52,706 matches
-
ar putea reintroduce legea marțială, aspect care i-ar elimina țării orice șanse de a adera la blocul comunitar: „Germania și UE au o poziție clară: respingem categoric pedeapsa cu moartea. Introducerea acesteia ar avea drept consecință pentru Ankara sfârșitul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană”, avertizează purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Steffen Seibert. Drept urmare, UE va amâna acordarea regimului liberalizat de vize pentru cetățenii turci, convenită pentru 2016 în cadrul acordului referitor la refugiați. Îngrijorări publice și o atenție crescută față de
Alianţa urmăreşte cu îngrijorare evenimentele din Turcia () [Corola-website/Journalistic/296321_a_297650]
-
și destinul ei secret. Mărturii și documente istorice”, editată de „Grup Media Litera” și realizată de Vasile Sturza, jurist și diplomat din Republica Moldova. Autorul are o îndelungată experiență politico-diplomatică, fiind pe rând ministru al Justiției, reprezentant al șefului statului pentru negocierile privind Transnistria, apoi Ambasador la Moscova și în mai multe capitale din statele balcanice (Belgrad, Sofia, Skopje și Tirana), iar în ultimii ani consilier prezidențial. Basarabia si destinul ei secret POPA Neîndoielnic, cartea este alcătuită nu doar cu mintea, ci
Adevăruri ascunse în culisele înţelegerilor secrete by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296330_a_297659]
-
fost recunoscută unirea Basarabiei cu România. Ulterior, ca urmare a unor demersuri repetate ale Legației române la Washington, Departamentul de Stat a inițiat rectificarea poziției SUA în chestiunea basarabeană. Un loc important în volum este acordat, firește, documentelor legate de negocierile care au premers semnarea la Moscova, la 23 august 1939, a Tratatului de neagresiune și a Pactului adițional secret (Ribbentrop-Molotov) de către URSS și Germania nazistă, care au marcat în mod tragic și pe termen lung situația țărilor central și est-europene
Adevăruri ascunse în culisele înţelegerilor secrete by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296330_a_297659]
-
astfel încât Marea Britanie să nu părăsească Uniunea Europeană. „2016 va fi anul în care vom realiza ceva vital, care va schimba relația Regatului Unit cu Uniunea Europeană”, spunea fostul premier britanic David Cameron. Seriile de întâlniri din cadrul turneului șefului cabinetului din Londra, precum și negocierile dure din interiorul UE, în cadrul Summiturilor derulate până la referendumul din vara acestui an, nu au avut rezultatul scontat: în pofida tratamentului preferențial obținut, totuși, de Marea Britanie, populația țării a spus „Nu” apartenenței la Uniune, procesul „Brexit” stârnind un cutremur ale cărui
Multe Summituri pentru… puține soluții () [Corola-website/Journalistic/296340_a_297669]
-
perspective clare de aderare la Uniunea Europeană. Bruxelles-ul, presat de fluxul masiv al migrației, le-a promis, dar situația ulterioară nu le-a permis: Turcia nu îndeplinește criteriile pentru prima cerință, iar pentru cea de-a doua încheierea capitolelor de negociere avansează foarte greu. Toate Summit-urile de peste an nu au reușit să împiedice statele europene să ridice ziduri la granițe, unele dintre cele mai importante câștiguri ale calității de membru UE fiind astfel periclitate: libertatea de circulație și coeziunea europeană
Multe Summituri pentru… puține soluții () [Corola-website/Journalistic/296340_a_297669]
-
au luat în discuție și lupta împotriva terorismului și a provocărilor militare contemporane în general prin ideea creării unei armate proprii a UE, o nouă ocazie de a se constata că UE „vorbește pe 28 de voci diferite”. În plus, negocierea marelui Tratat Transatlantic, TTIP, negociat de ani buni cu SUA, este deja considerat un eșec. Summitul din luna august nu producea rezultate tangibile pentru nici una dintre problemele de fragmentare internă din Uniune, aspect observat de specialiști. Septembrie 2016 a fost
Multe Summituri pentru… puține soluții () [Corola-website/Journalistic/296340_a_297669]
-
două guverne poloneze clamau recuperarea tezaurului: cel comunist de la Varșovia și cel din exil, aflat la Londra. Ca mediatori în cursa petru recuperarea avuției naționale poloneze au intrat ulterior Biserica Catolică și guvernul Canadei. Abia în 1961, după decenii de negocieri aprinse, comoara se întorcea în țara de proveniență, arată scriitorul Gordon Swoger, în cartea „ Strania odisee a tezaurului național al Poloniei. 1939-1961”. Recunoscător, în anul 2010, Senatul Poloniei mulțumea public statului canadian „pentru păstrarea în siguranță a comorilor poloneze în
Captivanta poveste a tezaurelor în pribegie () [Corola-website/Journalistic/296354_a_297683]
-
i-au fost returnate unele valori în 1935, 1956 (Tezaurul de la Pietroasa, printre altele) și în 2008 (12 monede din aur). Per ansamblu, în condițiile în care partea rusă consideră încheiată această dispută odată cu „tranșa” din 1956, șansele comisiilor și negocierilor pentru returnarea acestui tezaur de către o țară care nici nu recunoaște existența lui rămân minime.
