64,222 matches
-
persoane prezente în psihismul subiectului, reprezentări care sunt reactivate situațional. 2.4. Teoria atașamentului Atragerea atenției asupra nevoii primare a copilului de contact și relație umană, precum și asupra autoreprezentării și reprezentării altora în medierea funcționării interpersonale a netezit drumul spre teoria atașamentului. La acest nivel, cercetările rezultate direct din continuarea psihanalizei, se întâlnesc cu cele derivate din aplicarea etologiei la om. Focalizându-se asupra primilor ani de viață ai copilului, psihanaliza s-a întâlnit cu cercetările ce studiau structurarea psihismului la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de viață ai copilului, psihanaliza s-a întâlnit cu cercetările ce studiau structurarea psihismului la puii de animale. Observațiile asupra felului în care se încheagă psihismul în biologie au sugerat mari analogii cu primele faze de organizare a psihismului uman. Teoria atașamentului, elaborată de Bowlby (Carlson, 1995; Bowlby, 1988Ă și bazată pe fapte observaționale și studii experimentale, arată cum, după 8 luni, copilul devine foarte sensibil la prezența sau absența figurii persoanei semnificative pentru viața sa, precum și la tipul de îngrijire
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
s-a ajuns la concluzia că modelele educative din copilărie pot sta la baza unor „scheme cognitive” distorsionate ce modelează părerea despre sine și despre ceilalți, vulnerabilizând persoana și putându-se reactiva la vârsta adultă, dând naștere unor conduite anormale (teoria cognitivă a lui Beck-Perrisă (Perris, 1988Ă. În acest caz, însă experiențele educative sunt interpretate într-un sens mai larg decât influențele parentale din psihanaliza inițială. Oricum, stima de sine, tendința către grandiozitate, suspiciune, autodepreciere, ca elemente structurale și caracterizante pentru
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
influențele parentale din psihanaliza inițială. Oricum, stima de sine, tendința către grandiozitate, suspiciune, autodepreciere, ca elemente structurale și caracterizante pentru persoană, pot avea origine în experiențele relaționale ale primei copilării. Psihanaliza, în viziune structurală, a alcătuirii eului, a relațiilor obiectuale, teoria atașamentului și a experiențelor educative precoce se corelează în prezent cu psihologia relațiilor interpersonale a lui Sullivan. 2.5. Psihologia interpersonală a lui Sullivan Teoria interpersonală a lui Sullivan a fost dezvoltată la mijlocul secolului XX, fără a deriva direct din
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
experiențele relaționale ale primei copilării. Psihanaliza, în viziune structurală, a alcătuirii eului, a relațiilor obiectuale, teoria atașamentului și a experiențelor educative precoce se corelează în prezent cu psihologia relațiilor interpersonale a lui Sullivan. 2.5. Psihologia interpersonală a lui Sullivan Teoria interpersonală a lui Sullivan a fost dezvoltată la mijlocul secolului XX, fără a deriva direct din psihanaliză, dar cu unele influențe din partea acesteia (Feist, 1985Ă. Ea susține că psihismul individual se formează și se afirmă prin relații interpersonale directe și constante
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a lui Sullivan se poate interconecta cu cea a relațiilor obiectuale derivată din psihanaliză, dar accentul este pus pe realitatea relațiilor interpersonale actuale care se desfășoară într-un „câmp” relațional caracteristic fiecărui om (Wiggins, 1999Ă. Ea a fost corelată cu teoria câmpului psihologic a lui Lewin și stă la baza doctrinei circumplexului interpersonal. 2.6. Psihologia trăsăturilor persoanei Unul dintre cele mai studiate domenii ale psihologiei persoanei este în prezent cel care se referă la „trăsături” și aspectele diferențiale ale caracterizării
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se obțin prin limbaj - de exemplu, din cele trei arii menționate de Catell -, însăși formularea caracterizării se realizează prin limbaj. Mai mult, limbajul a fost utilizat ca o sursă „empirică” de caracterizare, de la menționatul demers a lui Catell și până la teoria celor cinci mari factori, considerându-se că felul în care oamenii s-au caracterizat de-a lungul veacurilor reprezintă o sursă colectivă de sedimentare a experienței, o cunoaștere obiectivă comunitară. Acest fapt se cere subliniat mai ales deoarece mulți consideră
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
experiență, constând din trei aspecte: autodirecționare, cooperativitate, autotranscendență. Ultimul nivel specific uman se referă la spiritualitate și stări de conștiință și nu mai poate fi apropiat de psihologia trăsăturilor. În ultimele decenii, în aria psihologiei trăsăturilor s-a dezvoltat mult teoria celor „Cinci Mari Trăsături” (Big Five Trait Taxonomy sau Five Factor Theory - FFTĂ (John, 1999Ă. La aceștia s-a ajuns pornindu-se tot de la lexic și de corelațiile prin analiză factorială, în tradiția lui Allport și Cattel, prin reducerea celor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
