53,335 matches
-
chiar dacă, spre deosebire de idilismul estetizant, arcadic, cu note simboliste al lui Loghi, Verona, Strâmbu și Vermont, vor interveni prin contrast ilustrările "realiste" cu priză la social și la eveniment; spre exemplu, reprezentarea Răscoalei din 1907 la Octav Băncilă. Pe un ton critic, caracteristic unui revizionism ideologizant care exclude sau minimalizează orice estetică sustrasă temelor sociale, Petre Oprea evidențiază cea de-a doua dimensiune evazionistă, estetizantă, simbolistă, prin contribuția picturii lui Kimon Loghi cu peisajele din Macedonia, a peisajelor venețiene ale Ceciliei Cuțescu-Storck
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Independenților din 1896. Argumentele lui I. Bacalbașa constau în afirmarea necesității dezvoltării artelor frumoase, a unui gust educat, a promovării tinerilor artiști și a noilor direcții din arta europeană. Din acest punct de vedere, reiterând demersul maiorescian din "O cercetare critică asupra poeziei române", Bacalbașa propune temporar suspendarea unor impenitente judecăți critice, ca de altfel și suspendarea reticenței față de elementele novatoare în arta plastică, tocmai pentru a încuraja afirmarea plenară a artiștilor români. Un proces de durată, decantarea valorilor ar trebui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dezvoltării artelor frumoase, a unui gust educat, a promovării tinerilor artiști și a noilor direcții din arta europeană. Din acest punct de vedere, reiterând demersul maiorescian din "O cercetare critică asupra poeziei române", Bacalbașa propune temporar suspendarea unor impenitente judecăți critice, ca de altfel și suspendarea reticenței față de elementele novatoare în arta plastică, tocmai pentru a încuraja afirmarea plenară a artiștilor români. Un proces de durată, decantarea valorilor ar trebui să succeadă momentelor fondatoare, de creație a unei arte moderne, fazei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de așteptare stimulativ pentru publicul interesat. Într-adevăr, atât partea literară, cât și partea artistică cuprind nume semnificative din spațiul cultural românesc și occidental, mai ales pentru gustul Secession, Jugendstil, simbolisto-decadent al epocii. Partea literară reunește nume precum: L. Bachelin, critic de artă și cronicar experimentat la L'Indépendance Roumaine, Charles-Adolphe Cantacuzene, prieten al lui Mallarmé, autor a numeroase volume de poezie simbolistă în limba franceză 502, poetul romantico-simbolist Mircea Demetriad cu unele poezii reușite, Ion C. Bacalbașa, critic și romancier
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
L. Bachelin, critic de artă și cronicar experimentat la L'Indépendance Roumaine, Charles-Adolphe Cantacuzene, prieten al lui Mallarmé, autor a numeroase volume de poezie simbolistă în limba franceză 502, poetul romantico-simbolist Mircea Demetriad cu unele poezii reușite, Ion C. Bacalbașa, critic și romancier, Alexandru Bogdan-Pitești, principalul critic de artă al revistei, cu articole pertinente, cu un gust artistic rafinat și bine informat cultural, criticul de artă destul de scolastic și nesărat, C. Demetrescu-Iași, prezent cu un singur articol în numărul 2 al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cronicar experimentat la L'Indépendance Roumaine, Charles-Adolphe Cantacuzene, prieten al lui Mallarmé, autor a numeroase volume de poezie simbolistă în limba franceză 502, poetul romantico-simbolist Mircea Demetriad cu unele poezii reușite, Ion C. Bacalbașa, critic și romancier, Alexandru Bogdan-Pitești, principalul critic de artă al revistei, cu articole pertinente, cu un gust artistic rafinat și bine informat cultural, criticul de artă destul de scolastic și nesărat, C. Demetrescu-Iași, prezent cu un singur articol în numărul 2 al revistei, unde încearcă oarecum căznit o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prevede paradoxal o înălțare până la măreția decadenței europene, se articulează pornind de la premise culturale. În opinia lui Alexandru Bogdan-Pitești, România trebuie să îndeplinească un rol tutorial-civilizator prin promovarea unei politici culturale extinse la nivelul întregii arii balcanice. Perspectiva optimistă a criticului a început să prindă o oarecare consistență în timpul războaielelor balcanice, când România a devenit un factor de stabilitate în zonă. Un ultim episod remarcabil îl definește pe critic nu numai ca pe un conaisseur, dar și ca pe un fin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei politici culturale extinse la nivelul întregii arii balcanice. Perspectiva optimistă a criticului a început să prindă o oarecare consistență în timpul războaielelor balcanice, când România a devenit un factor de stabilitate în zonă. Un ultim episod remarcabil îl definește pe critic nu numai ca pe un conaisseur, dar și ca pe un fin comparatist. În "Note de artă", articolul din Nr. 5-6 al revistei, acesta dedică un amplu articol celor trei expozanți la sala Atheneului: Arthur Verona, Nicolae Grant și Ștefan
