64,222 matches
-
Optimism și pesimism istoric, București, 1972. Traduceri: I. Davâdov, Arta și elita, București, 1973; Lev Tolstoi, Jurnal (1847-1910), I-II, îngr. și pref. Ion Ianoși, București, 1975-1976, Moartea lui Ivan Ilici, pref. Ion Vartic, Cluj-Napoca, 2003; G.V. Plehanov, Studii de teoria artei, îngr. și Pref. Ion Ianoși, București, 1972; K. Paustovski, Trandafirul de aur, pref. Ion Ianoși, București, 1981; Marina Țvetaeva, Proză, pref. Ion Ianoși, București, 1986; Herzen, Bielinski, Cernâșevski, Dobroliubov, Pisarev, Despre cultura estetică, valorile artistice, creația literară, îngr. și
IANOSI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287484_a_288813]
-
și credințele religioase, cu instituțiile și ritualurilor lor. În secolul al XIX-lea filosofia istoriei, potențată intens de HEGEL, semnala conștiința individuală doar ca un element al Fenomenologiei Spiritului Filosofia științei, care s-a dezvoltat mult în secolul XX odată cu „teoria teoriilor științifice”, a adus în prim-plan realitatea ontică și dinamismul istoric al științelor, în corelație, pe de o parte, cu limbajul supraindividual, iar pe de altă parte, cu oamenii individuali, care sunt atât creatori cât și utilizatori ai științei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
credințele religioase, cu instituțiile și ritualurilor lor. În secolul al XIX-lea filosofia istoriei, potențată intens de HEGEL, semnala conștiința individuală doar ca un element al Fenomenologiei Spiritului Filosofia științei, care s-a dezvoltat mult în secolul XX odată cu „teoria teoriilor științifice”, a adus în prim-plan realitatea ontică și dinamismul istoric al științelor, în corelație, pe de o parte, cu limbajul supraindividual, iar pe de altă parte, cu oamenii individuali, care sunt atât creatori cât și utilizatori ai științei. Una
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prim-plan realitatea ontică și dinamismul istoric al științelor, în corelație, pe de o parte, cu limbajul supraindividual, iar pe de altă parte, cu oamenii individuali, care sunt atât creatori cât și utilizatori ai științei. Una dintre cele mai celebre teorii din acest domeniu este cea a lui Popper (1960, 1997Ă distinge trei lumi interconectate: 1. Lumea corpurilor fizice. Cu aceasta omul vine mereu în contact. Ea e proprie și omului individual prin corporalitatea sa fizico-biologică și, indirect, prin uneltele pe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a trăirilor subiective care sunt mai mult sau mai puțin exteriorizate. 3. Lumea produselor minții omenești, în primul rând a celor realizate prin intermediul limbajului descriptiv, asertiv și critic (argumentativă. Din aceasta fac parte: miturile, poveștile, istoriile, romanele, dar mai ales teoriile științifice. Tot aici sunt incluse producțiile omului din celelalte două lumi, chiar și obiectele fizice specifice lumii umane, precum bibliotecile, cărțile și revistele, sculpturile, picturile, desenele, piesele de teatru și simfoniile, dezbaterile științifice, produsele educaționale, dar și clădirile, uneltele. Cele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
noastre în lume, felul în care ne autoevaluăm, vinovăția și, în general, cugetarea (cogitatioă. Acest sens modern al subiectului și subiectivității apare ca atare în doctrina lui Popper unde constituie lumea a doua, fiind intens speculat în cognitivismul actual, în cadrul teoriei mind-body. Mintea omului ar fi o zonă prin excelență subiectivă. La acest înțeles a contribuit din plin filosofia lui Descartes (1984Ă cu a sa metodă a îndoielii ontologice, care consideră că, dovada certitudinii existenței se găsește la limita cugetării subiective
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lui Descartes (1984Ă cu a sa metodă a îndoielii ontologice, care consideră că, dovada certitudinii existenței se găsește la limita cugetării subiective; omul nu se poate îndoi de existența sa, de vreme ce cugetă. În secolul XX Husserl a dezvoltat amplu o teorie filosofică a „subiectivității transcedentale” (Husserl, 1994Ă. Wittgenstein (2004Ă susține că perspectiva trăirii subiective nu e primară, ci secundară, fiind mediată de limbaj și de „formele de viață” sau cel puțin intens modelate de acestea. Sensul tradițional al noțiunii de subiect
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
conștiinței, dar cuprinde, de asemenea, doar o parte a psihismului personalității, a cărui factor integrator e sinele (selfă. Psihanaliza de mai târziu a dezvoltat un întreg curent psihologic centrat pe tema eului - ego-psihologia -, care, la rândul ei, a permis dezvoltarea teoriei atașamentului și a psihologiei interpersonale. Eul este și pronume personal: eu, tu, el definesc trei ipostaze ale persoanei în cadrul limbajului. Există trei ipostaze antropologice pe care le comentează cognitivismul contemporan: - perspectiva persoanei întâi (euă, care este cea a trăirii intimității