relații umane, status și rol, ambianță fizică, stereotipii comportamentale, „obiceiuri” asimilate și acceptate. În plus, individul însuși își preselectează, întreține și delimitează un context în care se poate manifesta relativ constant. Mai recent, Mischel și Shoda (Mischel, 1999Ă avansează o teorie cognitiv-afectivă a structurii personalității care presupune existența unui număr finit de macrounități psihice care, odată constituite, sunt activate mai mult sau mai puțin și în mod diferit în diverse situații. Se menține astfel unitatea de fond, dar expresivitatea manifestării poate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prin autoreflexie; perceperea autoeficacității; implementarea resurselor acesteia; procesarea cognitivă a informațiilor eficiente, reglarea conștientă a cogniției, motivației, a proceselor emoționale și de alegere. Motivația este reglată prin anticipări cognitive, prin formularea scopurilor, așteptări ale rezultatelor, perceperea succesului sau eșecului. Conform teoriei sociocognitive, personalitatea este o realitate multifațetată, bogat contextualizată și implicată în diverse tranzacții în viața de zi cu zi. Ea nu este o entitate abstractă și nu poate fi redusă la câteva teorii descriptive generale. Oamenii își exprimă individualitatea și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ale rezultatelor, perceperea succesului sau eșecului. Conform teoriei sociocognitive, personalitatea este o realitate multifațetată, bogat contextualizată și implicată în diverse tranzacții în viața de zi cu zi. Ea nu este o entitate abstractă și nu poate fi redusă la câteva teorii descriptive generale. Oamenii își exprimă individualitatea și dau structură, semnificație și scop vieții lor, acționând în conformitate cu propriile credințe, valori, standarde personale, aspirații și concepții despre lumea din jur. Toate acestea sunt reunite de propriul sine (selfă. Personalitatea este sistemul integrat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
încredere în sine. Aceste caracteristici sunt la polul opus față de cele prefigurate de psihanaliză. Ele sunt, desigur, proeminente în lumea actuală, fără însă a trece cu vederea caracteristica de identitate cu sine, coerența, conștiința reflexivă și autoreglatoare a persoanei. Diversele teorii psihologice asupra persoanei ce au apărut către sfârșitul secolului XX arată cum conceptul de persoană, corelat în primul rând cu lumea a doua a lui POPPER, nu poate fi complet rupt de felul în care se organizează lumea a treia
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
au analizat și caracterizat pe ei înșiși, au produs relatări despre episoade ale vieții lor, autobiografii și biografii. Psihanaliza își construiește imaginea sa despre om pornind de la interpretarea hermeneutică a celor exprimate. Doctrina trăsăturilor se bazează și ea pe limbaj. Teoriile personalității au reluat în ultimul timp această perspectivă tradițională de înțelegere și autodefinire a omului individual, care e doar implicată de psihanaliză și care a mai fost parțial abordată de unii speciliști în psihologia persoanei, la mijlocul secolului XX (Murayă. E
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
secolului XX (Murayă. E vorba de o viziune holistă ce pune accent pe biografie, diferită în mare măsură de înțelegerea psihologiei persoanei prin trăsături sau de cea care accentuează variabilitatea manifestărilor în diverse contexte. Din punctul de vedere al noilor teorii narative asupra personalității, istoria de viață este prin ea însăși un „construct” care funcționează ca o componentă imanentă, dar și integratoare a personalității (McAdams, 1999Ă. Prin modul narativ de gândire oamenii filtrează și dau sens experienței trăite, istoriei de viață
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
microgrupului familial, integrare psihologică în diverse sisteme de funcționare socială. Studiile dezvoltării sistemului nervos central în perspectiva neuroștiințelor, a neurologiei și neuropsihiatriei joacă un rol important. Organizarea cercetării și interpretările sunt efectuate din perspectiva unor diverse doctrine, de la psihanaliză la teoria atașamentului, a psihologiei interpersonale, a comportamentului, cogniției sociale, psihologiei diferențiale, dar mai ales a cognitivismului. Sunt urmărite variantele normale, deviante, anormale și patologice ale dezvoltării psihismului de-a lungul ontogenezei. Problema vulnerabilității, a raportului diateză/stress, a non-vulnerabilității și elasticității
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lungul dezvoltării sunt, de asemenea, abordate, împreună cu ansamblul funcțiilor ce pot condiționa apariția manifestărilor psihopatologice, compensarea și decompensarea lor. Psihologia și psihopatologia developmentală se prezintă, de obicei, sub formă de monografii ce relevă diverse fațete ale psihismului persoanei, fără o teorie interpretativă dominantă. Această viziune se află în legătură cu doctrina ciclurilor vieții, inițiată de Erikson și continuată, în cazul adulților, de școala lui Levinson, în continuarea ideilor originale ale lui Jung asupra individuației. Ca aspecte caracteristice pentru psihopatologia developmentală pot fi considerate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a importanței și primatului „datelor empirice”, a fundamentării pe „evidențe faptice”, reproductibile. Dar orice fapt științific, în toate domeniile - deci inclusiv în psihologia persoanei și în domeniul tulburărilor de personalitate -, se obține printr-o metodologie și e solidar cu o teorie științifică sau, cel puțin, cu o doctrină cu pretenții de scientificitate, pe care o confirmă, o susține sau o infirmă. Nu există fapte științifice brute și neutre. De aceea, trebuie recunoscut deschis că domeniul psihologiei persoanei normale este un posibil
