64,222 matches
-
din jur așa cum se întâmplă în cazul personalităților patologice de cluster A, B și TP dependentă dar și a celor afective, deci a majorității tulburărilor de personalitate. Având ca punct de plecare conceptul de relație obiectuală s-a dezvoltat și teoria atașamentului (BOWLBY, 1969, 1973, 1980Ă. Ea este totuși dominată nu de pulsiunile și fanteziile sexuale sau agresive ci de legăturile afective apărute prin relaționarea interpersonală. Viața personală este dirijată de un model dinamic intern care este rezultanta dezvoltării progresive a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
elaborat capacitatea de autocontrol, percepția de sine, relațiile interpersonale și randamentul în profesie ale căror particularități sunt interpretate și adaptate pentru perioada imediat următoare contactului sau raportului terapeutic. BATEMAN și FONAGY (2003Ă descriu reperele dominante ale tehnicilor psihodinamice derivate din teoria atașamentului, aplicabile cu precădere la tulburările de personalitate de cluster C. Scopul major îl reprezintă stabilizarea structurii Sinelui prin dezvoltarea unor reprezentări coerente și a abilității de a stabili relații interpersonale securizante. Terapeutul trebuie să devină cât mai repede - în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la interpretări și ca urmare la trăiri afective și atitudini extreme în raport cu evenimentele vieții. BECK (1990Ă și colaboratorii sugerează și prezența unui deficit al autocontrolului la personalitățile patologice care favorizează manifestările impulsive sau dimpotrivă o exagerată inhibiție. Tot din perspectiva teoriei cognitive YOUNG (1999, 2003Ă introduce termenul de structură maladaptativă precoce. El integrează experiențele maladaptative negative perceptuale, afective sau cognitive trăite într-un mod repetat uneori - în copilărie și adolescență care sub influențele mediului ce sunt percepute ca similare celor anterioare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
urmate de o revenire tardivă la starea normotimică. Se asociază pe de altă parte și o perturbare a maturizării afective datorată mediului parental abuziv sau neglijent. Cele două condiții se stimulează reciproc. În același context LINEHAN (1993Ă descrie - din perspectiva teoriei învățării - comportamentul autodistructiv recurent specific personalităților cu dereglări în managementul emoțiilor, comportament care reprezintă un apel la îngrijire și atenție din partea anturajului. Din aceeași perspectivă substratul teoretic al terapiilor comportamental-dialectice îl reprezintă - ca și în cazul terapiilor cognitive dezvoltate de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalităților cu dereglări în managementul emoțiilor, comportament care reprezintă un apel la îngrijire și atenție din partea anturajului. Din aceeași perspectivă substratul teoretic al terapiilor comportamental-dialectice îl reprezintă - ca și în cazul terapiilor cognitive dezvoltate de BECK și colab. (1990Ă - principiile teoriei învățării de această dată aplicate vieții emoționale. Atributul de „dialectic” se datorează coexistenței dintre acceptarea de către terapeut a comportamentului disfuncțional și încercarea de a-l modifica în sens pozitiv. Fără prima componentă a binomului cea de-a doua a fost
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
PRITCHARD s-a dezvoltat și o psihiatrie morală, mai ales în Germania (HEINROTHĂ care susținea principiul conform căruia cauza bolii psihice este păcatul, viciul, abuzul de alcool, sexualitatea, actele imorale (ALEXANDER, SELESNIK, 1972Ă. Această doctrină a dus și la o teorie a degenerescenței, cei ce păcătuiesc având urmași tarați fizic și moral care adâncesc de-a lungul generațiilor păcatul originar, ducând la demență și idioție. În Franța, s-a ajuns să se vorbească de „degenerați superiori”, conceptul fiind folosit până târziu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se vorbească de „degenerați superiori”, conceptul fiind folosit până târziu în sec. XX ca echivalent pentru tulburarea de personalitate. Au fost incluși în patologia degenerescenței obsesivii, compulsivii, impulsivii, histrionicii. În Germania, KOCH (1891Ă vorbește de „inferioritatea psihopatică” (BERRIOS, 1996Ă. Adepții teoriei au studiat „stigmatele corporale” ale degenerescenței care erau descrise cu lux de amănunte în cazul histeriei la începutul sec. XX. În paradigma degenerescenței și în corelație cu tradițiile fisiognomiei apare la sfârșitul secolului al XIX-lea doctrina lui LOMBROSO despre
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
normale și patologice prin 7 factori -prin intermediul instrumentului TCI - evaluează și TP antisocială. Aceasta se caracterizează: temperamental printr-o crescută dependentă de recompensă iar caracterial prin dificultăți atât în ceea ce privește auto-direcționarea cât și cooperativitatea. Auto-transcendența ar fi variabilă. Pe baza teoriei sale dimensionale, autorul imaginează un sistem tridimensional pe care îl figurează sub forma unui cub. TP antisocială e plasată într-un pol în raport cu care se află în vecinătate explozivul (borderlineă, pesimistul (histrionică și independentul (schizoidă. Continuitatea dintre TP antisocială și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