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și autodeterminare. Psihismul conștient al omului se dimensionează prin asimilarea cunoașterii „teoretice” a lumii, așa cum aceasta e structurată în cadrul socio-culturii în care el există. Tot prin intermediul logosului (al limbajului, al narațiuniiă, subiectul îi caracterizează pe alții (Conform multor studii ale teoriei relativitățiiă intrând în contact cu eroii ideali ai istoriei, cu cei imaginari, de mit sau roman și e capabil să se caracterizeze și pe sine din perspectivă autobiografică și să se evalueze moral (teoria celor cinci mari factori se bazează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pe alții (Conform multor studii ale teoriei relativitățiiă intrând în contact cu eroii ideali ai istoriei, cu cei imaginari, de mit sau roman și e capabil să se caracterizeze și pe sine din perspectivă autobiografică și să se evalueze moral (teoria celor cinci mari factori se bazează pe valențele cararcterizante ale limbajuluiă. Individul uman, persoana umană se mai dimensionează prin statute și roluri sociale, prin funcționarea sa în cadrul unor practici sociale instituționalizate, prin vizarea valorilor de bine, adevăr și frumos, prin
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
asertiv, capabil de libertate, care se manifestă în interiorul logosului și vizează transcendența. La om funcționează limbajul asertiv, argumentativ și critic, nu doar cel comunicativ, prezent și la indivizii biologici. Prin limbaj se pot formula expresii, narațiuni, istorii, evaluări, caracterizări și teorii asupra realității. Tot acest univers asertiv formulat prin sisteme semiotice diverse, ce au la bază limbajul natural, se desfășoară la un nivel supra-individual, el persistând dincolo de, și deasupra indivizilor umani, cu psihismul lor conștient, asimilând și îmbogățind această instanță a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cale, subiectul, cu psihismul său conștient - plasat în perspectiva persoanei I - intră în contact cu eroi ideali, cei ai istoriei, cei imaginari, de mit sau roman. Ei fac parte din arhetipurile lui Jung, dar, în prezent, sunt studiați prin prisma teoriei relative a persoanei. Existența umană se dimensionează și prin norme sociale și valori. Instituțiile social-culturale funcționează supraindividual, structurate prin sisteme ierarhice de norme, în cadrul cărora se desfășoară practici umane diverse: învățământ, muncă, politică, creație artistică. Individul uman, persoana umană cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cifrei 4, centrată de cele patru elemente, pe perfecțiunea cifrei 4 susținută de Pitagora etc. 1.5. Virtuțile lui Aristotel și caracterele lui Teofrast Grecii antici au adus o contribuție importantă în domeniul caracteriologiei, odată cu dezvoltarea de către Aristotel (1988Ă a teoriei virtuților în cadrul eticii, în care e comentată „viața virtuoasă” a cetățeanului atenian. De fapt, tema virtuților apare implicit în orice societate istorică și se fixează întâi în epopei. Eroii ideali ai acestora au o serie de trăsături constante și pregnante
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
desene expresive de om-leu, de om-bou, om-câine. Ulterior, în corelație cu aspectul și caracterul animalelor, de fisionomie s-au ocupat Rubens, Leonardo da Vinci, dar mai ales Charles Le Brun, care creează și sisteme de măsurare pentru a-și demonstra teoria. Prin poziția înaltă ce o avea la Curtea Franței, acesta a teoretizat o caracteriologie uman-animalică, bazată pe virtuți și defecte, care să orienteze suveranul în alegerea sfetnicilor. E interesant că presupusa asemănare cu animalele nu a sugerat doar o caracteriologie
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Ansamblul acestor mijloace moderne nu poate însă înlocui sinteza pe care o făcea portretismul, care contempla existența unui alt om, așa cum răzbătea aceasta în expresivitatea chipului său. Căci, dacă din copilărie reușim să înțelegem intențiile situaționale ale altcuiva - așa cum demonstrează „teoria minții” -, înțelegerea morală a celuilalt necesită timp, contemplare și sinteză. Identitatea unei persoane în perspectivă tipologică sau în sens de ființă unică, ancorată în corporalitatea sa, rămâne și în prezent o problemă de investigat, o temă de studiu metodic. Bio-psiho-tipologia
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
între corporalitate și psihism - în sensul unei tipologii - a fost sugerat de doctrina hipocratică, care nu aduce însă în discuție forma corpului. Tradiția fisiognomică a Europei s-a concentrat pe expresivitatea feței și moralitate. La sfârșitul secolul al XIX-lea teoria degenerescenței și doctrina lui Lombroso au stimulat din nou ideea legăturii dintre ansamblul corporalității înnăscute și psihismul individului. Era o reacție împotriva localizaționismului anatomo-patologic ce se impusese prin Wirchow în medicina secolul al XIX-lea. Descoperirea funcțiilor glandelor endocrine și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
publice a oamenilor individuali, fiind astfel intim articulată cu conceptul de „persoană”. S-au dezvoltat însă și noțiuni paralele, între care o carieră deosebită au făcut-o cele de „statut” și „rol social”. Una din cele mai celebre și discutate teorii a fost cea a lui Talcott Parsons, care se referă la sistemul social și al acțiunii sociale. Între lucrările sale importante se numără The structure of social action (1937Ă, The social system (1985Ă, Social structure and Personality (1964Ă. Tema personalității