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ioan Alexandru Paraschivescu) socotit, mai degrabă, un pictor minor 504. Sunt demne de menționat digresiunile pasionante ale lui Alexandru Bogdan-Pitești, în jurul unui tablou banal, cuminte, al lui A. Verona, tablou înfățișând un țăran stând întins pe iarbă. Tabloul îi provoacă criticului un delicios derapaj stilistic de o plastică rafinată, diferită de abordarile convenționale, uscate ale subiectului în critica de artă a vremii, abordări bazate pe pe constatări și distincții cvasigenerale. Descrierea se termină apoteotic, criticul desfășurând tabloul propriei sale sensibilități estetizante
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de gen a lui Verona cu alte două capodopere ale genului, Prometeul lui Arnold Böcklin, reprezentant al simbolismului german și Prometeu al lui Gustave Moreau, reprezentant al decadentismului/simbolismului francez, amândoi constituind niște repere artistice inconturnabile în epocă. Aici discursul criticului se nuanțează, delimitând ceea ce el numește "fantasticul" la Böcklin de ceea ce ar fi mai subtil decât atât la Gustave Moreau, "esotericul". Printre lucrările celebre ale acestuia o evidențiază și pe cea intitulată Salome. Arthur Verona este plasat în afara acestui concurs
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ale acestuia o evidențiază și pe cea intitulată Salome. Arthur Verona este plasat în afara acestui concurs de subtilități, în dimensiunea "technică", de studiu de nud, fără o altă finalitate decât cea a exercițiului de virtuozitate plastică. Indiferent de validitatea judecăților criticului, acesta articulează un discurs critic coerent, vizând elemente de detaliu, disocieri subtile, o bună cunoaștere a subiectului și, mai presus de orice, gust. Verona, ca pictor român, este astfel plasat într-un context prestigios, măcar pe filiera temei, chiar dacă criticul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe cea intitulată Salome. Arthur Verona este plasat în afara acestui concurs de subtilități, în dimensiunea "technică", de studiu de nud, fără o altă finalitate decât cea a exercițiului de virtuozitate plastică. Indiferent de validitatea judecăților criticului, acesta articulează un discurs critic coerent, vizând elemente de detaliu, disocieri subtile, o bună cunoaștere a subiectului și, mai presus de orice, gust. Verona, ca pictor român, este astfel plasat într-un context prestigios, măcar pe filiera temei, chiar dacă criticul nu găsește și un alt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe omul scăpat d'o divinitate absurdă, fie ea Dumnezeu, Iahveck sau Alah -, divinitate bună de a minți pe cei slabi, pe sclavii moderni"514. În numărul 3-4 este publicat un articol despre Alexandre Séon, aparținând lui L. Roger-Millès, "autorisatul critic de artă frances", cu mențiunea dintr-o notă de subsol că A. Bogdan-Pitești publicase deja un studiu despre acesta, intitulat "Impression d'art", în paginile Revistei orientale nr. 1, din mai 1896. Pictorul se află în atenția redacției și probabil
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ocazia expoziției românești de la Bruxelles din anul 1929, în articolul "O expoziție de artă românească la Bruxelles", criticul belgian Schmit precizează similitudinea, gradul de rudenie a compozițiilor artistei în raport cu cele ale pictorului francez. Faptul a putut stârni și respingere, un critic precum scriitorul Cazaban vorbește despre modelele alese de pictoriță ca despre niște "monștri în spirt". Cecilia Cuțescu-Storck se distanțează de tradiția romantică a mitului țiganilor ca populație intinerantă, cu propriile sale obiceiuri, cu un gust pronunțat al libertății și a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
influența decadento-simbolistă se simte în poezie ca presiune a modelului (pe cale de a fi trădat prin sublinierea până la parodie convențiilor lui). Avem de-a face cu o poezie și o proză decadentă second hand, față de care se insinuează un spirit critic, decelabil prin ecart ironic, printr-un ludic provocator, prin cultivarea unei poetici a antisublimului, a unui antisentimentalism anticalofil și a unei deconstrucții parodice a unei anumite estetici. Felul în care este tratat un personaj precum Salomeea servește ca turnesol mutațiilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Maniu îi inspiră o serie de compoziții decorative cu bacante, iar scriitorul însuși a cochetat cu pictura fără a depăși stadiul unui diletantism avizat. Această a doua vocație îl va urmări ca o umbră, iar scriitorul, asumând calitatea de critic de artă, semnează o serie de articole pentru Noua revistă română în 1912, 1913. De altfel, sora sa, Rodica Maniu, căsătorită Mützner, se dedică întrutotul picturii. Format într-un mediu simbolist, care era și cel al cercului de tineri poeți
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dacă este comparată cu debutul, să treacă în tabăra gândiriștilor, contribuind la apariția revistei Gândirea în 1921. G. Călinescu considera poezia sa "triumful stilisticei și al manierei"540, pornind tocmai de la această vocație abandonată a unei "picturi caligrafice", ilustrată de critic prin mișcarea nouă în pictură cu Iosif Iser, Theodorescu-Sion, Șirato și Rodica Maniu. Pe baza unei imagini decupate din lirica sa, criticul mai stabilește o asociere cu decorativismul feeric-exotist, hieratic, simbolist, de influență böckliniană al lui Kimon Loghi, dar și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
