64,222 matches
-
oratorilor chemați să vorbească la Chișinău. Cele mai mari nume ale științei sociale românești din acea vreme figurează printre oratori; temele se apropie în unele privințe de cele ale ciclurilor de conferințe organizate de Institutul Social bucureștean (spre pildă, prezentarea teoriilor politice). Unii dintre oratori participaseră mai înainte la ciclurile de conferințe bucureștene, tovarăși de drum statornici ai profesorului și ai Școlii sociologice. Caracterul pluridisciplinar al conferințelor, o altă idee de bază a Școlii, străbate ca un fir roșu programul conferințelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
specială asupra vieții economice și a situației edilitare a orașului. Secția sociologică a organizat în lunile decembrie 1934 și ianuarie-februarie 1935, în vederea cercetărilor monografice de la Iurceni, șapte ședințe cu membrii secției la care s-au discutat și s-au interpretat teoriile și metodele monografiei sociologice din publicațiile Institutului Social Român. La aceste șapte ședințe s-au mai adăugat încă șase, ținute în lunile mai și iunie 1935 la care au participat numai membrii echipei monografice care au plecat la Iurceni. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
preocupările originale ale elevilor și colaboratorilor săi, chiar dacă acestea erau îndepărtate de preocupările sale teoretice și metodologice. La fel a procedat și cu profesorul Stahl. A fost mulțumit că acesta a elaborat o lucrare despre tehnica monografiilor sociologice pe baza teoriei gustiene și o monumentală monografie sociologică a satului Nerej din Vrancea și i-a acceptat lucrările de sociologie istorică, ce nu se subsumau paradigmei Școlii sociologice de la București. Lucrarea despre tehnica monografiilor sociologice și monografia satului Nerej i-au conferit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sat în prezent ar impune completarea îndrumarului din 1934 cu ghiduri noi de studiere a unor aspecte din comunitățile rurale. Lucrarea Tehnica monografiilor sociologice și monografia Nerej - un sat dintr-o regiune arhaică nu formează un corp complet unitar cu teoria sociologică elaborată de profesorul Dimitrie Gusti. Dintr-o anumită perspectivă, tehnica monografiilor sociologice este o transpunere metodologică a teoriei voinței sociale. Schema teoretică a cadrelor și manifestărilor este transpusă ca atare și concretizată în schema metodologică a monografiei sociologice. Sub
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
rurale. Lucrarea Tehnica monografiilor sociologice și monografia Nerej - un sat dintr-o regiune arhaică nu formează un corp complet unitar cu teoria sociologică elaborată de profesorul Dimitrie Gusti. Dintr-o anumită perspectivă, tehnica monografiilor sociologice este o transpunere metodologică a teoriei voinței sociale. Schema teoretică a cadrelor și manifestărilor este transpusă ca atare și concretizată în schema metodologică a monografiei sociologice. Sub acest aspect, Henri H. Stahl se manifestă respectuos față de concepția teoretică a maestrului. Teoria voinței sociale a profesorului Dimitrie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este o transpunere metodologică a teoriei voinței sociale. Schema teoretică a cadrelor și manifestărilor este transpusă ca atare și concretizată în schema metodologică a monografiei sociologice. Sub acest aspect, Henri H. Stahl se manifestă respectuos față de concepția teoretică a maestrului. Teoria voinței sociale a profesorului Dimitrie Gusti a fost însă mai puțin acceptată comparativ cu tehnica monografiilor. Meritul remarcabil al profesorului Gusti este că a acceptat diversitatea perspectivelor propuse de elevul, său care își câștiga un prestigiu propriu pe o cale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
au orientat metodologic în perioada ultimilor 60-70 de ani activitatea a sute de specialiști și amatori care au realizat monografii de comunități locale. În perioada interbelică, percepția profesorului Henri H. Stahl a fost influențată și de reacțiile sale temerare față de teoriile unor mari personalități ale vremii. Deși era în relație de rudenie și de prietenie cu marele istoric Nicolae Iorga, nu a avut rețineri să intre în polemică cu acesta în problema genezei comunităților rurale din România și a evoluției istorice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a proprietății rurale. Aceste probleme, aparent pur teoretice, aveau și implicații politice și juridice directe asupra reglementărilor proprietății din perioada interbelică. Tot el declanșează și o celebră polemică cu filosoful Lucian Blaga. Sociologul Henri H. Stahl argumentează cu pasiune că teoria spațiului mioritic elaborată de Lucian Blaga trebuie să fie considerată doar o construcție filosofică și să nu fie utilizată ca o sociologie a satului românesc. Autor al unei noi paradigme în analiza istoriei sociale a României, profesorul Stahl a intrat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nu urmează schema clasică elaborată de istoricii francezi ai Restaurației și dezvoltată de Marx. Evoluția istorică în teritoriile românești a fost specifică și nu poate fi înțeleasă prin aplicarea rigidă a schemei marxiste a succesiunii modurilor de producție. În sprijinul teoriei sale aduce și unele argumente din cadrul teoriei marxiste, dar care nu i-au convins pe marxiștii ortodocși. În cadrul acestor polemici teoretice, Henri H. Stahl își elaborează contribuția științifică cea mai valoroasă sau cea care a fost percepută ca atare de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
