54,815 matches
-
bombardiere fusese supraevaluată de comandanții aviației militare britanice. Această miopie a avut un impact negativ asupra eficacității tactice a RAF Fighter Command până în vara anului 1940. Hugh Dowding, comandantul Fighter Command, și planificatorii săi militari au luat în considerat bombardierele germane singura amenințare și au definit sisteme și tactici de luptă rigide, care foloseau formații fixe de avioane de luptă cu front strâns pentru lupta împotriva bombardierelor. Datorită faptului că focul încrucișat al bombardierelor era considerat extrem de periculos, piloții de vânătoare
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
zboare în formații strânse, piloții RAF erau mai preocupați să își păstreze pozițiile fără să intre în coliziune cu colegii săi decât să fie atenți la manevrele inamicului. Aceste tactici îi făcea vulnerabili la atacurile surpriză ale avioanelor de vânătoare germane Bf 109 și Bf 110. Chiar și atunci când avioanele de vânătoare britanice interceptau bombardierele germane fără să fie ele însele interceptate, haosul luptelor aeriene moderne făcea imposibilă atacurile concentrate ale formațiilor rigide. Piloții erau obligați să țină prea mult seama
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
intre în coliziune cu colegii săi decât să fie atenți la manevrele inamicului. Aceste tactici îi făcea vulnerabili la atacurile surpriză ale avioanelor de vânătoare germane Bf 109 și Bf 110. Chiar și atunci când avioanele de vânătoare britanice interceptau bombardierele germane fără să fie ele însele interceptate, haosul luptelor aeriene moderne făcea imposibilă atacurile concentrate ale formațiilor rigide. Piloții erau obligați să țină prea mult seama de capacitățile defensive ale bombardierelor. Atacurile vânătorilor începeau și se terminau la mare distanță, iar
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
erau minore. Aceste greșeli tactice au devenit evidente în timpul luptelor din Belgia și Franța. În plus, pregătirea făcută în grabă a unor piloți a dus la apariția unor greutăți în învățarea de tactici noi, schimbate radical. Tacticile avioanelor de vânătoare germane erau mai flexibile. În timpul Războiului Civil Spaniol, Werner Mölders a conceptul un nou sistem de tactici pentru aviația de vânătoare. Prima schimbare a vizat folosirea unui număr mare de Bf 109 în misiuni de vânătoare liberă deasupra câmpului de luptă
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
pentru detectare era cea de 20.000 de picioare (6 km). Avioanele care zburau la această altitudine puteau fi detectate de la peste 100 mile depărtare (160 km). Identificarea era ajutată de sistemul IFF (Identification Friend or Foe) care distingea avioanele germane de cele britanice prin intermediul unui semnal radar specific. Tehnologia radar a acelor vremuri nu asigura o identificare fără greșeală. Sistemul radar britanic avea dificultăți în detectarea formațiilor care zburau la mai mult de 25.000 de picioare (7,6 km
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
și detectării avioanelor care se deplasau deasupra insulelor britanice. identificare și urmărirea avioanelor care intraseră deja în spațiul aerian britanic intrau în sarcina Royal Observer Corps. Zeci de mii de voluntari de-a lungul și latul Regatului Unit urmăreau formațiunile germane care zburau deasupra insulelor. Observatorii erau în legătură continuă cu aeroporturile de sector prin linii telefonice și transmiteau informațiile în timp real. Procesul de detectare și interceptare a raidurilor germane în desfășurarea era următorul: Bazele RAF foloseau diferite mijloace de
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
voluntari de-a lungul și latul Regatului Unit urmăreau formațiunile germane care zburau deasupra insulelor. Observatorii erau în legătură continuă cu aeroporturile de sector prin linii telefonice și transmiteau informațiile în timp real. Procesul de detectare și interceptare a raidurilor germane în desfășurarea era următorul: Bazele RAF foloseau diferite mijloace de apărare antiaeriană în momentul atacului. Printre cele mai obișnuite se numărau bateriile de artilerie antiaeriană. În acel moment erau folosite trei tipuri de tunuri AA - de 4,5, 3,7
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
000 de picioare era de două ori mai puțin precis iar unul la 15.000 de picioare era de patru ori mai puțin precis decât unul care ar fi vizat o țintă la 5.000 de picioare. De aceea, bombardierele germane foloseau rute de apropiere care să evite bateriile antiaeriene și zburau la înălțimi în jur de 15.000 picioare.. Cea mai mare concentrare a bateriilor de artilerie AA era în jurul Londrei și a estuarului Tamisei. Alte concentrări de artilerie AA
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
