53,076 matches
-
rîurilor aparține precipitațiilor atmosferice, nivelul apelor în rîuri și debitul lor nu repetă repartiția anuală a precipitațiilor. În lunile iunie și iulie, în perioada cînd cad cele mai multe precipitații nivelul apei în rîuri se micșorează considerabil. Nivelurile cele mai ridicate și debitele mai mari se atestă primăvara în timpul topirii zăpezilor. Revărsărilor de primăvară le revin 40-50 la sută din scurgerea anuală a rîurilor. Vara nivelul apelor în rîuri scade brusc, mai ales în cele mici, deoarece se întensifică evaporarea și o mare
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
o cantitate mare de aluviuni, acestea depunîndu-se în luncă. Revărsările de primăvară durează circa 2 săptămîni. Pentru rîul Prut sînt caracteristice vînturile de vară condiționate de ploile torențiale. În verile secetoase nivelul apei acestui rîu scade considerabil. Cele mai mici debite medii anuale se inregistrează toamna și iarna cînd nivelul apei scade. Debitul rîului Prut se schimbă nu numai după anotimpuri ci și în diferiți ani în functie de cantitatea de precipitații atmosferice. Rîul îngheață de obicei în a doua jumătate
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
durează circa 2 săptămîni. Pentru rîul Prut sînt caracteristice vînturile de vară condiționate de ploile torențiale. În verile secetoase nivelul apei acestui rîu scade considerabil. Cele mai mici debite medii anuale se inregistrează toamna și iarna cînd nivelul apei scade. Debitul rîului Prut se schimbă nu numai după anotimpuri ci și în diferiți ani în functie de cantitatea de precipitații atmosferice. Rîul îngheață de obicei în a doua jumătate a lunii decembrie, mai rar în ianuarie pentru o perioadă scurtă de
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
1-2 săptămîni. Rîurile mici Nîrnova și Lăpușna afluienții rîului Prut și rîul Cogîlnic care curge spre sud în locurile - limanuri ale Mării Negre, se alimentează numai din precipitații atmosferice. Alimentarea subterană este neînsemnată. Aceste rîuri cu un regim hidrologic instabil, au debitul anual este foarte mic. Cel mai mare debit se atestă primăvara cînd se topesc zăpezile și nivelul rîurilor se ridică aproximativ 1-2m. Durata revărsărilor în comparație cu cea a rîurilor mari e cu mult mai scurtă. În iernile cu puțină zăpadă revărsările
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
rîului Prut și rîul Cogîlnic care curge spre sud în locurile - limanuri ale Mării Negre, se alimentează numai din precipitații atmosferice. Alimentarea subterană este neînsemnată. Aceste rîuri cu un regim hidrologic instabil, au debitul anual este foarte mic. Cel mai mare debit se atestă primăvara cînd se topesc zăpezile și nivelul rîurilor se ridică aproximativ 1-2m. Durata revărsărilor în comparație cu cea a rîurilor mari e cu mult mai scurtă. În iernile cu puțină zăpadă revărsările de primăvară sunt neînsemnate sau lipsesc. Vara din cauza
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
se topesc zăpezile și nivelul rîurilor se ridică aproximativ 1-2m. Durata revărsărilor în comparație cu cea a rîurilor mari e cu mult mai scurtă. În iernile cu puțină zăpadă revărsările de primăvară sunt neînsemnate sau lipsesc. Vara din cauza evaporării intensive și a debitelor mici nivelul acestor rîuri scade brusc iar unele seacă parțial sau complet. Vînturile de vară de scurtă durată sînt condiționate de ploile torențiale. Iarna rîurile mici, avînd o adincime neînsemnată îngheață, de obicei pînă la fund. Pe teritoriul raionului Nisporeni
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
subrafață delimitată de apele rîurilor Prut, Cogîlnic și Nîrnova. Apele subterane sînt principala sursă de apă potabilă și de uz gospodăresc (90%). Toate localitățile rurale folosesc în gospodării apele subterane. Apele subterane din valea Prutului au proprietăți de irigare satisfăcătoare, debitul lor constituie 100-180 metri cub pe oră. Pentru aprovizinarea cu apă cea mai mare importanță o are complexul acvifer badenian- sarmațian, răspîndit aproape pe întreg teritoriul raionului și al țării. În localitățile rurale se exploatează și apele subterane de adincimi
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
și G-20 a economiei majore. În timpul primelor 6 decenii ale republicii, între 1923 și 1983, Turcia a aderat, mai ales, la o abordare cvasi-statistică, cu planificări stricte ale bugetului de către guvern, care impune limite pe participarea sectorului privat, comerț străin, debit cu valută striăină, investiție directă străină. Totuși, începând din 1983, Turcia a început o serie de reforme care au fost inițiate de prim ministrul Turgut Ozal și proiectate să schimbe economia din statistici, sistem izolat la un sector privat; model
