64,222 matches
-
Chelcea Psihologie socială. Zece lecții, București, Editura Economică, 2005 (223 p.) Manualul lui Septimiu Chelcea nu este numai un curs teoretic, ci și un curs care utilizează exemple din viața de zi cu zi în vederea unei înțelegeri mai bune a teoriilor și conceptelor aduse în discuție. Volumul reunește zece teme sau, după cum o arată și titlul, zece lecții de psihosociologie ce oferă cititorului o bază solidă de cunoaștere și un ghid în vederea aprofundării cunoștințelor despre o temă sau subiect din psihologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
datorită existenței unor referințe semnificative în literatura de specialitate din România. Dorința de a cuprinde cât mai bine temele majore și de actualitate de psihosociologie l-a făcut pe Septimiu Chelcea să concentreze cercetările semnificative din domeniu, expunând aproape cronologic teoriile, definițiile, experimentele de laborator ori cercetările de teren, desfășurate de-a lungul timpului. În primele două capitole se face referire la psihosociologie ca la un domeniu de studiu interdisciplinar, explicând rolul și importanța acesteia în înțelegerea interacțiunilor sociale. Mai mult
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
domeniile adiacente. De asemenea, explicitarea exactă a diferențelor dintre „psihologia socială sociologică” și cea „psihologică” întregește modelul comprehensiv propus de Septimiu Chelcea. În capitolele trei și patru, sunt discutate pe larg „comportamentul colectiv” și „comportamentul prosocial” din perspectiva proceselor și teoriilor explicative (teorii sociologice - cu referire la norma responsabilității și cea a reciprocității; teorii psihologice - raportări la teoria cost-beneficiu și teorii biologice, un loc central ocupându-l sociobiologia) (p. 66). Făcând trimitere la cercetătorul american John F. Dovidio, autorul reamintește etapele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
De asemenea, explicitarea exactă a diferențelor dintre „psihologia socială sociologică” și cea „psihologică” întregește modelul comprehensiv propus de Septimiu Chelcea. În capitolele trei și patru, sunt discutate pe larg „comportamentul colectiv” și „comportamentul prosocial” din perspectiva proceselor și teoriilor explicative (teorii sociologice - cu referire la norma responsabilității și cea a reciprocității; teorii psihologice - raportări la teoria cost-beneficiu și teorii biologice, un loc central ocupându-l sociobiologia) (p. 66). Făcând trimitere la cercetătorul american John F. Dovidio, autorul reamintește etapele de după 1960
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cea „psihologică” întregește modelul comprehensiv propus de Septimiu Chelcea. În capitolele trei și patru, sunt discutate pe larg „comportamentul colectiv” și „comportamentul prosocial” din perspectiva proceselor și teoriilor explicative (teorii sociologice - cu referire la norma responsabilității și cea a reciprocității; teorii psihologice - raportări la teoria cost-beneficiu și teorii biologice, un loc central ocupându-l sociobiologia) (p. 66). Făcând trimitere la cercetătorul american John F. Dovidio, autorul reamintește etapele de după 1960, când a existat un interes deosebit pentru studierea comportamentului prosocial. Aceste
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
comprehensiv propus de Septimiu Chelcea. În capitolele trei și patru, sunt discutate pe larg „comportamentul colectiv” și „comportamentul prosocial” din perspectiva proceselor și teoriilor explicative (teorii sociologice - cu referire la norma responsabilității și cea a reciprocității; teorii psihologice - raportări la teoria cost-beneficiu și teorii biologice, un loc central ocupându-l sociobiologia) (p. 66). Făcând trimitere la cercetătorul american John F. Dovidio, autorul reamintește etapele de după 1960, când a existat un interes deosebit pentru studierea comportamentului prosocial. Aceste etape, în ordine cronologică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Septimiu Chelcea. În capitolele trei și patru, sunt discutate pe larg „comportamentul colectiv” și „comportamentul prosocial” din perspectiva proceselor și teoriilor explicative (teorii sociologice - cu referire la norma