Ambele aeroporturi britanice găzduiau camere operaționale de sector, de unde erau dirijate acțiunile avioanelor proprii de vânătoare. Aceste aeroporturi au fost selectate de planificatorii Luftwaffe datorită faptului că erau cele mai mari baze aeriene de pe care operau avioanele vânătoare RAF. Spionajul german nu avea informații însă că acolo funcționau camerele operaționale de sector. Aceste camere erau construcții supraterane și erau practic neprotejate împotriva bombardamentelor. Dacă ele ar fi fost distruse de bombe iar ocupanții lor uciși sau răniți, întregul sistem de control
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
mică altitudine. Cele nouă bombardiere Do 17 trebuiau să traverseze Canalul Mânecii, să ajungă în dreptul țărmului britanic la Beachy Head. De aici, urmau să urmărească linia de cale ferată Brighton-Londra spre nord-est, spre zona în care se afla ținta raidului. Echipajele germane au primit ordinul să țintească în special clădirile și hangarele de la capătul sudic al aeroportului. Bombardierele Do 17 transportau douăzeci de bombe de 110 livre echipate cu fuzibile reglate pentru lansare de la 50 de picioare (15 m) sau mai mult
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
dar a trebuit să fie amânată datorită ceții dense care reducea vizibilitatea până la altitudinea de 4.000 de picioare (1.220 m). În acest timp au avut loc mai multe lupte de hărțuială între avioanele de vânătoare RAF și avioanele germane de recunoaștere. Un avion Bf 110 din "Lehrgeschwader 2" (LG 2) a fost doborât în timpul dimineții. La ora 11:00, formațiile grupului 1 (KG 1) au decolat și s-au îndreptat spre mare. Intrarea în formație a bombardierelor Do 17s
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
aproximativ 50 mile spre sud-vest, cele nouă bombardiere Do 17 din "9 Staffel" se aflau la jumătatea distanței dintre Dieppe, Seine-Maritime și Beachy Head și încercau să se strecoare sub altitudinea de intercepție a radarelor britanice. În total, la raidul german participau 108 bombardiere și 150 de avioane de vânătoare. Britanicii țineau sub observație avioanele inamice care se îndeptau spre obiective, cu excepția bombardierelor care zburau la joasă altitudine din "9 Staffel". Radarele din regiunea Dover au identificat și raportat formarea valurilor
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
altitudine din "9 Staffel". Radarele din regiunea Dover au identificat și raportat formarea valurilor de atac a bombardierelor din zona Pas-de-Calais. Această activitate a crescut în intensitate până la 12:45, când operatorii radar au identificat șase concentrări separate de bombardiere germane. Operatorii radar au apreciat forța raidului la aproximativ 350 de avioane, cu o treime mai mare decât efectivele reale. Comandantul Grupului RAF Nr. 11 de pe aeroportul RAF Uxbridge, Keith Park, și controlorii săi de zbor au direcționat escadrila RAF 501
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
raidului inamic împotriva porturilor din Estuarul Tamisei și a aeroporturilor din nordul acestuia. Escadrilele RAF No. 32, No. 64, No. 601 și No. 615, cu 23 Spitfire și 27 Hurricane au ocupat poziți deasupra aeroporturilor Kenley și Biggin Hill. Raidul german urma să fie întâlnit de 97 de avioane de vânătoare RAF. Park a păstrat la sol trei escadrile pe aeroportul RAF Tangmere pentru respingerea unui eventual atac dinspre sud, plus încă șase, care urmau să fie folosite acole unde ar
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
La ora 13:01, bombardierele au zburat prin dreptul orașului Ashford, inaintând nestânjeniți următoarele 40 de mile până Biggin Hill, unde erau așteptate de patru escadrile de vânătoare din defensiva aeroportului. Când "9 Staffel" a zburat în dreptul litoralului britanic, avioanele germane au fost atacate cu mitralierele antiaeriene aflate la bordul vaselor de patrulare ale Royal Navy, dar fără vreun rezultat. Observatorii aerieni ai postului K3 situat pe vârful Beach Head a descoperit bombardierele Dornier. Ei au anunțat imediat Cartierul general al
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
de zbor părea să fie spre vest, dar nu se putea face o previziune sigură, el și controlorii de zbor au hotărât ca escadrilele No. 64 și 615 să decoleze pentru contracararea unui atac inamic probabil la mare înălțime. Bombardierele germane au depășit Lewes până au ajuns deasupra linie de cale ferată Brighton-Londra. De aici, ele au schimbat direcția spre nord-vest. Controlorii de zbor britanici au beneficiat de rapoartele rapide și corecte ale observatorilor aerieni și și-au dat seama că
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
depășit Lewes până au ajuns deasupra linie de cale ferată Brighton-Londra. De aici, ele au schimbat direcția spre nord-vest. Controlorii de zbor britanici au beneficiat de rapoartele rapide și corecte ale observatorilor aerieni și și-au dat seama că formațiile germane urmează să declanșeze un atac coordonat. Cele două escadrile care zburau la mare altitudine nu au putut fi dirijate la o înălțime de atac mai mică, iar alte avioane de vânătoare RAF nu au primit ordinul să atace "9 Staffel