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ființe din spațiul cosmic care, întâmplător sau nu, au ajuns pe pământ. Singurul proces care poate însă explica formarea unor trăsături complexe funcționale drept componente ale naturii umane dar și a tuturor ființelor vii este selecția naturală ca teză a teoriei evoluționiste (Buss et al., 1998Ă. Apariția și evoluția omului presupune criterii selective specifice care favorizează adaptarea la condițiile mediului și diferă, bineînțeles calitativ, de cele corespunzătoare altor specii (Symons, 1992Ă. Trăsăturile complexe funcționale, formate ca variabile individuale, asigură supraviețuirea organismului
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
loc semnificativ. Cei patru factori cu transmitere ereditară sunt: disconfortul afectiv, antisocialitatea, inhibiția și compulsivitatea; aceștia pot fi raportați la atributele temperamentale. În sens dimensional, ei corespund unui nivel crescut de nevroticism și conștiinciozitate, respectiv scăderii extroversiunii și farmecului. Astfel, teoria selecției prin frecvență interferează cu determinismul genetic al personalității și confirmă legătura dintre ereditate și comportament. Diferențele interindividuale reprezintă o realitate accentuată prin modul în care sunt prezentate trăsăturile avantajante sau dezavantajante în funcție de conjunctură. Se transmit astfel - prin internalizarea modelelor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ontogenezei personalității, în antiteză cu cele orientale, care o descriu ca pe un proces discontinuu, cu reveniri și întreruperi. Ele pot reflecta instabilitatea social-politică dar și convingeri de factură mistică, precum cele privitoare la reîncarnare. Din acest model derivă trei teorii evolutive personogenetice. Prima poate fi numită teoria cantitativă, a achizițiilor progresive, dar inegale, care pornesc de la structuri și funcții preexistente. Personogeneza este deci un proces continuu, care însă nu este condiționat doar de reperele inițiale preformate, ci se diversifică începând
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care o descriu ca pe un proces discontinuu, cu reveniri și întreruperi. Ele pot reflecta instabilitatea social-politică dar și convingeri de factură mistică, precum cele privitoare la reîncarnare. Din acest model derivă trei teorii evolutive personogenetice. Prima poate fi numită teoria cantitativă, a achizițiilor progresive, dar inegale, care pornesc de la structuri și funcții preexistente. Personogeneza este deci un proces continuu, care însă nu este condiționat doar de reperele inițiale preformate, ci se diversifică începând cu modificările hormonale din perioada pubertății și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
modificările hormonale din perioada pubertății și adolescenței. E o tranziție de factură dimensională. Majoritatea opiniilor personogenetice elaborate confirmă discontinuitatea etapelor ca atribut major în fazele precoce și continuitatea lor ca dominantă a fazelor tardive (Roberts și Helson, 1997Ă. A doua teorie evolutivă personogenetică este teoria transformărilor etapizate, în care rolul structurilor și funcțiilor inițiale este sumar, iar modificările din fazele tardive le înglobează pe cele din fazele precedente. Astfel, când A devine B, A încetează să mai existe. Doar nivelul A
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pubertății și adolescenței. E o tranziție de factură dimensională. Majoritatea opiniilor personogenetice elaborate confirmă discontinuitatea etapelor ca atribut major în fazele precoce și continuitatea lor ca dominantă a fazelor tardive (Roberts și Helson, 1997Ă. A doua teorie evolutivă personogenetică este teoria transformărilor etapizate, în care rolul structurilor și funcțiilor inițiale este sumar, iar modificările din fazele tardive le înglobează pe cele din fazele precedente. Astfel, când A devine B, A încetează să mai existe. Doar nivelul A poate interacționa cu mediul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Bowlby (1988Ă, pe de altă parte, abordează atașamentul ca atribut al personalității cu valoare de trăsătură care însoțește dezvoltarea acestuia. O relație de atașament crescut al copilului cu mama favorizează raporturile de prietenie cu congenerii și, ulterior, o dragoste romantică. Teoria e combătută de faptul că dacă A și B sunt diferite, nu pot deriva una din alta și, de asemenea, etapele nu sunt parcurse toate de fiecare individ. Teoria aditivă - cea de-a treia - postulează faptul că dezvoltarea e discontinuă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
favorizează raporturile de prietenie cu congenerii și, ulterior, o dragoste romantică. Teoria e combătută de faptul că dacă A și B sunt diferite, nu pot deriva una din alta și, de asemenea, etapele nu sunt parcurse toate de fiecare individ. Teoria aditivă - cea de-a treia - postulează faptul că dezvoltarea e discontinuă, etapizată, nivelul imediat superior integrându-l pe cel precedent care își păstrează încă o parte din atributele definitorii. Astfel A → B, iar B devine B1 integrând pe A. Individul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]