francezi ai Restaurației și dezvoltată de Marx. Evoluția istorică în teritoriile românești a fost specifică și nu poate fi înțeleasă prin aplicarea rigidă a schemei marxiste a succesiunii modurilor de producție. În sprijinul teoriei sale aduce și unele argumente din cadrul teoriei marxiste, dar care nu i-au convins pe marxiștii ortodocși. În cadrul acestor polemici teoretice, Henri H. Stahl își elaborează contribuția științifică cea mai valoroasă sau cea care a fost percepută ca atare de contemporanii și urmașii săi - teoria modului de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
argumente din cadrul teoriei marxiste, dar care nu i-au convins pe marxiștii ortodocși. În cadrul acestor polemici teoretice, Henri H. Stahl își elaborează contribuția științifică cea mai valoroasă sau cea care a fost percepută ca atare de contemporanii și urmașii săi - teoria modului de producție tributal și a vechilor comunități rurale devălmașe. Tipul de comunitate rurală devălmașă, caracteristic modului de producție tributal din România și din alte țări cu structuri economice și sociale arhaice similare, a fost analizat îndeosebi de către profesorul Henri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
modului de producție tributal din România și din alte țări cu structuri economice și sociale arhaice similare, a fost analizat îndeosebi de către profesorul Henri H. Stahl în lucrările Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, 3 vol., Editura Academiei, București, 1958-1965; Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. Caracteristicile definitorii ale comunității devălmașe sunt: stăpânirea colectivă a unui teritoriu; întreaga activitate a comunității este organizată și controlată de obște. Aceasta avea următoarele drepturi și îndatoriri: amestec
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
diviziunea socială a muncii bazată pe vârstă și sex; comunitatea rurală constituie un izolat demografic; comunitățile rurale aveau o cultură proprie cu caracter folcloric; comunitățile rurale întrețineau legături unele cu altele în cadrul unor veritabile societăți țărănești regionale. În mod normal, teoriile profesorului Henri H. Stahl asupra modului de producție tributal și a satelor devălmașe ar fi produs răsturnări importante în sociologia și istoriografia oricărei țări. Acest lucru nu s-a întâmplat în România. Teoriile sale au fost puse în valoare de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
veritabile societăți țărănești regionale. În mod normal, teoriile profesorului Henri H. Stahl asupra modului de producție tributal și a satelor devălmașe ar fi produs răsturnări importante în sociologia și istoriografia oricărei țări. Acest lucru nu s-a întâmplat în România. Teoriile sale au fost puse în valoare de un număr mic de sociologi și de câțiva istorici. Abia după moartea sa, tinerii istorici i-au descoperit și îi valorifică aportul teoretic și metodologic. Reacția compatrioților pare de neînțeles dacă am în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
îndrăznit nici să scot eu diplomele din țară, întrucât, în raport cu reglementările regimului de atunci, aș fi comis un delict grav. Salvarea mi-a venit de la profesorul Stahl. Prietenul nostru comun, profesorul Henri Mendras (un bun cunoscător și un admirator al teoriilor profesorului Stahl), m-a însoțit la discuția cu cel de care depindeau aprobările și care era, spre norocul meu, marele istoric Fernand Braudel. I s-a explicat faptul că nu eram în posesia documentelor necesare care îmi dădeau dreptul la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nici un document, nici o diplomă. Singura referință că sunt elevul profesorului Stahl a suplinit orice pretenție birocratică. Puțini oameni de știință se bucură, în timpul vieții, de privilegiul de a li se organiza sesiuni speciale la congresele internaționale sau conferințe internaționale despre teoriile lor. Profesorul Stahl a beneficiat de mai multe ori de această onoare. Într-o țară cu o viață științifică normală, asemenea ocazii ar fi reprezentat evenimente importante și ar fi fost puternic mediatizate. Regimul comunist a tratat cu indiferență și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