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
au sporit astfel șansele să atace de sus bombardierele "9 Staffel". Controlorii de zbor de la Biggin Hill, la comanda comandantului de grup aerian Richard Grice, au acționat asemănător, cerând tuturor avioanelor de vânătoare să decoleze. La ora 13:10, bombardierele germane ajunseseră la 40 de mile de antenele stației radio de mare putere ale BBC de la Hatfield, Hertfordshire. În conformitate cu procedurile în vigoare, transmisia stației radio a BBC Home Service a fost oprită pentru ca să nu permită avioatorilor germani să folosească emisia pentru
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
ora 13:10, bombardierele germane ajunseseră la 40 de mile de antenele stației radio de mare putere ale BBC de la Hatfield, Hertfordshire. În conformitate cu procedurile în vigoare, transmisia stației radio a BBC Home Service a fost oprită pentru ca să nu permită avioatorilor germani să folosească emisia pentru găsirea direcției de zbor. Roth, zburând în bombardierul Do 17 conducător al raidului, s-a orientat după liniile de cale ferată și a ajuns la Kenley dispre sud. Bombardierele conduse de Roth ajunseseră la doar 6
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
se așteptaseră să atace un aeroport răvășit de bombe. Când bombardariele Do 17 au ajuns deasupra obiectivului, au fost întâmpinate de focul mitralierelor și tunurilor antiaeriene britanice. O parte a avioanelor de vânătoare ale escadrilei 111 RAF au atacat bombardierele germane. Un avion britanic Hurricane a fost doborât imediat, nu se știe dacă de focul mitraliorilor germani sau a antiaerienei britanice, iar pilotul Stanley Connors a fost ucis. Restul avioanelor de vânătoare britanice s-au retras pentru ca să evite să devină victime
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
obiectivului, au fost întâmpinate de focul mitralierelor și tunurilor antiaeriene britanice. O parte a avioanelor de vânătoare ale escadrilei 111 RAF au atacat bombardierele germane. Un avion britanic Hurricane a fost doborât imediat, nu se știe dacă de focul mitraliorilor germani sau a antiaerienei britanice, iar pilotul Stanley Connors a fost ucis. Restul avioanelor de vânătoare britanice s-au retras pentru ca să evite să devină victime ale propriei antiaeriene. Piloții de vânătoare RAF s-au retras spre estul aeroportului pentru ca să atace bombardierele
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
aeroportului să lanseze rachetele cu cabluri. Trei bombardiere s-a îndreptat spre zona în care se afla Roberts, luând ușor înălțime. Când au intrat în raza de acțiune a dispozitivelor defensive, Roberts a lansat nouă rachete care tractau cabluri. Pilotul german Wilhelm Raab a văzut rachetele zburând și, deși nu înțelegea ce reprezintă ele, a încercat să le evite. Pentru că avionul Dornier se înclinase pe o parte, unul dintre cablurile care îi atinsese aripa a alunecat mai înainte ca parașuta aflată
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
deși nu înțelegea ce reprezintă ele, a încercat să le evite. Pentru că avionul Dornier se înclinase pe o parte, unul dintre cablurile care îi atinsese aripa a alunecat mai înainte ca parașuta aflată la partea inferioară să se deschidă. Pilotul german Petersen nu a fost la fel de norocos. Cu bombardierul incendiat deja de tirul artileriei, el nu a putut să evite cablul care i-a agățat o aripă și i-a provocat prăbușirea. Bombardierul Dornier 17 s-a prăbușit, iar echipajul a
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
luptele din "The Hardest Day", germanii au abandonat practica bombardamentelor la joasă altitudine. Escadrilele No. 610, 615 și 32 asigurau protecția spațiului aerian la Biggin Hill. Piloții britanici zburau la 25.000 de picioare (7,6 km) în așteptarea bombardierelor germane de mare altitudine. În schimb, avioanele germane de escortă Bf 109 din cadrul JG 3 zburau la o altitudine mai mare și i-au luat pe britanici prin surprindere. Aceste avioane asigurau protecția a 12 avioane Ju 88s și 27 de
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
abandonat practica bombardamentelor la joasă altitudine. Escadrilele No. 610, 615 și 32 asigurau protecția spațiului aerian la Biggin Hill. Piloții britanici zburau la 25.000 de picioare (7,6 km) în așteptarea bombardierelor germane de mare altitudine. În schimb, avioanele germane de escortă Bf 109 din cadrul JG 3 zburau la o altitudine mai mare și i-au luat pe britanici prin surprindere. Aceste avioane asigurau protecția a 12 avioane Ju 88s și 27 de avioane Do 17s din cadrul KG 76. Germanii
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]