52,706 matches
-
oficial la accederea în UE din anul 2014, după 14 ani în care a fost „candidat potențial” și la cinci ani după intrarea în NATO. În martie 2015, comisarul european pentru Extindere Johannes Hahn notifica Tirana asupra faptului că începerea negocierilor de aderare nu poate debuta fără îndeplinirea a două condiții: redeschiderea dialogului politic cu opoziția și reforme vizibile în cinci domenii cu probleme - administrație publică, domnia legii, corupție, crimă organizată și drepturi fundamentale. Guvernul albanez se aștepta ca negocierile să
Extinderea UE – pe când şi încotro? () [Corola-website/Journalistic/296463_a_297792]
-
începerea negocierilor de aderare nu poate debuta fără îndeplinirea a două condiții: redeschiderea dialogului politic cu opoziția și reforme vizibile în cinci domenii cu probleme - administrație publică, domnia legii, corupție, crimă organizată și drepturi fundamentale. Guvernul albanez se aștepta ca negocierile să înceapă la finalul anului trecut, dar, cum Parlamentul țării a aprobat modificările constituționale necesare abia în luna iulie a acestui an, Albania a fost nevoită să „împingă” din nou termenul, sperând să deschidă discuțiile în luna decembrie a.c. Nici
Extinderea UE – pe când şi încotro? () [Corola-website/Journalistic/296463_a_297792]
-
acestui an, Albania a fost nevoită să „împingă” din nou termenul, sperând să deschidă discuțiile în luna decembrie a.c. Nici Macedonia nu face pași mai rapizi pe drumul spre accederea în UE. Candidată de 11 ani, nu a început încă negocierile de aderare. Ce speranțe își poate face? Nu foarte multe, date fiind cele două obstacole majore pe care le are de trecut: disputa cu Grecia și cea cu Bulgaria. În primul caz este vorba despre controversele asupra numelui țării, iar
Extinderea UE – pe când şi încotro? () [Corola-website/Journalistic/296463_a_297792]
-
este vorba despre controversele asupra numelui țării, iar în cel de-al doilea despre tensiuni pe fondul felului în care istoricii și autoritățile macedonene prezintă evoluția minorității bulgare. Aceste contradicții făceau ca în anul 2012, ambele state să blocheze startul negocierilor de aderare în cazul Macedoniei. Ca urmare, chiar dacă oficial accederea în UE reprezintă „prima prioritate strategică” pentru Guvernul țării, îndeplinirea efectivă a acestui deziderat a ajuns pentru Skopje o estimare „pe termen mediu și lung”. De altfel, nici UE nu
Extinderea UE – pe când şi încotro? () [Corola-website/Journalistic/296463_a_297792]
-
urmare, chiar dacă oficial accederea în UE reprezintă „prima prioritate strategică” pentru Guvernul țării, îndeplinirea efectivă a acestui deziderat a ajuns pentru Skopje o estimare „pe termen mediu și lung”. De altfel, nici UE nu se grăbește. În ultima perioadă, tema negocierilor Macedoniei nu a mai figurat pe agenda Consiliului European... În anul 2005, Uniunea Serbia și Muntenegru începea procedurile de intrare în marea familie europeană. Un an mai târziu, însă, cea din urmă își declara independența, începând discuții separate. În 2010, Comisia Europeană
Extinderea UE – pe când şi încotro? () [Corola-website/Journalistic/296463_a_297792]
-
2005, Uniunea Serbia și Muntenegru începea procedurile de intrare în marea familie europeană. Un an mai târziu, însă, cea din urmă își declara independența, începând discuții separate. În 2010, Comisia Europeană aviza favorabil cererea țării, iar doi ani mai târziu debutau și negocierile. Dar acesta s-a dovedit un proces de durată, întrucât Muntenegru încă are de reformat sectoare importante, cum ar fi justiția, infracționalitatea, mediul înconjurător. Interesant de menționat este faptul că țara a adoptat în mod unilateral moneda unică europeană încă
Extinderea UE – pe când şi încotro? () [Corola-website/Journalistic/296463_a_297792]
-
