice"). -"Semne 4. Literatură și arte
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
s-au consacrat cronici literare în revistele „România literară”, „Convorbiri literare”, „Familia”,”Axioma” (vezi „Referințe critice”) - Meridiane București, Fundația Culturală Libra, 2007. Studii de literatură universală și comparată. Cronici despre această carte au apărut în „Spații culturale” , „Axioma”(vezi „Referințe critice”). -"Ploieștii dinspre Caragiale−" Editura Ploiești-Mileniul III, 2010 (vezi "Referințe critice"). -"Semne 4. Literatură și arte plastice. Editura Premier, Ploiești, 2010 (vezi "Referințe critice"). - "natură în mișcare cu infantă flamingo și fără măr" - Editura Premier, 2012, Ploiești - Antologia cenaclului ATITUDINI al
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
literare”, „Familia”,”Axioma” (vezi „Referințe critice”) - Meridiane București, Fundația Culturală Libra, 2007. Studii de literatură universală și comparată. Cronici despre această carte au apărut în „Spații culturale” , „Axioma”(vezi „Referințe critice”). -"Ploieștii dinspre Caragiale−" Editura Ploiești-Mileniul III, 2010 (vezi "Referințe critice"). -"Semne 4. Literatură și arte plastice. Editura Premier, Ploiești, 2010 (vezi "Referințe critice"). - "natură în mișcare cu infantă flamingo și fără măr" - Editura Premier, 2012, Ploiești - Antologia cenaclului ATITUDINI al Casei de Cultură „I.L.Caragiale” a Municipiului Ploiești; antologator și
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
de literatură universală și comparată. Cronici despre această carte au apărut în „Spații culturale” , „Axioma”(vezi „Referințe critice”). -"Ploieștii dinspre Caragiale−" Editura Ploiești-Mileniul III, 2010 (vezi "Referințe critice"). -"Semne 4. Literatură și arte plastice. Editura Premier, Ploiești, 2010 (vezi "Referințe critice"). - "natură în mișcare cu infantă flamingo și fără măr" - Editura Premier, 2012, Ploiești - Antologia cenaclului ATITUDINI al Casei de Cultură „I.L.Caragiale” a Municipiului Ploiești; antologator și prefață de ; redactor de carte Marian Dragomir; Coordonator proiect Gelu Nicolae Ionescu. Titlul
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
ficțiune pură. Din păcate însă, ea este pentru unele perioade pe care le acoperă, unicul izvor disponibil. Așa se explică reticența multor istorici de a o abandona complet ca sursă, în ciuda credibilității scăzute. Lucrarea și-a primit titlul de la ediția critică a lui Isaac Casaubon din 1603, bazată pe o varietate de manuscrise în diverse versiuni. (Ediția princeps datează din 1475 fiind publicată la Milano). Cei șase "Scriptores" - "Aelius Spartianus", "Iulius Capitolinus", "Vulcacius Gallicanus", "Aelius Lampridius", "Trebellius Pollio", și "Flavius Vopiscus
Istoria Augustă () [Corola-website/Science/311740_a_313069]
-
intelectuali înstăriți; tatăl său se numea Gheorghi Norbertovici Gabricevski. Evgheni a avut un frate cu doi ani mai mare, Alexandr (n. 25 august 1891, d. 3 martie 1968), care va arăta interes de-a lungul vieții pentru mai multe ocupații: critic de artă, traducător, om de știință, filosof și critic literar. În adolescență ia primele lecții de pictură. A studiat apoi științele naturale în cadrul Universității din Moscova. În 1925 obține de la Fundația Rockefeller o bursă de studii pentru un an la
Evgheni Gabricevski () [Corola-website/Science/311782_a_313111]
-
Evgheni a avut un frate cu doi ani mai mare, Alexandr (n. 25 august 1891, d. 3 martie 1968), care va arăta interes de-a lungul vieții pentru mai multe ocupații: critic de artă, traducător, om de știință, filosof și critic literar. În adolescență ia primele lecții de pictură. A studiat apoi științele naturale în cadrul Universității din Moscova. În 1925 obține de la Fundația Rockefeller o bursă de studii pentru un an la Universitatea Columbia, bursă care se va extinde de două
Evgheni Gabricevski () [Corola-website/Science/311782_a_313111]
-
of Sciences, European Heart Rhythm Association. A avut ca interes prioritar studiile de electrofiziologie în aritmiile cardiace realizând standardizarea și validarea clinică a testului de electrostimulare atrială în evidențierea ischemiei cardiace, a înființat prima unitate de terapie intensivă a stărilor critice cardiovasculare în Iași (1973), primul centru zonal pentru implantarea de pacemakeri din Moldova (1980), primul laborator de ecocardiografie (1986). În capitala Moldovei, prin strădania Prof. Dr. dr. h.c. George I.M. Georgescu a luat ființă în anul 1995 "Centrul de
George I. M. Georgescu () [Corola-website/Science/311002_a_312331]
-
traducere din limba latină în franceză, ea transcrie argumentația lui Newton în notația calculului infinitezimal dezvoltată de Leibniz, care se răspândise în cercurile științifice europene, însoțind textul original cu un mare număr de comentarii. Deși s-a exprimat în mod critic cu privire la situația deosebită a femeii în societatea timpului său, Émilie du Châtelet a trăit totuși în concordanță cu convențiile dominante ale vremii, ar fi deci exagerat să fie caracterizată drept precursoare a feminismului modern. Bărbaților le sunt deschise toate drumurile
Émilie du Châtelet () [Corola-website/Science/311010_a_312339]