64,222 matches
-
Dar „jurnaliștii rareori au timp, resurse materiale sau acces la informații astfel încât să stabilească faptele independent” (Ericson, 1998, 85). În această situație, ei apelează la surse credibile, la instituții cu autoritate și la cunoștințe științifice, adică la oficialitățile și la teoriile din domeniu. Verificarea depinde în mare măsură de autoritatea sursei, iar încadrarea informațiilor relevă orientarea valorică a jurnalistului. Personal, consider că teoria lui Richard V. Ericson despre „vizualizarea” faptelor de către jurnaliști ne ajută la înțelegerea modului în care se construiește
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ei apelează la surse credibile, la instituții cu autoritate și la cunoștințe științifice, adică la oficialitățile și la teoriile din domeniu. Verificarea depinde în mare măsură de autoritatea sursei, iar încadrarea informațiilor relevă orientarea valorică a jurnalistului. Personal, consider că teoria lui Richard V. Ericson despre „vizualizarea” faptelor de către jurnaliști ne ajută la înțelegerea modului în care se construiește opinia publică despre criminalitate. Ar merita să examinăm această teorie prin cercetări de teren sistematice. Inducerea fricii de victimizare criminală Relația dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sursei, iar încadrarea informațiilor relevă orientarea valorică a jurnalistului. Personal, consider că teoria lui Richard V. Ericson despre „vizualizarea” faptelor de către jurnaliști ne ajută la înțelegerea modului în care se construiește opinia publică despre criminalitate. Ar merita să examinăm această teorie prin cercetări de teren sistematice. Inducerea fricii de victimizare criminală Relația dintre mass-media și frica de victimizare criminală depinde de „caracteristicile mesajelor, de caracteristicile audienței și de modul de măsurare” - sunt de părere Linda Heath și Gilbert Kevin (1996, 384
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
știri TV și a ascultării știrilor la radio și frica de a deveni victimă a criminalității există o relație statistic semnificativă. Particularități ale cogniției sociale în construirea opiniilor despre criminalitate În legătură cu dimensiunea psihologică a opiniei publice s-au conturat numeroase teorii: omul de știință ingenuu, leneșul cognitiv, inferența corespondenței etc. (Chelcea, 2002, 42-52). În cele ce urmează voi semnala aspectele psihologice ce intervin în construirea opiniilor despre criminalitate (vezi Ericson, 1992, 121-124). Suprageneralizarea În general, tendința de a face generalizări pornind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
deprindem comportamentul cultural din copilărie, acesta se impregnează adânc în subconștient. Astfel, condiționarea culturală este adânc înrădăcinată în subconștientul nostru și adesea recunoaștem propriile noastre atribute culturale numai când suntem în fața altor culturi. Modelele creează uneori impresia unui simplu împrumut. Teoria modelelor și a tipurilor în organizarea administrativă, astfel înțeleasă, este însă incompletă. Este și cazul instituției „vecinătății” care „...a fost preluată de la sași și a lăsat urme în cele mai diverse domenii de existență” (Mihăilescu, Vintilă, 2002, 10). Această instituție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
exacte), vom folosi doar datele pentru indivizii din subeșantionul-panel de compatibilitate cu indicatorii longitudinali. Datele pentru cei trei ani (anexa, tabelul 6) conduc la următoarele observații: - sărăcia și excluziunea socială, măsurate transversal, nu se suprapun atât de puternic așa cum susține teoria. Chiar dacă există săraci excluși de la diferite dimensiuni, mulți dintre ei sunt totuși integrați în subsistemele respective: peste 40% dintre indivizii cu vârsta cuprinsă între între 18 și 60 de ani care trăiesc în sărăcie sunt integrați pe piața muncii, doar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
constă în imposibilitatea măsurării lunare a sărăciei și/sau excluziunii sociale reale (din cauza problemelor de colectare a datelor sau, pur și simplu, a nereprezentativității caracteristicilor unei luni particulare pentru perioade mai mari). Cel de-al doilea „inculpat” este oferit de teorie: relația slabă se poate datora diferențelor dintre săracii temporari și cei cronici - pe de o parte există persoane care se întâmplă să fie sărace (din cauza ciclului de viață în care se află sau unui șoc economic recent etc.), dar reușesc
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
are also included. Primit la redacție: iunie 2005 „Jumătatea plină”. Un experiment pentru aplicarea anchetei apreciative Ștefan Cojocaru Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași Acest articol prezintă modul în care principiile anchetei apreciative sunt utilizate pentru a media relațiile intraorganizaționale. Utilizând teoria construcționismului social, va fi descrisă și analizată forța pe care o au interpretările individuale în construcția practicilor organizaționale. În esență, este vorba de un experiment realizat într-o organizație nonguvernamentală pentru a aplica ancheta apreciativă, urmărindu-se reflectarea modului în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fost introduse alte variabile independente, cum ar fi modificări ale dotării, ale salariului, prime, facilități etc. Din punctul nostru de vedere, putem face următoarele constatări: Abordarea apreciativă a experiențelor personale în cadrul organizației conduce la modificări în ceea ce privește motivația, văzută prin prisma teoriei nevoilor. Motivația se referă la ideile, credințele, interesele, cunoștințele, obișnuițele ce determină comportamentul uman și direcționează acest comportament spre un anumit obiectiv și cum anume este susținut acest comportament, inclusiv din perspectiva percepției satisfacerii nevoilor. După cum se poate vedea în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