o serie întreagă de reguli pe care un stat trebuie să le îndeplinească pentru a putea adopta euro, dar Muntenegru a „sărit peste rând”, iar în prezent se consideră că această chestiune spinoasă ar urma să se reglementeze pe parcursul viitoarelor negocieri de aderare. În luna decembrie a acestui an este programată deschiderea a încă unui capitol de negociere. Pentru Serbia, în schimb, lucrurile au mers ceva mai rapid. Țara a făcut cerere oficială în anul 2009, a devenit candidat în 2012
Extinderea UE – pe când şi încotro? () [Corola-website/Journalistic/296463_a_297792]
-
euro, dar Muntenegru a „sărit peste rând”, iar în prezent se consideră că această chestiune spinoasă ar urma să se reglementeze pe parcursul viitoarelor negocieri de aderare. În luna decembrie a acestui an este programată deschiderea a încă unui capitol de negociere. Pentru Serbia, în schimb, lucrurile au mers ceva mai rapid. Țara a făcut cerere oficială în anul 2009, a devenit candidat în 2012, iar în 2013 primea recomandarea de începere a negocierilor, lucru care se și înfăptuia la începutul anului
Extinderea UE – pe când şi încotro? () [Corola-website/Journalistic/296463_a_297792]
-
este programată deschiderea a încă unui capitol de negociere. Pentru Serbia, în schimb, lucrurile au mers ceva mai rapid. Țara a făcut cerere oficială în anul 2009, a devenit candidat în 2012, iar în 2013 primea recomandarea de începere a negocierilor, lucru care se și înfăptuia la începutul anului 2014. Ce s-a întâmplat de atunci? Problemele cu Tribunalul Penal Internațional, disputele politice interne, atitudinea față de independența unilaterală a Kosovo și „contrele” cu Croația pe tema minorității croate din Serbia au
Extinderea UE – pe când şi încotro? () [Corola-website/Journalistic/296463_a_297792]
-
membru fondator al OECD, al OSCE, semnatar al Uniunii vamale și recunoscut în calitate de candidat în 1999. Toate aceste demersuri nu s-au concretizat, totuși, într-o evoluție accelerată a procesului de aderare. În răstimpul scurs din anul 2005, când începeau negocierile, din cele 35 de capitole au fost deschise 15 și închis... doar unul! Fiecare dintre părți are argumente proprii pentru a justifica lentoarea acestui proces. Pe de o parte, unele dintre membrele UE se opun accederii în familia europeană a
Extinderea UE – pe când şi încotro? () [Corola-website/Journalistic/296463_a_297792]
-
să susțină un termen ferm. În fața acestei situații, Ankara a început să afirme că dacă cel mai târziu în 2023, când Republica Turcia va împlini un secol de existență, Turcia nu va fi membru al UE, va stopa procesul de negociere. În ultimele luni, însă, interesele UE de a gestiona afluxul de migranți dinspre Orient au făcut ca optica Bruxelles-ului să se schimbe din nou: o dată în plus, Turcia vedea întredeschisă ușa de intrare spre Europa odată cu acordul referitor la
Extinderea UE – pe când şi încotro? () [Corola-website/Journalistic/296463_a_297792]
-
pe tema calității acesteia de membru, pentru că diferențele dintre cele două entități sunt prea mari”, consideră cancelarul Austriei, Christian Kern. Pe de altă parte, însă, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, afirmă că „nu ar fi productiv să fie încheiate negocierile de aderare a Turciei” și că „nu se constată o poziție comună a tuturor statelor membre în această direcție”. Acesta este, succinct, tabloul general al stadiului în care se găsește un proiect ce însumează peste 50 de ani de eforturi
Extinderea UE – pe când şi încotro? () [Corola-website/Journalistic/296463_a_297792]
-
Franța a Constituției europene prin referendum atestă faptul că de Gaulle era în asentimentul poporului, care gândește și în prezent că apartenența la blocul comunitar trebuie să se traducă prin beneficii pentru națiunea franceză. Președintele a militat de asemeni pentru negocieri în cadrul UE, dar fără ca statele să poată, totuși, să fie forțate să facă într-un fel sau altul, dictat de la Bruxelles. A mers până acolo încât a refuzat să asiste la întâlnirile Uniunii timp de șase luni, zguduind sistemul votului