impulsuri agresive se corelează cu o scădere a transmisiei serotoninergice. Impulsivitatea, circumstanțialitatea răspunsurilor și deficitul de planificare au fost de asemenea studiate din perspectiva unei disfuncții cerebrale de prelucrare a informațiilor. NEWMAN și colab. (1993Ă au dezvoltat și testat o teorie a deficitului în modularea răspunsului. E incriminată o disfuncție a capacității de a controla și integra răspunsurile la stimuli imediați în vederea urmăririi scopului. În această direcție au făcut studii PATTERSON și colab., iar din 1997 echipa de cercetare concluzionează asupra
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihopați, bazat pe disfuncții neurovegetative. Faptul se corelează cu disfuncțiile în deliberare, planificare și judecare a consecințelor. Deficitul în procesarea informațiilor sociale la psihopat a fost și el studiat prin modele neuro-cognitive (DODGE & CRICK, 1990Ă. Aspecte psihopatologice developmentale; psihanaliza și teoria atașamentului. În perspectiva istorică, psihanalitică, după lucrarea lui ALEXANDER („The Roots of Crime”, 1935Ă se remarcă lucrările lui FROM (1973Ă, privitoare la caracterul sadistic-exploatativ ce are o „pasiune pentru control”. SHAPIRO (1965Ă descrie apoi: „stilul impulsiv”, iar KERNBERG (1970, 1989Ă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
asupra modelelor cognitive învățate în copilărie care structurează pattern-urile atitudinale față de sine, alții și a relației sine-alții, ce sunt introjectate, devenind inconștiente și conducând din umbră comportamentul. În această perspectivă, PERRIS a construit o scală a modelelor educative familiale. Teoria cognitivă a învățării sociale a lui BANDURA atenționează în această direcție. BENJAMIN analizează felul în care se structurează reprezentarea altora în sine și atitudinea selfului, față de imagoul introjectat al altora. Acesta, în cazul psihopatului poate fi mult distorsionat. Astfel celălalt
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
părere de sine (de factură megalomanicăă, astfel încât în practică se trece la ignorare sau neglijarea nevoilor sale. Ansamblul direcțiilor de cercetare psihologice a personogenezei sunt convergente în această direcție. Rolul educativ al familiei a fost mereu subliniat și se articulează teoriilor developmentale. Copilul crescut fără afecțiune, nu-și dezvoltă propria capacitate afectivă. Modele comportamentale agresive pot fi învățate și reproduse. Dezordinea în logica pedepselor și recompenselor poate conduce la devalorizarea semnificației sancțiunii sociale. Oricum, familia e mediatorul fundamental între individ și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de fond ale unui individ prin care el e caracterizabil temperamental, și la fel faptul de a fi curajos, bun, înțelept, blând, generos. Această problemă a fost teoretizată în lumea Greciei antice, după revoluția de atitudine marcată de SOCRATE prin teoria virtuților a lui ARISTOTEL. Virtuțile exprimau o atitudine și un comportament de dorit, autocontrolat, în cadrul căruia se ține buna măsură între extreme. Astfel ar fi curajul, între lașitate și temeritate, generozitatea între risipă și avariție, faptul de a fi prietenos
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Breșele ecologice 145 3.9.7.6. Schimbarea valorilor și a caracteristicilor 146 3.9.8. Inovații de sistem 148 3.9.8.1. Maquiladora mexicană 148 3.9.8.2. Externalizarea serviciilor (outsourcing) 149 3.9.8.3. Noua teorie a manufacturării 150 3.9.8.4. Întreprinderea suplă 151 3.9.9. Strategia internaționalizării 152 3.9.9.1. Cadrul general 152 3.9.9.2. Companiile multinaționale (CMN): sursă de conflict sau factor de creștere? 159 3.9
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
1.1. Efectul experienței" Într-un mare număr de activități economice s-a observat că Întreprinderea cu cele mai mici costuri are și cea mai importantă producție fizică cumulată; constatarea acestei corelații a dat naștere conceptului de efect al experienței. Teoria efectului experienței arată că indicatorul costul unitar al produsului descrește constant la fiecare dublare a producției fizice cumulate a produsului plecând din zero. Costul este măsurat În unități monetare constante și la fiecare dublare a producției Întreprinderii, În domeniul de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de origine, pot fi mai ușor exportate sub formă de fabrici În țările mai puțin dezvoltate, unde consumatorii au nevoie de produse mai puțin sofisticate și preferă aplicațiile simple, iar firmele rivale sunt mai mici și mai slab tehnologizate. Conform teoriei lui Vernon, În timp, cererea pentru un produs se deplasează din țara inovatoare spre alte țări dezvoltate, pentru ca, mai apoi, producția să se mute În țările În curs de dezvoltare. În aceste țări, produsul se realizează cu costuri de producție
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