calitativă (interviuri în profunzime) și vizita de documentare efectuată în Barcelona în septembrie 2003, cu sprijinul Fundației Soros pentru o Societate Deschisă și al Universității București (în cadrul programului „Dezvoltare regională”)3. Cauzele și motivațiile care justifică emigrarea românilor în Spania Teoriile internaționale din domeniul migrației accentuează fiecare în parte aspecte diferite ale fenomenului emigrațional. Foarte multe studii analizează importanța aspectelor economice în elaborarea mecanismelor motivaționale, accentuând pe ideea cererii și ofertei pe piețele muncii din diverse țări, ale căror, venituri diferă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
migrației accentuează fiecare în parte aspecte diferite ale fenomenului emigrațional. Foarte multe studii analizează importanța aspectelor economice în elaborarea mecanismelor motivaționale, accentuând pe ideea cererii și ofertei pe piețele muncii din diverse țări, ale căror, venituri diferă foarte mult. Alte teorii accentuează rolul relațiilor internaționale și al presiunii inerente a globalizării. Una dintre acestea este și cea avansată de Wallerstein, care explică migrația ca fiind o urmare firească a penetrației sistemului economic capitalist în țări periferice necapitaliste. Teorii noi (cum ar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
foarte mult. Alte teorii accentuează rolul relațiilor internaționale și al presiunii inerente a globalizării. Una dintre acestea este și cea avansată de Wallerstein, care explică migrația ca fiind o urmare firească a penetrației sistemului economic capitalist în țări periferice necapitaliste. Teorii noi (cum ar fi teoria dualității piețelor sau segmentarea pieței muncii) aduc în discuție elemente inedite, cum ar fi prestigiul și statusul. Conform acestor teorii, migrația internațională este o consecință firească a factorilor de atracție din țările de destinație. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
rolul relațiilor internaționale și al presiunii inerente a globalizării. Una dintre acestea este și cea avansată de Wallerstein, care explică migrația ca fiind o urmare firească a penetrației sistemului economic capitalist în țări periferice necapitaliste. Teorii noi (cum ar fi teoria dualității piețelor sau segmentarea pieței muncii) aduc în discuție elemente inedite, cum ar fi prestigiul și statusul. Conform acestor teorii, migrația internațională este o consecință firească a factorilor de atracție din țările de destinație. În această situație, veniturile pe care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
migrația ca fiind o urmare firească a penetrației sistemului economic capitalist în țări periferice necapitaliste. Teorii noi (cum ar fi teoria dualității piețelor sau segmentarea pieței muncii) aduc în discuție elemente inedite, cum ar fi prestigiul și statusul. Conform acestor teorii, migrația internațională este o consecință firească a factorilor de atracție din țările de destinație. În această situație, veniturile pe care migranții le au în țările de destinație îndeplinesc așteptările de prestigiu și status ale acestora, deoarece ei se raportează la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tipuri de proprietate sau origine etnică. Alte perspective asupra migrației sunt cele în care migrația devine una dintre strategiile alese la nivelul unei gospodării pentru a reduce riscul și a spori siguranța și diversitatea veniturilor (Massey, 2003). Fiecare dintre aceste teorii încearcă să „coloreze” multiplele fațete ale fenomenului emigrațional pentru a surprinde migrația în complexitatea ei. Studiul de față își propune să nu adere la una sau alta dintre teoriile migrației internaționale. Scopul este să redea realitatea efectivă și, acolo unde
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a spori siguranța și diversitatea veniturilor (Massey, 2003). Fiecare dintre aceste teorii încearcă să „coloreze” multiplele fațete ale fenomenului emigrațional pentru a surprinde migrația în complexitatea ei. Studiul de față își propune să nu adere la una sau alta dintre teoriile migrației internaționale. Scopul este să redea realitatea efectivă și, acolo unde este posibil, chiar folosind expresiile subiecților, pendulând în acest fel între concepte care aparțin uneia sau alteia dintre teorii și justificările individuale ale subiecților. „Urmărirea” în timp și spațiu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