responsabilității și cea a reciprocității; teorii psihologice - raportări la teoria cost-beneficiu și teorii biologice, un loc central ocupându-l sociobiologia) (p. 66). Făcând trimitere la cercetătorul american John F. Dovidio, autorul reamintește etapele de după 1960, când a existat un interes deosebit pentru studierea comportamentului prosocial. Aceste etape, în ordine cronologică, au inclus studii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lipsesc informațiile oficiale” (pp. 156-157). Capitolul nouă aduce în discuție „memoria socială” ca proces psihic. Autorul pleacă în analiza sa de la definițiile memoriei sociale, explicând trecerea de la „memoria individuală” la cea „colectivă” sau „socială”. Astfel se disting o serie de teorii: a cadrelor sociale ale memoriei, teoria structurării memoriei de către cultură și interese, cea a disonanței cognitive sau a atribuirii, modelul covarianței. În fine, autorul discută despre self luând ca exemplu „self-ul românesc în tranziție”. În acest capitol descoperim că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nouă aduce în discuție „memoria socială” ca proces psihic. Autorul pleacă în analiza sa de la definițiile memoriei sociale, explicând trecerea de la „memoria individuală” la cea „colectivă” sau „socială”. Astfel se disting o serie de teorii: a cadrelor sociale ale memoriei, teoria structurării memoriei de către cultură și interese, cea a disonanței cognitive sau a atribuirii, modelul covarianței. În fine, autorul discută despre self luând ca exemplu „self-ul românesc în tranziție”. În acest capitol descoperim că imaginea propriei persoane depinde foarte mult
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sociologie) începute în timpul unei burse la Centrul de Studii Avansate în Științele Comportamentale în anul universitar 1989-1990. Astfel, ceea ce regăsim citind această lucrare este un proiect de trecere în revistă și evaluare comparativă a unui număr semnificativ de contribuții privind teoria și cercetarea instituțională din domeniile deja menționate. Poziția teoretică a autorului în câmpul paradigmatic nu pare să își facă simțită prezența prin exprimarea, să spunem, a unor valențe critice, remarcându-se o considerabilă imparțialitate. Lucrarea nu a fost proiectată spre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la început sunt respectate pe parcursul întregului volum. Putem astfel aprecia că este o lucrare foarte bine închegată și integrată, fără derapaje explicative și interpretative. Primul capitol, așa cum era de așteptat într-o lucrare de sistematizare teoretică, are în vedere începuturile teoriei instituționale în disciplinele luate în considerare de W.R. Scott. Privitor la științele economice, sunt prezentate pe scurt concepțiile a trei economiști instituționali influenți: Thorstein Veblen, John Commons și Westley Mitchell, a căror gândire apare ca o reacție la principiile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
K. Marx, E. Durkheim, M. Weber și T. Parsons; d) G.H. Mead, A. Schutz, P. Berger și T. Luckmann. Respectând simetria față de prima secțiune, în capitolul următor sunt analizate la nivelul celor trei discipline (economie, științe politice și sociologie) fundamentele teoriei neoinstituționale. În economie sunt trasate cadrele conceptuale ale teoriilor costurilor tranzacției (O. Williamson, D. North), inițiate de R. Coase, și ale teoriilor evoluționiste (S. Winter și R. Nelson). În științele politice sunt prezentate perspectivele instituționalismului istoric și ale teoriilor alegerii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
