53,335 matches
-
pe următoarea schemă conceptuală (schema 38). Schema 38. Procesele de schimb între salariați și organizație<footnote Steers, Richard M., op. cit., p. 199 (a se vedea Hoffman, Oscar, Popescu, Gheorghe H., op. cit., p. 178). footnote> Diagnoza ar avea ca scop evaluarea (critică) a procesului de „cuplare” a cerințelor și a disponibilităților celor doi actori principali (salariați și conducerea administrației publice), pe de o parte, și a instituției (ca ansamblu) cu publicul, pe de altă parte (schema 39). Vom elabora acest capitol pe
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Caracteristic este primul roman, Conul de umbră. Personajul principal, Micu, individ din stirpea lui Niculae din Marele singuratic de Marin Preda, recurge permanent - printr-un ingenios procedeu auctorial de alternare a planurilor - la interogarea eului asupra legitimității acțiunilor sale. Luciditatea critică și intransigența morală îl pun în conflict cu oameni primitivi și abjecți, din pricina cărora intră într-un „con de umbră”. Examenul de conștiință are în centru delimitarea adevărului de fals, a celor drepți de cei abuzivi, iar asumarea riscului trebuie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
didactic la Facultatea de Filologie-Istorie a Universității din Craiova. Debutează la „Ramuri”, în 1970, publicând o scrisoare inedită a lui Al. Macedonski. Colaborează și la „România literară”, „Luceafărul”, „Analele Universității din Craiova”, „Mitropolia Olteniei”, „Cronica”, „Flacăra”, „Contemporanul”, „Meridian”, „Literatorul”, „Caiete critice”, „Lamura” ș.a. A mai semnat N. Tudor, N. Theodor, Teofil Mehedințeanu. N. desfășoară o merituoasă activitate de identificare și ordonare a izvoarelor documentare, investigația privind deopotrivă periodice, cărți vechi, manuscrise, acte de cancelarie, cronici, discursuri etc. Astfel, alcătuiește lucrările bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
din Craiova. Și lucrarea Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche (1987) beneficiază de pe urma efortului documentar al autorului. Începând din 1990, N., manager cu inițiative lăudabile în producția Editurii Scrisul Românesc, intră într-o zonă în care spiritul critic nu funcționează pe măsura intențiilor, având drept consecință supraevaluări cu mize naționaliste și localiste: susține caracterul literar al declarațiilor lui Tudor Vladimirescu, se străduiește să descopere frânturi de zicere artistică în relatările martorilor la evenimentele din timpul domniei lui Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
servește numai arta lecturii înseamnă a concepe greșit obiectivul cunoașterii sistematice, oricât de indispensabilă ar fi această artă pentru cel care studiază literatura. Chiar dacă națiunea de "lectură" ar fi folosită într-un sens suficient de larg pentru a include înțelegerea critică și sensibilitatea, arta lecturii rămâne un obiectiv doar pentru cultivarea personală a cititorului. Ca atare ea este cât se poate de recomandabilă și constituie baza unei întinse culturi literare. Arta lecturii nu poate însă înlocui noțiunea de "cercetare literară" concepută
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
este cât se poate de recomandabilă și constituie baza unei întinse culturi literare. Arta lecturii nu poate însă înlocui noțiunea de "cercetare literară" concepută ca o tradiție suprapersonală, ca un corp în continuă creștere format din informații, intuiție și judecăți critice. 43 <titlu> 2. Natura literaturii Prima problemă pe care trebuie s-o abordăm este, evident, aceea a obiectului cercetării literare. Ce e literatura ? Ce nu e literatura ? Care e natura literaturii ? Oricât de simple ar părea aceste întrebări, rareori li
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
reală. El este făcut numai din propozițiile care-l descriu sau i-au fost puse în gură de către autor. El n-are trecut, n-are viitor și uneori n-are nici o continuitate în viață. Această observație elementară desființează numeroase studii critice care se ocupă de "Hamlet la Wittenberg", de "influența tatălui lui Hamlet asupra fiului său", de "firavul și tânărul Falstaff", de "adolescența eroinelor lui Shakespeare", de problema "câți copii a avut Lady Macbeth". *4 Timpul și spațiul dintr-un roman
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Se cade deci să definim funcția artei in așa fel încât să facem dreptate și lui dulce și lui utile. Formula lui Horațiu însăși ne pune pe drumul cel bun dacă, ținând seama de faptul că precizia în folosirea terminologiei critice este de dată foarte recentă, vom da termenilor lui Horațiu un înțeles suficient de larg pentru a îmbrățișa practica 'creației literare romane și renascentiste. Nu trebuie să se considere că utilitatea artei ar consta în lecțiile morale pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