devenită plastică, simbioză teoretizată în spațiul poeziei simboliste. Surprinzătoare devine bulversarea acestei ordini iconice prin omologarea lui Adrian Maniu printre suprarealiști criticul nu-l trece totuși în această categorie în taxonomia sa -, ca utilizator al dicteului automat. Aparenta contradicție a criticului provine din sondarea unor straturi diferite din poezia lui Maniu, pentru care poemul "Salomeea" se poate constitui ca punct de inflexiune între maximul formulei inovatoare, moderniste, și minimul formulei tradiționaliste, neobizantine, care-l determină pe critic să-l decreteze drept
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
automat. Aparenta contradicție a criticului provine din sondarea unor straturi diferite din poezia lui Maniu, pentru care poemul "Salomeea" se poate constitui ca punct de inflexiune între maximul formulei inovatoare, moderniste, și minimul formulei tradiționaliste, neobizantine, care-l determină pe critic să-l decreteze drept precursor al lui Blaga. Ovdiu S. Crohmălniceanu semnalează filonul expresionist atât în proza, cât și în poezia acestuia, pornind de la corelatul imagologic al literaturii, atrăgând atenția că stilul "bizantinizat" în poezie nu trebuie numaidecât asimilat expresionismului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
continuă efervescent-pasional scena înfățișată de tablou, imaginând sărutul de o senzualitate macabră, pe care-l regăsește și în altă pânză a pictorului, inspirată de piesa lui Oscar Wilde. În ciuda subiectului "clasic", scriitoarea îi descoperă pictorului nuanțe care îmbogățesc tema. Crochiul critic al Lucrezziei Karnabatt păstreaza urmele influenței pe care piesa lui Oscar Wilde o avusese asupra romancierei, prin intermediul reprezentării sale de către Compania teatrală a Marioarei Voiculescu. O anumită înclinație spre teatralizare, care persistă în descrierea pe care o face tablourilor Lucrezzia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se alătură familiei burgheze reprezentate de vărul doctor, familiei înnobilate prin precoupările pentru artă ale locatarului și de vocația artistică a fratelui pictor. În același timp, aceste personaje emblematice la care se adaugă frații Cerchez, G.D. Mirea sunt familiari ai criticului, ei reprezintă generația care se întorcea de la Paris în 1882, 1883, cu idei novatoare, generație care are inițiativa de a fonda Intim Clubul. Arhitectul Mincu este chiar un prieten intim, fiind o vreme vecin cu Petrașcu în casa doctorului Steiner
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu această această état d'âme, tabloul lui Artachino, La cimitir, recuperează, de fapt, coordonatele unui climat specific, de o solemnitate de recluziune. Un discret reflex narcisic se precizează nu numai prin prezența tablourilor fratelui pictor, dar și prin bustul criticului realizat tot de Paciurea. Atmosfera crepusculară este contrabalansată programatic de deschiderea spre idilismul spiritualizat din tablourile lui Verona, spre pastoralele rococo sugerate de un tablou precum Copilul cu fluturele, pretins de Greuze, de un derivat cu parfum de Jugendstil al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
urmărește acest "efect de seră", confuzia de regnuri, contaminarea deliberată a corpurilor umane de lentoarea și flexibilitatea vegetalului. Corpurile acestor femei devin flori, fructe, tulpini, plantele unei sere miraculoase, beneficiind de un climat blând, tropical. La aceasta contribuie, în opinia criticului, lipsa unei vectorializări de factură simbolică sau alegorică a gesturilor acestor fete. Ele tind să se topească în masa foliară, riscă să se metamorfozeze narcisic, fructe de carne cu latențe erotice, pentru că sera Ceciliei Cuțescu- Storck se feminizează, devenind o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și care ne poate conduce către o viziune mai coerentă nu doar asupra artei plastice simboliste românești, ci și asupra modernității românești în ansamblu, într-una din etapele sale cele mai incitante. Bibliografie I. Teoria și istoria artei (monografii, studii critice) Alexandrescu, Sorin: Figurative Art. Begining and End of the 20th century in Romania, Amsterdam, 1998. Arghezi, Tudor : Scrieri, vol. I, Editura pentru Literatură, București, 1962. Arghezi, Tudor: Opere III. Publicistică (1896-1913), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, ediție îngrijită și note bibliografice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1998. Smith, Alison (editor): Symbolism Art in Poland, Tate Publishing, Londra, 2009. Stern, Radu: Against Fashion. Clothing Art, 1850-1930, Massachusetts Institute of Technology, 2004. Șirato, Francisc: Prospecțiuni plastice, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958. Șirato, F. Încercări critice, prefață și antologie de Petre Oprea, cu un cuvânt înainte de Petru Comarnescu, Editura Meridiane, București, 1967. Di Stefano, Eva: Gustav Klimt. L'Oro della Seduzione, Giunti, Firenze, 2006. Șorban, Raoul: Theodor Pallady, Meridiane, București, 1968. Thévenin, Léon: Cécile Coutesco-Storck. Sa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]