s-au publicat unele postume, s-au scris mai multe studii despre opera sa. La o conferință ținută la Institutul de Științe Politice al Universității din București, fostul președinte al României, dl Ion Iliescu, s-a folosit pe larg de teoria modului de producție tributal pentru a explica evoluția istorică a României și specificitățile procesului de tranziție. Discursul ex-președintelui României mi s-a părut a fi și un omagiu post-mortem adus profesorului Henri H. Stahl. La percepția operei științifice a profesorului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de a aplica marxismul. Chiar dacă există influențe marxiste în concepția profesorului Stahl, acestea nu au însă nimic de-a face cu varianta leninist-stalinistă a marxismului. Profesorul Stahl a preluat câteva idei din sociologia marxistă, care i-au servit în elaborarea teoriei succesiunii modurilor de producție, teoria sa fiind, în cele din urmă, în disidență cu teoria marxistă clasică. În mod corect și nuanțat ar trebui spus că teoriile profesorului Stahl nu pot fi încorsetate într-o categorie tradițională, dat fiind caracterul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
există influențe marxiste în concepția profesorului Stahl, acestea nu au însă nimic de-a face cu varianta leninist-stalinistă a marxismului. Profesorul Stahl a preluat câteva idei din sociologia marxistă, care i-au servit în elaborarea teoriei succesiunii modurilor de producție, teoria sa fiind, în cele din urmă, în disidență cu teoria marxistă clasică. În mod corect și nuanțat ar trebui spus că teoriile profesorului Stahl nu pot fi încorsetate într-o categorie tradițională, dat fiind caracterul lor pronunțat de originalitate. Opera
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
însă nimic de-a face cu varianta leninist-stalinistă a marxismului. Profesorul Stahl a preluat câteva idei din sociologia marxistă, care i-au servit în elaborarea teoriei succesiunii modurilor de producție, teoria sa fiind, în cele din urmă, în disidență cu teoria marxistă clasică. În mod corect și nuanțat ar trebui spus că teoriile profesorului Stahl nu pot fi încorsetate într-o categorie tradițională, dat fiind caracterul lor pronunțat de originalitate. Opera profesorului Stahl trebuie pusă în valoare ca o contribuție teoretică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a preluat câteva idei din sociologia marxistă, care i-au servit în elaborarea teoriei succesiunii modurilor de producție, teoria sa fiind, în cele din urmă, în disidență cu teoria marxistă clasică. În mod corect și nuanțat ar trebui spus că teoriile profesorului Stahl nu pot fi încorsetate într-o categorie tradițională, dat fiind caracterul lor pronunțat de originalitate. Opera profesorului Stahl trebuie pusă în valoare ca o contribuție teoretică originală în domeniile sociologiei și istoriei. Abstract The article analyzes the original
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
psihologia popoarelor? Disputa rămâne una deschisă, câmpul, așa cum vom vedea mai jos, neajungând să se închidă în definiții foarte clare; vor fi cel mult definiții concurente, ce nu vor împiedica însă constituirea unei identități discursive. Există numeroase canale prin intermediul cărora teoriile germane, franceze, dar și italiene (Massi) și în mai mică măsură de sorginte engleză (Mackinder și Short) sunt adoptate și adaptate critic de cercurile științifice locale. Domeniul științific al antropogeografiei devine unul important în științele sociale românești. Simion Mehedinți, G.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
doar un singur fel de modernitate sau sunt și modalități alternative de a gândi și trăi modernitatea?; unele poate nu foarte simpatice, poate chiar imorale din punctul de vedere al „corectitudinii politice” de azi, dar cu toate acestea moderne. Chiar dacă teoria configurației unice a modernității a avut și încă mai are susținători importanți, fiind purtătoarea unor perspective teoretice și pragmatice importante, ea este din ce în ce mai mult atacată, din puncte de vedere diferite, pornind probabil de la Hugo von Hofmannstahl până la Fritz Stern, Jeffrey
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Golopenția, 2002, 534). În opinia lui Golopenția există 12 trăsături definitorii ale geopoliticii. Nu le vom enumera aici pe toate, însă ne vom opri la cele trei semnificații principale pe care le poate avea acest termen în perspectiva sociologului român: teorie și cercetare a condițiilor geografice ale statului, informație politică externă și mit politic. Prima accepțiune se suprapune parțial cu geografia politică și este „socotită și ea uneori geopolitică” (Golopenția, 2002, 537). Ultimele două ar reprezenta însă adevărata noutate pe care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și infracționalitate, evidentă pentru o judecată sănătoasă, nu este susținută de datele cercetărilor mai recente. Fără a se nega influența violenței din mass-media asupra violenței din societate, în prezent concepția „stimul-răspuns” pierde teren, ca și credința în atotputernicia mass-media (vezi teoria „glonțului magic”). Numeroase cercetări au arătat că publicul este selectiv în receptarea mesajelor mass-media, că le decodifică și le înțelege în maniere diferite, iar trecerea de la informație la acțiune este multiplu mediată. Totuși, unii specialiști de la noi consideră - după părerea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]