opere literare anumite. Desigur, termenul de "critică literară" este adesea folosit într-o accepțiune care include întreaga teorie literară; dar o astfel de folosire ignoră utilitatea distincției pe care am făcut-o. Aristotel a fost teoretician; Sainte-Beuve, în primul rând critic. Kenneth Burke este în mare măsură un teoretician al literaturii, în timp ce R. P. Blackmur este critic literar. Termenul "teoria literaturii" ar putea foarte bine să îmbrățișeze - așa cum se face în cartea de față - atât "teoria criticii literare" cit și "teoria
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
întreaga teorie literară; dar o astfel de folosire ignoră utilitatea distincției pe care am făcut-o. Aristotel a fost teoretician; Sainte-Beuve, în primul rând critic. Kenneth Burke este în mare măsură un teoretician al literaturii, în timp ce R. P. Blackmur este critic literar. Termenul "teoria literaturii" ar putea foarte bine să îmbrățișeze - așa cum se face în cartea de față - atât "teoria criticii literare" cit și "teoria istoriei literare". 68 Aceste distincții sunt destul de clare și destul de larg acceptate, în schimb mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Pope derivă din Dryden" presupune nu numai actul alegerii lui Dryden și Pope dintre nenumărații versificatori ai timpurilor lor, dar necesită cunoașterea caracteristicilor lui Dryden și Pope și apoi o activitate constantă de cântărire, comparare și selecție care este esențialmente critică. 69 Problema colaborării dintre Beaumont și Fletcher poate fi rezolvată numai dacă admitem importantul principiu că anumite trăsături (sau procedee) stilistice sunt legate mai muit de imul decât de celălalt dintre cei doi scriitori ; altfel trebuie să acceptăm diferențele stilistice
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
sensul imagisticii metafizice prin înrâurirea pe care a exercitat-o logica lui Ramus asupra lui Donne și a contemporanilor săi. *7 Deoarece asemenea studii nu pot decât să creeze convingerea că în diferite perioade au fost cultivate concepții și convenții critice diferite, s-a tras concluzia că fiecare epocă este o unitate independentă, exprimată prin propriul ei tip de poezie, care nu are nimic comun cu vreun alt tip. 70 Această concepție a fost expusă direct și persuasiv de Frederick A
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
prin propriul ei tip de poezie, care nu are nimic comun cu vreun alt tip. 70 Această concepție a fost expusă direct și persuasiv de Frederick A. Pottle în Idiom of Poetry (Limbajul poeziei).*8 El numește această poziție (relativism critic) și vorbește de profunde "schimbări de sensibilitate", de o "totală discontinuitate" în istoria poeziei. Argumentarea lui este cu atât mai interesantă cu cât o îmbină cu acceptarea unor norme absolute în domeniul eticii și al religiei. În cel mai bun
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
le-au realizat, critica nu-și mai are rostul. Autorul a servit un obiectiv contemporan și nu mai este nevoie și nici nu avem măcar posibilitatea de a-i mai critica opera. Metoda duce astfel la admiterea unui singur criteriu critic, cel al succesului contemporan. Există apoi nu una sau două, ci literalmente sute de concepții despre literatură, independente, diferite și care se exclud reciproc, care, într-un fel, sunt toate "corecte". Idealul poeziei este" sfărâmat în atâtea țăndări, încât nu
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
sistem de valori, ea duce o viața independentă. Semnificația totală a unei opere literare au poate fi definită numai prin semnificația acesteia pentru autor si contemporanii lui. Ea este mai degrabă rezultatul unui proces de creștere, adică al istoriei aprecierilor critice făcute de numeroșii ei cititori în decursul veacurilor. Ne pare nepotrivit și, de fapt, imposibil să declarăm, așa cum fac cei care încearcă să reconstituie istoria, că tot acest proces este lipsit de interes și că trebuie să ne întoarcem doar
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
interpretările "corecte" și cele viciate rămâne, și va trebui să fie soluționată de la caz la caz. Istoricul literar nu se va mulțumi să judece o operă literara numai din punctul de vedere al epocii noastre - acesta fiind un privilegiu al criticului care reevaluează trecutul în lumina necesităților unui stil sau unui curent actual. 72 Pentru el ar putea îi chiar instructiv să privească o operă literară din punctul de vedere al unei a treia epoci care să nu fie 'Contemporană nici
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
putea îi chiar instructiv să privească o operă literară din punctul de vedere al unei a treia epoci care să nu fie 'Contemporană nici ou el, nici cu autorul, sau să treacă în revistă întreaga istorie a interpretărilor și aprecierilor critice date unei opere anumite, ceea ce va constitui o călăuză pentru descoperirea semnificației totale a acesteia. În practică, o opțiune atât de categorică între punctul de vedere istoric si cel actual este aproape imposibilă. Trebuie să ne ferim atât de falsul