Captivanta poveste a tezaurelor în pribegie () [Corola-website/Journalistic/296354_a_297683]
-
Berlinului, România stabilea, în 1990, relații diplomatice cu UE, semnând în același an un Acord de Comerț și Cooperare. A urmat depunerea de către România a cererii de aderare la Uniunea Europeană, în 1995. Patru ani mai târziu, Comisia Europeană recomanda începerea negocierilor de aderare a României. Odată cu lansarea oficială, în anul 2000, a procesului de negociere a aderării, se făcea trecerea la o nouă etapă de consolidare a relațiilor dintre România și Uniunea Europeană. Anii care au urmat au fost marcați, pe de
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
Acord de Comerț și Cooperare. A urmat depunerea de către România a cererii de aderare la Uniunea Europeană, în 1995. Patru ani mai târziu, Comisia Europeană recomanda începerea negocierilor de aderare a României. Odată cu lansarea oficială, în anul 2000, a procesului de negociere a aderării, se făcea trecerea la o nouă etapă de consolidare a relațiilor dintre România și Uniunea Europeană. Anii care au urmat au fost marcați, pe de o parte, de efortul național de îndeplinire a condițiiilor pentru aderare, iar pe de
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
a relațiilor dintre România și Uniunea Europeană. Anii care au urmat au fost marcați, pe de o parte, de efortul național de îndeplinire a condițiiilor pentru aderare, iar pe de altă parte au demonstrat sprijinul statelor membre ale UE pentru finalizarea negocierilor în 2004, semnarea Tratatului de Aderare în 2005 și aderarea efectivă în ianuarie 2007, dată la care România a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Se împlinea astfel ceea ce a constituit un obiectiv strategic de maximă importanță pentru
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
de toate instituțiile statului, de forțele politice parlamentare, de societatea civilă. Vechea aspirație a națiunii române de apartenență la spațiul euro-atlantic și la valorile democratice era un fapt împlinit. „Semnarea Tratatului de aderare a venit după un proces dificil de negocieri, care a marcat transformări profunde în multe domenii ale vieții economico-sociale. Acest moment a însemnat recunoașterea faptului că România era pregătită să devină membră a Uniunii Europene, să se alăture unui spațiu de valori definit de democrație, stat de drept
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
ca în momentul de față să încheie vreun acord cu Fondul Monetar Internațional și cu Comisia Europeană. Se cunoaște că ultimul acord de tip preventiv semnat de țara noastră cu aceste instituții financiare a expirat în toamna anului trecut, după negocieri purtate mai bine de un an, mai mult formale, fără să fie concepută o scrisoare de intenție care să fie aprobată de board-ul insituției. De altfel, ultimul acord pe care ar fi intenționat să-l semneze guvernul anterior nu
FMI, iarna… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296363_a_297692]
-
forțelor Statelor Unite staționate pe teritoriul României („Acordul de acces”), intrat în vigoare în 2006. Aceste coordonate faste ale evoluției relațiilor româno-americane au avut o relevanță sporită cu ocazia aniversării, în 2010, a 130 de ani de relații bilaterale, când începeau negocierile privind cadrul juridic care reglementa amplasarea pe teritoriul României a unor componente ale sistemului american de apărare antirachetă. A fost momentul care a precedat adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii, ceea ce
135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA () [Corola-website/Journalistic/296383_a_297712]
-
asigurări David Cameron, care mărturisește că nu-și dorește ieșirea țării sale din UE. În așteptarea listei cu „schimbări” care va fi pusă de Marea Britanie în scurt timp în fața Bruxelles-ului, evaluările se țin lanț. Punctul cel mai sensibil în negocierile care bat la ușă este ideea de a retrage imigranților din UE ajutoarele sociale în primii patru ani, ceea ce contravine legilor europene ale anti-discriminării. În acest context, multe state est-europene i-au transmis lui David Cameron că nu vor accepta
„Conceptul Europa” şi jocul britanic by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296370_a_297699]
-
rămânerii în UE și numai 27% estimează că rezultatul va determina un „Brexit”. Indiferent de opțiunea intervievaților, cert este că britanicii nu au prea mare încredere în puterea de convingere a premierului lor - doar 9% din respondenți se așteaptă ca negocierile lui David Cameron cu liderii statelor membre să producă o schimbare radicală a Uniunii. În ce privește europenii per ansamblu, tabăra în favoarea rămânerii în UE conduce. Dintre statele membre, doar Norvegia își dorește ieșirea Marii Britanii din UE. În rest, sondajele arată pentru
„Conceptul Europa” şi jocul britanic by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296370_a_297699]
-