Viziunea unor mari lideri – Charles de Gaulle () [Corola-website/Journalistic/296471_a_297800]
-
în ultima perioadă, elaborând un „Arctic Action Plan” considerat ambițios și menit să-i ajungă din urmă pe ceilalți competitori implicați în cursa pentru dominația regională. Nu în ultimul rând, Rusia, așa cum a obișnuit comunitatea internațională, sare peste etapele de negocieri etalând „avertismente” militare: revendică la ONU extinderea propriilor hotare arctice cu 1,2 milioane de km pătrați, simultan deschizând noi porturi militare și propunându-și ca până în 2025 să aibă în regiune 13 aeroporturi și 10 stații antiradar. De altfel
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
dăm și bani Greciei. Adică cei mai săraci le-ar da celor mai bogați. Nu văd logica aici”. Paradoxal, la începutul acestui an, mai exact cu șase luni înainte de declarația de mai sus, Guvernul de la Sofia anunța că va începe negocierile pentru aderarea la moneda unică, lucru pe care și-l propunea pentru 2018! Și Croația manifestă ba elan, ba regres în optica față de adoptarea euro. În primăvara anului 2015, președintele Kolinda Grabar-Kitarovic anunța că țara va trece la euro în
Între entuziasm şi prudenţă () [Corola-website/Journalistic/296470_a_297799]
-
Uniunii și Zonei Euro, sunt foarte puțin dispuși să accepte reguli de constrângere generate de imensa datorie a țării, iar pe de altă parte că unele state membre nu au fost de acord să mai plătească salvarea Greciei. Astfel, în timpul negocierilor, Germania și Finlanda s-au pronunțat pentru o ieșire a acestei țări din zona euro, chiar temporară, iar opinia lor era împărtășită de Olanda, Lituania, Slovacia, Estonia sau Slovenia. Dar Comisia Europeană, Franța, Italia și Ciprul au susținut rămânerea țării
Decizii naţionale versus decizii europene () [Corola-website/Journalistic/296466_a_297795]
-
embargoului” comunitar. Iar în ce privește relațiile generale cu țări terțe, sunt de notorietate divergențele din sânul UE: în 1994-1995, Grecia obstrucționa încheierea Uniunii Vamale UE-Turcia, pe motiv de conflict în Cipru; în 2006, Polonia bloca prin veto directivele europene stabilite pentru negocieri în relația cu Rusia; în 2008, Beijingul a amânat un summit UE-China pentru că președintele francez Nicolas Sarkozy urma să se întâlnească cu Dalai Lama*. Exemplele ar putea continua... *Mathias Roth, „Dispute bilaterale între membrii statelor UE și Rusia”
Decizii naţionale versus decizii europene () [Corola-website/Journalistic/296466_a_297795]
-
masive cu fonduri europene. Va mai face față Londra doleanțelor și încordărilor Belfast-ului? Dar dorinței previzibile de separare a Scoției, firească în atari condiții? Pentru Marea Britanie, un alt efect politic al „Brexit” va fi și acela al pierderii influenței în negocierile politico-economice internaționale. O Uniune Europeană fără contraponderea Marii Britanii va legitima influența decisivă a Germaniei în ecuația de putere a Uniunii. Va accepta Londra această supremație a Berlinului? Le va conveni cetățenilor britanici să călătorească cu pașaport în Uniunea Europeană? Dar Londrei
„Brexit” – un joc de poker by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296475_a_297804]
-
problemă politică din ultimul secol. Noul prim-ministru al Regatului, încă Unit, Theresa May, a anunțat că intenționează să invoce articolul 50 al Tratatului de la Lisabona abia la începutul anului 2017, ceea ce va activa o perioadă de doi ani de negocieri pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, desprindere preconizată, teoretic, pentru începutul anului 2019. Numai că socoteala afirmată public din Downing Street 10 nu se prea potrivește nici cu interesele business-lui, nici cu cele ale elitelor britanice. Se simte, evident, și în
„Brexit” – un joc de poker by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296475_a_297804]