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
este direct accesibilă observației si, indiferent dacă a fost compusă ieri sau acum o mie de ani, reprezintă o soluție a anumitor probleme artistice. Ea nu poate fi analizată, caracterizată sau evaluată fără a se recurge în permanență la principiile critice. "Istoricul literar trebuie să fie un critic tocmai pentru a putea fi un bun istoric"! *11 "Invers, istoria literară este foarte importanță pentru critica literară, imediat ce aceasta depășește sentințele subiective care exprimă ceea ce-i place sau nu-i place criticului
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
a fost compusă ieri sau acum o mie de ani, reprezintă o soluție a anumitor probleme artistice. Ea nu poate fi analizată, caracterizată sau evaluată fără a se recurge în permanență la principiile critice. "Istoricul literar trebuie să fie un critic tocmai pentru a putea fi un bun istoric"! *11 "Invers, istoria literară este foarte importanță pentru critica literară, imediat ce aceasta depășește sentințele subiective care exprimă ceea ce-i place sau nu-i place criticului. Un critic care s-ar complace în
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
critice. "Istoricul literar trebuie să fie un critic tocmai pentru a putea fi un bun istoric"! *11 "Invers, istoria literară este foarte importanță pentru critica literară, imediat ce aceasta depășește sentințele subiective care exprimă ceea ce-i place sau nu-i place criticului. Un critic care s-ar complace în ignorarea tuturor relațiilor istorice s-ar înșela întotdeauna în aprecierile lui. El n-ar fi în stare să determine care opere sunt originale și care sunt imitații; și, necunoscând condițiile istorice, mereu ar
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
literar trebuie să fie un critic tocmai pentru a putea fi un bun istoric"! *11 "Invers, istoria literară este foarte importanță pentru critica literară, imediat ce aceasta depășește sentințele subiective care exprimă ceea ce-i place sau nu-i place criticului. Un critic care s-ar complace în ignorarea tuturor relațiilor istorice s-ar înșela întotdeauna în aprecierile lui. El n-ar fi în stare să determine care opere sunt originale și care sunt imitații; și, necunoscând condițiile istorice, mereu ar comite greșeli
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
lase aceasta în seama amatorilor de antichități și "filologilor". Un exemplu de acest fel ne oferă literatura medievală, în special literatura medievală engleză, care - poate cu excepția lui Chaucer - n-a fost aproape de loc studiată din punct de vedere estetic si critic. Aplicarea sensibilității moderne ar putea pune într-o nouă perspectivă o bună parte a poeziei anglo-saxone sau bogata lirică medievală tot așa cum, invers, cercetarea din punct de vedere istoric și o analiză sistematică a problemelor genetice ar putea să lumineze
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
într-o nouă perspectivă o bună parte a poeziei anglo-saxone sau bogata lirică medievală tot așa cum, invers, cercetarea din punct de vedere istoric și o analiză sistematică a problemelor genetice ar putea să lumineze multe aspecte ale literaturii contemporane. Divorțul criticii literare de istoria literară a fost nefast pentru amândouă. 75 <titlu> 5. Literatura generală, comparată și națională În cadrul studiilor literare am deosebit studii de teorie, istorie și critică. Folosind un alt criteriu de împărțire, vom încerca acum să definim sistematic
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Shakespeare și Goethe, a căror faimă s-a răspândit în întreaga lume și durează de mult timp. Acest termen a ajuns astfel să fie sinonim și cu acela de "capodopere", cu o culegere de lucrări literare care are o justificare critică și pedagogică, dar cu greu 1-ar putea satisface pe cercetătorul care mu se poate mărgini la marile piscuri, dacă vrea să înțeleagă întregul șir de munți sau, lăsând la o parte metafora, dacă vrea să înțeleagă întreaga istorie si
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
și documentele apărute în aceeași limbă. 83 Deși în anumite probleme de stil artistic, de metru și chiar de gen diferențele lingvistice dintre literaturile europene sunt importante, este clar că în multe probleme ale istoriei ideilor, inclusiv ale istoriei ideilor critice, asemenea delimitări nu stau în picioare ; se secționează în mod artificial materii omogene și se scriu istorii privind ecourile ideologice întâmplător exprimate în limba engleză sau germană sau franceză. Atenția excesivă acordată limbii vorbite de fiecare popor în parte aduce
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]