care sunt vizate de amintita „învăluire” rusă. O mențiune specială se cuvine Greciei, care a furnizat blocului comunitar surprize peste surprize neplăcute când vine vorba despre strângerea legăturilor cu Moscova. Astfel, premierul grec Alexis Tsipras, aflat în plin proces de negocieri dificile cu Uniunea Europeană și cu Fondul Monetar Internațional, a purtat convorbiri și cu președintele rus Vladimir Putin, temele abordate fiind întărirea cooperării economice bilaterale stabilite în cadrul vizitei primului ministru grec la Moscova, în primăvara acestui an. În plus, embargoul european
Infiltrarea Rusiei în Balcani () [Corola-website/Journalistic/296385_a_297714]
-
din Uniunea Europeană îi va afecta pe români. Mai precis, pe cei care vor să plece la muncă în Regatul Unit, pe cei care studiază acolo și posibil chiar și pe cei care vor să călătorească într-acolo. În esență, de negocierile care vor începe în perioada următoare între Londra și Bruxelles depinde situația românilor din Marea Britanie. Deocamdată, sunt vehiculate unele ipoteze în legătură cu ce s-ar putea schimba pentru cei circa 400.000 de români care muncesc pe teritoriul britanic, dintre care
Un nou destin pentru românii din Marea Britanie? () [Corola-website/Journalistic/296393_a_297722]
-
președintele Klaus Iohannis. Pe de altă parte, UE plănuiește să nu se lase afectată de „Brexit”. Cât privește agenda extinderii, rezultatul referendumului privind apartenența Marii Britanii la Uniunea Europeană nu va opri procesul, anunță comisarul european pentru Politica europeană de vecinătate și negocieri în vederea extinderii, Johannes Hahn: „Uniunea Europeană încă este angajată față de extindere, nu există nici un dubiu legat de asta. În ultimii ani, în Balcani s-au realizat multe lucruri și nu ar trebui să fim obosiți sau disperați în urma referendumului din Marea Britanie
Un nou destin pentru românii din Marea Britanie? () [Corola-website/Journalistic/296393_a_297722]
-
european al Republicii Moldova. În chestiunea transnistreană, fostul președinte interimar al Republicii Moldova are de asemenea o poziție și viziune clar conturate: mult timp, dialogul dintre Tiraspol și Chișinău a fost întrerupt, iar semnalele venite din stânga Nistrului au fost contradictorii. Dialogul și negocierile între cele două părți sunt absolut necesare, dar, afirmă domnia sa, există „principii care nu se negociază: integritatea, suveranitatea, funcționarea statului pe întregul teritoriu al Republicii”. În ultimii doi ani, Marian Lupu a făcut un pas înapoi din prim-planul vieții
Între pragmatism, echilibru si viziune europeană by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296412_a_297741]
-
Negocierile din cadrul procesului de aderare a Șerbiei la Uniunea Europeană, care au debutat de doar câteva luni, au înregistrat un obstacol major, în condițiile în care Croația a cerut măsuri ferme pentru un mai bun tratament aplicat minorității sale din Șerbia și
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
sunt slab reprezentați în cadrul organismelor centrale sârbe. De altfel, chiar în luna februarie a.c. a avut loc un episod care a agravat aceste circumstanțe: europarlamentarul croat Marijana Petir a atras atenția că doar cu două zile înainte de deschiderea capitolelor de negociere, singurul post de radio care emitea în limba croată în Șerbia, Radio Subotica, a fost închis, încălcându-se astfel flagrant dreptul minorității croate de a avea mass-media în limba maternă. Acest aspect a generat reacția promptă a comisarului european pentru
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
serviciu religios și liberă practică a cultului în limba maternă pentru românii din Valea Timocului. Din păcate, imediat ce s-a semnat Protocolul, România a renunțat la „veto”-ul sau. Ca urmare, acest document semnat de către partea sârbă, care a început negocierile pentru accederea în Uniunea Europeană, atingându-și scopul, a rămas doar un cumul de angajamente pe hârtie. Asociațiile românilor din Șerbia și politicieni din România reclamă în continuare nerespectarea de către Șerbia a prevederilor Protocolului bilateral privind protecția minorităților naționale și informează
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
blocul comunitar dacă nu sunt îndeplinite mai multe condiții, printre care cea a drepturilor firești ale etnicilor croați de pe teritoriul statului sârb, precum și o cooperare deplină a Belgradului cu Tribunalul pentru crime de război de la Haga. Dată fiind opoziția croată, negocierile de aderare au fost amânate.
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
de excelență creația muzicală românească. Masterandă la o universitate prestigioasă Roxana Bota este o româncă remarcată în Franța. Este absolventă a unui program de master în cercetare în statistică la Paris și a fost admisă direct la un master de „Negociere și dezvoltare comercială”. Tânăra este absolventă a Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității Babeș-Bolyai, din Cluj Napoca. În paralel, a urmat și seminariile Facultății de Istorie și Filosofie, secția Filosofie. Subiectul abordat și studiat în cadrul lucrării de licență în
Ei au reușit () [Corola-website/Journalistic/296437_a_297766]