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Talcott Parsons, care se referă la sistemul social și al acțiunii sociale. Între lucrările sale importante se numără The structure of social action (1937Ă, The social system (1985Ă, Social structure and Personality (1964Ă. Tema personalității nu putea lipsi unei mari teorii sociologice, însă ea apare acum din perspectiva funcțiilor și acțiunilor sociale, ceea ce conduce către subiectivitatea conștientă și intimitatea persoanei. Aceasta poate fi tratată acum ca „agent social”, ca „agenție” - agency -, putând fi ignorată până la un punct chiar inserția sa în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
CURENTE ȘI DOCTRINE Psihologia persoanei despre care s-a vorbit în secolul XX și se vorbește și în prezent nu e o știință unitară, ci o reuniune de preocupări și studii efectuate prin diverse metodologii, implicând variate doctrine, concepte și teorii, toate vizând polul individual al umorului considerat, mai mult sau mai puțin, în ansamblul său. Ea se deosebește astfel de psihologia funcțiilor psihice, de exemplu a atenției. Nici studierea unor funcții complexe, precum cogniția sau motivația, nu acoperă domeniul. Se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
conceperii de către Dilthey a „științelor umane”, fiind reluată de Jaspers, Heidegger, Gadamer, Ricouer, etc.Ă. Freud scoate la suprafață această întreagă recuzită romantică și o livrează sub un ambalaj de obiectivitate științifică, prin ascultarea atentă a pacientului și supralicitarea - în teorie - a unor principii ale cauzalității. Aspectul original al tehnicii de investigare a lui Freud a fost analiza afirmațiilor spontane ale subiectului (rezultate din asociații libere prelungiteă, analiza și interpretarea viselor prin folosirea unor metode de interpretare hermeneutică. Acest proces se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ideal. Jung inaugurează astfel tema generică a ciclurilor vieții unei persoane, dezvoltată ulterior de Erikson și Levinson. Adler, celălalt mare opozițional psihanalizei clasice, a pus accentul pe dinamismul condiționat de complexele de inferioritate și pe stilul de viață. În ansamblu, teoria lui Freud are în vedere omul în individualitatea sa, modul în care funcționează psihismul său - aparatul său psihic - în mod constant, transsituațional, și doar în mod secundar în corelație cu evenimentele de viață tranzitorii. De aceea, psihanaliza are importanță pentru
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ale ego-ului, care vizează relația cu obiectul. În sfârșit, Erikson (1963, 1968Ă cercetează, pornind de la psihanaliză, stadiile de dezvoltare psihosocială ale individului până la vârsta adultă, centrate și organizate de funcțiile eului. În contextul acestor preocupări față de instanța eului se dezvoltă teoria relațiilor obiectuale. „Obiectul” se referă la o altă persoană, percepută sau reprezentată. În primul rând e vorba de mamă, percepută ca ansamblu sau prin intermediul aspectelor semnificative. Orientarea psihanalizei se schimbă, de la considerarea nevoii de satisfacție prin plăcerea, de tip erotic
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
căutare a plăcerii, dar el trebuie înțeles mai degrabă ca o căutare a obiectului securizant și gratificant. Plăcerea e găsită și anxietatea redusă prin calitatea relațiilor (interne sau externeă ego-obiect mai mult decât prin descărcarea energiei libidinale. Maher propune o teorie a dezvoltării copilului mic, „individuația”, adică separarea psihismului său de o relație duală indistinctă. Sandler (1962Ă dezvoltă teoria unei lumi reprezentaționale în care, în contextul relației duale, apar la copil reprezentări care vizează sinele în relație reciprocă cu obiectul. Reprezentările
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
e găsită și anxietatea redusă prin calitatea relațiilor (interne sau externeă ego-obiect mai mult decât prin descărcarea energiei libidinale. Maher propune o teorie a dezvoltării copilului mic, „individuația”, adică separarea psihismului său de o relație duală indistinctă. Sandler (1962Ă dezvoltă teoria unei lumi reprezentaționale în care, în contextul relației duale, apar la copil reprezentări care vizează sinele în relație reciprocă cu obiectul. Reprezentările sinelui și obiectului în relația lor reciprocă, au loc în permanență, în viața de zi cu zi, și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
zi cu zi, și constituie baza reprezentării de sine, a unității sinelui. Se impune tot mai mult ideea - prezentă implicit în psihanaliza clasică - a reprezentării mintale a altor persoane prezente în psihismul subiectului, reprezentări care sunt reactivate situațional. 2.4. Teoria atașamentului Atragerea atenției asupra nevoii primare a copilului de contact și relație umană, precum și asupra autoreprezentării și reprezentării altora în medierea funcționării interpersonale a netezit drumul spre teoria atașamentului. La acest nivel, cercetările rezultate direct din continuarea psihanalizei, se întâlnesc
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]