economice tradiționale (Adam Smith și J.B. Say), prin negarea influenței „nefaste” a antreprenorului În economie; sarcina acestuia este „distrugerea creatoare”. Dezechilibrul dinamic, introdus de antreprenorul inovator, devenea astfel, În 1911, modelul unei economii sănătoase și o nouă realitate centrală a teoriei și practicii economice, Înlocuind echilibrul și optimizarea. Antreprenorul caută mereu schimbarea, Îi răspunde și o exploatează ca pe o ocazie, transferă posibilitățile din zonele cu productivitate scăzută spre cele cu productivitate și randament ridicate (Drucker, 1993, p. 141) - „Antreprenorul este
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
bine cu mai puține resurse. A treia forță s-a concretizat Într-o avalanșă fără precedent de fuziuni și achiziții. În 1990, piața globală a acestor operațiuni totaliza 600 miliarde $. La Începutul mileniului III, aceasta depășește 3.500 miliarde $. Conform teoriei sale, cu cât mediul economic este mai dificil, cu atât este mai mare tentația de a face economii și, În acest context, inovația devine singurul drum posibil. Într-o lume discontinuă, doar inovația radicală va crea prosperitate. Ea nu este
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În stare latentă, vor apărea la lumina zilei. Cea mai bună perioadă pentru extindere se manifestă atunci când recesiunea Încetează. Când profiturile și vânzările sunt În ascensiune, este preferabil să fii conservator și lucid În privința costurilor mari de producție. Există vreo teorie conform căreia reușește mult mai bine o companie cu o rată scăzută de creștere decât una care se dezvoltă rapid? Putem trage concluzia că nu pot fi puse În aceeași ecuație viteza, calitatea, stabilitatea, maturitatea, termenele de scadență și, În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
planificare a bugetului, evitând apariția unor costuri-surpriză. Creșterea pieței de outsourcing va reprezenta un balon de oxigen pentru producătorii de hardware, care, pe fondul scăderii vânzărilor de sisteme („cutii”), se transformă În furnizori de servicii. 3.9.8.3. Noua teorie a manufacturăriitc "3.9.8.3. Noua teorie a manufacturării" Firma postmodernistă de la Începutul secolului XXI nu va mai fi de esență mecanică, ci conceptuală. Această inovație pornește de la patru principii și practici manageriale: • Controlul statistic al calității este o
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
pieței de outsourcing va reprezenta un balon de oxigen pentru producătorii de hardware, care, pe fondul scăderii vânzărilor de sisteme („cutii”), se transformă În furnizori de servicii. 3.9.8.3. Noua teorie a manufacturăriitc "3.9.8.3. Noua teorie a manufacturării" Firma postmodernistă de la Începutul secolului XXI nu va mai fi de esență mecanică, ci conceptuală. Această inovație pornește de la patru principii și practici manageriale: • Controlul statistic al calității este o metodă științifică de evaluare a calității și productivității
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
contabilă, ratele de creștere și Îmbunătățire constantă a calității și de reducere concomitentă a costului. Firmele membre trebuie să Împartă proporțional beneficiile și să-și unească toate eforturile creative și productive. Respectarea acestor principii suple simultan cu elaborarea unei noi teorii a manufacturării ar garanta succesul la toate nivelurile strategice ale corporației viitorului. 3.9.9. Strategia internaționalizăriitc "3.9.9. Strategia internaționalizării" 3.9.9.1. Cadrul generaltc "3.9.9.1. Cadrul general" „Exporter ou mourir.” (Paule Reynaud) Statele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
exemplu este siderurgia, industrie În declin, foarte puțin multinaționalizată, dar foarte concentrată. Această constatare este Întărită de evoluția divergentă a ratelor de concentrare industrială și de participarea multinaționalelor În aceste sectoare: Analiza datelor pentru Marea Britanie și Franța tinde să respingă teoria conform căreia concentrarea și activitatea multinaționalelor sunt legate În mod cauzal. Nu se pot constata corelații Între evoluția istorică a acestor două variabile În nici una dintre cele două țări. În Marea Britanie se observă chiar o corelație negativă Între nivelul participării
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
multe variabile relative la controlul producției decât la controlul comportamentului, se pare că diferențele de autonomie observate țin mai puțin de variațiile de intensitate și mai mult de tipul instrumentului utilizat pentru a asigura un nivel de autonomie determinat. După „Teoria Z” a lui Ouchi (1981, pp. 87-93), acest control al comportamentului poate fi un mijloc eficient, dar subtil de a face să concorde deciziile cu obiectivele superioare. Numirea În posturi-cheie a unor persoane provenite din țara de origine a firmei-mamă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
firma-mamă intervine mai mult. În aceste condiții, se poate concluziona că dependența unei filiale de firma-mamă În ceea ce privește fluxurile de bunuri și servicii este principalul factor de influență asupra libertății de decizie. Rezultatele studiilor de mai sus sunt asemănătoare și consolidează teoria conform căreia autonomia este cu atât mai slabă cu cât filiala este mai importantă pentru firma-mamă și Întreprindere În ansamblul ei. Aceste rezultate concordă și cu cele ale lui Hedlund, care nu face distincție Între cazul În care filiala primește
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]