își propune să nu adere la una sau alta dintre teoriile migrației internaționale. Scopul este să redea realitatea efectivă și, acolo unde este posibil, chiar folosind expresiile subiecților, pendulând în acest fel între concepte care aparțin uneia sau alteia dintre teorii și justificările individuale ale subiecților. „Urmărirea” în timp și spațiu a migranților a oferit posibilitatea de a înregistra modificările ce apar la nivel individual și comportamental în registrul motivațional. În acest sens, motivația de a emigra s-a schimbat în funcție de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acasă pentru că se apucase de droguri. Am înțeles că a ajuns să consume și el” (emigrant, 33 ani). Emigrare, expediere de bani și dezvoltare Migrația și dezvoltarea 10 se intersectează pe mai multe planuri (Nyberg-Sorensen, Van Hear, Engberg-Pederson, 2002, 3) Teoriile despre efectele emigrației asupra dezvoltării în țara de origine pendulează între : teoriile care susțin că migrația descurajează dezvoltarea locală, că migra-euros (parafrazându-l pe Jorge et al., Migradollars and Development: A Reconsideration of the Mexican Case, 1996), adică banii trimiși
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
consume și el” (emigrant, 33 ani). Emigrare, expediere de bani și dezvoltare Migrația și dezvoltarea 10 se intersectează pe mai multe planuri (Nyberg-Sorensen, Van Hear, Engberg-Pederson, 2002, 3) Teoriile despre efectele emigrației asupra dezvoltării în țara de origine pendulează între : teoriile care susțin că migrația descurajează dezvoltarea locală, că migra-euros (parafrazându-l pe Jorge et al., Migradollars and Development: A Reconsideration of the Mexican Case, 1996), adică banii trimiși din străinătate, creează un tip de dependență economică ce amorțește orice inițiativă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
autonomă. Din acest punct de vedere migrația este un paliativ care ridică nivelul de trai al unor gospodării individuale (își renovează casele, își trimit copiii la școală, își asigură consumul zilnic), dar care nu produce dezvoltare la nivel comunitar. și teoriile opuse care demonstrează că aceste capitaluri exportate din străinătate sunt un „motor al creșterii economice”11 (Durand, Parrado, Massey, 1996). Migrația devine în acest context unul dintre cei mai importanți agenți de schimbare și dezvoltare economică, luându-se în calcul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la nivel global, sumele trimise de către migranți în societățile de origine depășesc în unele cazuri nivelul ajutoarelor de dezvoltare și, câteodată, sumele trimise de muncitorii migranți ating valori impresionante în economia țărilor de origine 3. În acest context de dezbateri, teoria transnaționalismului a evoluat în linii mari în trei etape: formularea inițială de către N.Glick-Schiller et al., articularea teoretică de către Alejandro Portes și, în fine, introducerea și dezvoltarea conceptului de spații transnaționale de către Thomas Faist 4. În formularea inițială, prin transnaționalism
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
integrării pe piețe de muncă, mobilizare politică, diasporă emergentă, etc. Spre exemplu, în Salvador, la nivelul anului 1998, banii trimiși acasă de muncitorii migranți au însemnat aproximativ 13% din economie (Vertovec, 2003b, 5) Pentru o înțelegere a dezbaterilor teoretice privind teoria transnaționalismului, a se vedea, spre exemplu, articolul critic al lui Kivisto (Kivisto, 2001). Spre exemplu, cum este cazul firmelor ce intermediază transferurile de bani sau transportul imigranților. Referitor la spațiile transnaționale, Faist realizează o tipologie a acestora în funcție de timpul lor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fost elaborat și organizat în jurul persoanei sale, „nimic din articularea semantică nu e accidental și adjectivele își au rolul lor precis” (Ion Stanomir, „Un om între oameni”). Proiectul epocii megalomanice se înfiripă la Congresul al XI-lea, când se rescrie teoria marxistă din perspectiva unei filosofii sui-generis, articulată la nevoile cultului lui Ceaușescu. Acum se lansează conceptul de „societate socialistă multilateral dezvoltată”, ca etapă în saltul spre comunism, de acum înainte devine Ceaușescu filosoful și creatorul de concepte și teorii ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
rescrie teoria marxistă din perspectiva unei filosofii sui-generis, articulată la nevoile cultului lui Ceaușescu. Acum se lansează conceptul de „societate socialistă multilateral dezvoltată”, ca etapă în saltul spre comunism, de acum înainte devine Ceaușescu filosoful și creatorul de concepte și teorii ce direcționează întreaga existență: viața socială, baza materială, conducerea și dezvoltarea democrației, activitatea ideologică, politică și educativă, ștergerea deosebirilor dintre munca fizică și cea intelectuală, eficiența economică. Nu e uitată nici „întărirea familiei, nucleul de bază al societății”, planificându-se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
educativă, ștergerea deosebirilor dintre munca fizică și cea intelectuală, eficiența economică. Nu e uitată nici „întărirea familiei, nucleul de bază al societății”, planificându-se creșterea natalității. Ca într-o cascadă, textele, prilejuite de diferite congrese și consfătuiri, reiau concepte și teorii marxiste consacrate, oferind interpretări, accente, precizări care să pună în lumină singularitatea epocii, creativitatea făuritorului. Constantă în această retorică este încrederea în partidul care știe și face și în conducătorul acestuia. Numai el, Partidul și numai el, Conducătorul, cunosc calea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]