d) G.H. Mead, A. Schutz, P. Berger și T. Luckmann. Respectând simetria față de prima secțiune, în capitolul următor sunt analizate la nivelul celor trei discipline (economie, științe politice și sociologie) fundamentele teoriei neoinstituționale. În economie sunt trasate cadrele conceptuale ale teoriilor costurilor tranzacției (O. Williamson, D. North), inițiate de R. Coase, și ale teoriilor evoluționiste (S. Winter și R. Nelson). În științele politice sunt prezentate perspectivele instituționalismului istoric și ale teoriilor alegerii raționale. În ceea ce privește sociologia, abordarea pornește de la fundamentele sau liniile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prima secțiune, în capitolul următor sunt analizate la nivelul celor trei discipline (economie, științe politice și sociologie) fundamentele teoriei neoinstituționale. În economie sunt trasate cadrele conceptuale ale teoriilor costurilor tranzacției (O. Williamson, D. North), inițiate de R. Coase, și ale teoriilor evoluționiste (S. Winter și R. Nelson). În științele politice sunt prezentate perspectivele instituționalismului istoric și ale teoriilor alegerii raționale. În ceea ce privește sociologia, abordarea pornește de la fundamentele sau liniile teoretice pe baza cărora se construiesc analizele neoinstituționale: teoriile cognitive inițate de concepția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fundamentele teoriei neoinstituționale. În economie sunt trasate cadrele conceptuale ale teoriilor costurilor tranzacției (O. Williamson, D. North), inițiate de R. Coase, și ale teoriilor evoluționiste (S. Winter și R. Nelson). În științele politice sunt prezentate perspectivele instituționalismului istoric și ale teoriilor alegerii raționale. În ceea ce privește sociologia, abordarea pornește de la fundamentele sau liniile teoretice pe baza cărora se construiesc analizele neoinstituționale: teoriile cognitive inițate de concepția lui H. Simon, teoriile fenomenologice și culturale inspirate de concepțiile lui C. Geertz în antropologie, P. Berger
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
R. Coase, și ale teoriilor evoluționiste (S. Winter și R. Nelson). În științele politice sunt prezentate perspectivele instituționalismului istoric și ale teoriilor alegerii raționale. În ceea ce privește sociologia, abordarea pornește de la fundamentele sau liniile teoretice pe baza cărora se construiesc analizele neoinstituționale: teoriile cognitive inițate de concepția lui H. Simon, teoriile fenomenologice și culturale inspirate de concepțiile lui C. Geertz în antropologie, P. Berger și T. Luckmann în sociologie și studiile de etnometodologie (H. Garfinkel). În acest capitol, R. Scott introduce problematica și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și R. Nelson). În științele politice sunt prezentate perspectivele instituționalismului istoric și ale teoriilor alegerii raționale. În ceea ce privește sociologia, abordarea pornește de la fundamentele sau liniile teoretice pe baza cărora se construiesc analizele neoinstituționale: teoriile cognitive inițate de concepția lui H. Simon, teoriile fenomenologice și culturale inspirate de concepțiile lui C. Geertz în antropologie, P. Berger și T. Luckmann în sociologie și studiile de etnometodologie (H. Garfinkel). În acest capitol, R. Scott introduce problematica și totodată tema relației complexe dintre instituții și organizații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
instituțional și al legitimității acesteia - T. Parsons; c) al comportamentului instituționalizat al indivizilor, dotați cu capacități cognitiv-decizionale limitate (raționalitate limitată) și al suporturilor rutiniere care ghidează și facilitează comportamentele din cadrul organizațiilor - H. Simon. Una dintre primele încercări de aplicare a teoriilor neoinstituționale în studiul organizațiilor îi este atribuit, de către autor, lui D. Silverman. Prin prezentarea concepției acestuia se conturează modul de intrepretare a relației dintre mediul intituțional și organizații, specific abordărilor neointituționale: orientarea interesului către construcția sistemelor de semnificații. Alte două
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
studiul organizațiilor îi este atribuit, de către autor, lui D. Silverman. Prin prezentarea concepției acestuia se conturează modul de intrepretare a relației dintre mediul intituțional și organizații, specific abordărilor neointituționale: orientarea interesului către construcția sistemelor de semnificații. Alte două surse ale teoriilor neoinstituționale aplicate în analiza organizațională sunt identificate ca fiind articolele cercetătorilor J. Meyer și B. Rowan (1977) și L.Zucker (1977) inspirate de lucrările lui Berger și Luckman asupra instituțiilor. De asemenea, J. DiMaggio și W. Powell stabilesc existența a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