-
retorică, o tergiversare în acest sens, pusă destul de politicianist pe seama calendarului alegerilor din Franța și Germania din 2017, motivul invocat ținând de faptul că este probabil ca în cele două importante state să se schimbe conducerile politice, ceea ce ar îngreuna negocierile Londrei pentru ieșirea din spațiul comunitar. Nici noul minister însărcinat cu negocierea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, anunțat și prezentat ușor arogant de noul premier May, nu a mișcat un pai în ultima lună, din motive cel puțin hilare, neavând suficient
„Brexit” – un joc de poker by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296475_a_297804]
-
din Franța și Germania din 2017, motivul invocat ținând de faptul că este probabil ca în cele două importante state să se schimbe conducerile politice, ceea ce ar îngreuna negocierile Londrei pentru ieșirea din spațiul comunitar. Nici noul minister însărcinat cu negocierea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, anunțat și prezentat ușor arogant de noul premier May, nu a mișcat un pai în ultima lună, din motive cel puțin hilare, neavând suficient personal angajat (sic!)! Trăgând linie după această halucinantă aventură britanică, care în
„Brexit” – un joc de poker by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296475_a_297804]
-
maternă și făcând apel la presiuni și șantaj care sunt departe de normele europene pe care și le-a asumat. Șerbia a semnat, totuși, amintitul Protocol pentru drepturile minorității române din 2012 pentru că astfel a fost înlăturata opoziția României față de negocierile de aderare la UE a statului vecin. Din nou, ca de atâtea alte ori, Șerbia își lua angajamente. Documentul prevedea, printre altele, ca pentru partea română „sunt inacceptabile” încercările de standardizare ale așa-numitei „limbi vlahe”, distincte de limbă română
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
preoții din localitățile românești sau mixte, reprezentare proporțională cu numarul locuitorilor români în organele de conducere locale, desfășurarea proceselor în limba română atunci când sunt implicați români. Între timp, politica statului român s-a mai nuanțat în privința aderării Șerbiei la Uniunea Europeană, negocierile au început, dar românii din Timoc reclamă aceleași injustiții, ca și când toate înțelegerile, angajamentele și chiar Protocolul bilateral semnat nu ar fi existat. Stă mărturie avertismentul pe care Ministerul Afacerilor Externe îl lansa la adresa Șerbiei un an mai tarziu, în 2013
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
Competiția între state și grupări este o certitudine, dar evoluțiile recente arată clar că există limite în această realitate. Atunci când intervine interesul, în special cel economic, țări antagonice în discursul politic știu să se așeze la masa negocierilor și să stabilească acorduri reciproc avantajoase. Poate unele dintre cele mai grăitoare exemple din perspectiva nuanțării unor poziții inițial rigide vin din state ale Uniunii Europene. La aproape trei ani de la impunerea sancțiunilor împotriva Federației Ruse pentru anexarea Crimeei, moment
Rivalii geopolitici şi interesele lor… convergente () [Corola-website/Journalistic/296494_a_297823]
-
Occidentul au menținut strânsa cooperare în ceea ce privește planurile pentru zona Arctică. De exemplu, premierul Canadei, Justin Trudeau, care a urmat consecvent linia NATO pe de o parte, a relaxat, pe de altă parte, politicile precedentei administrații suficient încât să facă posibile negocieri cu Rusia pe subiecte alternative, în special pe cele vizând Nordul extrem. Ca urmare, a fost anunțată o conferință comună a Canadei și Rusiei, state care dețin împreună controlul a trei sferturi din Regiunea Arctică. De altfel, potrivit „EurActiv”, și
Rivalii geopolitici şi interesele lor… convergente () [Corola-website/Journalistic/296494_a_297823]