problemele publice. Terestyéni Tamás definește conceptul de viață publică drept activitatea sferei instituționale și civile care se desfășoară în public. Activitățile vieții publice reprezintă, și ele, activități de comunicare. Lucrarea interpretează schimbarea de regim dintr-o perspectivă largă, pe baza teoriei lui Karl Popper (1966). Acesta face deosebirea „societetate închisă-societate deschisă”, după care prezintă diferențele dintre comunicările caracteristice celor două paradigme sociale. Schimbarea de regim, caracterizată prin trecerea de la o paradigmă la alta, a adus schimbări și în domeniul comunicării sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
asupra limbajului, și precizează că în acest studiu se va concentra asupra celui mai important efect al globalizării, fenomenul răspândirii limbii engleze. Ea definește conceptele de bază ale temei de cercetare, respectiv comunicare, limbă, engleza mondială, imperialism lingvistic (prezentând aici teoria lui Robert Phillipson (1996), legată de imperialismul lingvistic) și dezbate problemele legate de utilizarea limbilor în Uniunea Europeană, punând accent mai ales pe limbile minoritare, respectiv pe răspândirea limbii engleze. N. Schleicher prezintă aspecte legate de Ungaria, analizând situația limbii engleze
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Szakadát István**, în studiul „Cultura digitală și rețeaua mondială ca public alternativ, procesele, efectele, modurile de reglementare și consecințele politice predictibile” („A digitális kultúra és a világháló mint alternatív nyilvánosság, ennek folyamatai, hatásai, szabályozási módjai, anticipálható politikai következményei”), pornind de la teoria acțiunilor comunicative a lui Jürgen Habermas, analizează caracteristicile și modul de reglementare al publicului alternativ în cadrul rețelei mondiale. Clarifică conceptele legate de cultura digitală (realitatea virtuală și informația digitală), prezintă caracteristicile de bază ale acestora (ușurința multiplicării, inutilitatea logisticii, imposibilitatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Károli Gáspár. Este, de asemenea, director științific la Institutul Național de Prevenire a Consumului de droguri, respectiv al Institutului de Comunicare Publică Erasmus și redactor-șef al mai multor reviste de specialitate (Psyichoterápia, Szenvedélybetegségek etc.). Domeniul principal de activitate este teoria comunicării, cercetarea comunicării, fiind interesat, cu precădere, de procesele de comunicare publică. ** Colaborator științific la Grupul de cercetători ai teoriei comunicării din cadrul Universității Eötvös Lóránd din Budapesta și Academia Științifică Ungară, este redactor-șef al revistei științifice JEL-KÉP (Semn-Imagine). * Absolventă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Comunicare Publică Erasmus și redactor-șef al mai multor reviste de specialitate (Psyichoterápia, Szenvedélybetegségek etc.). Domeniul principal de activitate este teoria comunicării, cercetarea comunicării, fiind interesat, cu precădere, de procesele de comunicare publică. ** Colaborator științific la Grupul de cercetători ai teoriei comunicării din cadrul Universității Eötvös Lóránd din Budapesta și Academia Științifică Ungară, este redactor-șef al revistei științifice JEL-KÉP (Semn-Imagine). * Absolventă a Facultății de Sociologie din cadrul Universității Eötvös Lóránd din Budapesta, în prezent colaborator științific al Institutului de Comunicare Publică Erasmus
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din Dincolo de ruine, debutul său din 1959, volume de istorie și critică literară - Întoarcerea la literatură. Printre clasici (1970), Miorița (De la motiv la mit) (1999), Întoarcerea la literatură. Aplicații (2000), Pro Eminescu (2001), Printre contemporani. Oameni și cărți (2003), de teorie a artei - Ars longa (1980), Metapoetica. Prolegomene (1983; Premiul Academiei Române), Izvoarele artei. Ad fontes (1988), Tradiții naționale (în estetică și filosofia artei) (2001), de literatură - Irenikon (1990), Anti-Gog (1997), Poeme de odinioară (2000), de memorii - Lecțiile istoriei (O, tempora!) (1995
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]