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
Baroeul, cele două regiuni de relief moderat dezvoltate în nisip și Landenian Ypresian lut. Capacul sedimentara recentă (Pleistocen) este omniprezent în formă de loess de pe panțe sau depozite aluvionare în partea de jos a vallées8. Deûle este un râu în debit mic pierdut într-o vale largă. Anthropized puternic încă din Evul Mediu, statele multiple ale conductelor și facilitățile sale, într-un context de foarte putin de relief marcate, ceea ce face greu de înțeles, traseul sau original. Orașul va fi dezvoltat
Lille () [Corola-website/Science/297715_a_299044]
-
de Delta Dunării și de Munții Măcinului, la est de Marea Neagră, și la vest de cursul inferior al Dunării. Dobrogea cuprinde în nord-estul Bulgariei regiunile Dobrici și Silistra. Apele curgătoare de pe teritoriul ei sunt puține la număr, scurte, cu un debit mic și ele se varsă în limanele de pe țărmul Mării Negre. Cele mai importante râuri sunt: Taița, Telița, Slava, Casimcea. Unele limane sunt sărate (Sinoe și Techirghiol), altele dulci (Babadag, Razim, Golovița, Zmeica, Tașaul, Agigea și Tatlageac. Din punct de vedere
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
de peste 10 km; pe un sector de 700 m curge și Dunărea. Cele mai lungi râuri sunt Nistru, Prut, Răut, Bâc, Botna, Ichel, Cogâlnic și Ialpug. Densitatea medie a rețelei hidrografice este de 0,48 km/km. Cel mai mare debit al râurilor se înregistrează primăvara, când se topesc zăpezile. Resursele de apă transfrontaliere ale fluviilor Nistru și Prut constituie în medie 90% din totalul resurselor de apă din țară. Lacurile naturale nu sunt numeroase, majoritatea amplasate în luncile râurilor Prut
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
intervine etajarea; scăderea temperaturilor, creșterea precipitațiilor și a umidității; în munții din altutidine, iar în munții din nordul continentului, la 500 m altitudine precipitațiile cresc până la 1000-1500 mm/an. Particularitățile rețelei de râuri se definesc în raport cu : lungimea, suprafața bazinului hidrografic, debitele și nivelurile specifice, bazinele oceanice și marine în care se varsă și regimul de scurgere. Volga este cel mai lung fluviu al Europei, de peste 3500 km, iar, din acest punct de vedere, este urmată de 3 fluvii cu lungimi între
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
de scurgere. Râurile cu regim complex străbat regiuni variate din punct de vedere morfologic și climatic, reprezentând importante artere de navigație și de energie.Cele mai importante sunt Dunărea, Rinul și Ron. Râurile cu regim simplu se diferențeaza în funcție de variația debitului: În Europa sunt distribuite numeroase lacuri, variate ca mod de formare, întindere și volum. Cele mai multe și mai mari se află în regiunile afectate de glaciațiunea cuaternară din nordul Europei. În Peninsula Scandinava și în nordul Câmpiei Ruse există câteva sute
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
Potlogi, unde are o suprafață de bazin de 740 km2 și o lungime de 65 km. Partea de sud-vest a județului este drenată de râurile din zona superioară a bazinului Neajlov, afluent al Argeșului, cu care confluențează în județul Giurgiu. Debitele medii multianuale specifice variază pe teritoriul județului între 20 l/s*km2 în zona înaltă a Munților Bucegi și 5 l/s*km2, în zona de câmpie din sud. Debitul mediu multianual al Ialomiței la Băleni, situat imediat în amonte
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
Neajlov, afluent al Argeșului, cu care confluențează în județul Giurgiu. Debitele medii multianuale specifice variază pe teritoriul județului între 20 l/s*km2 în zona înaltă a Munților Bucegi și 5 l/s*km2, în zona de câmpie din sud. Debitul mediu multianual al Ialomiței la Băleni, situat imediat în amonte de confluența cu Cricovul Dulce, este de 10,1 m3/s, al Argeșului, la intrarea în județ, de 39,5 m3/s - debit care variază nesemnificativ până la ieșire - al Dâmboviței
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
km2, în zona de câmpie din sud. Debitul mediu multianual al Ialomiței la Băleni, situat imediat în amonte de confluența cu Cricovul Dulce, este de 10,1 m3/s, al Argeșului, la intrarea în județ, de 39,5 m3/s - debit care variază nesemnificativ până la ieșire - al Dâmboviței, la intrarea în județ de, 10,1 m3/s, iar la ieșire de 11,8 m3/s. Pe râurile ale căror bazine de recepție se află integral sau în majoritate în zona înaltă
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
acestea sunt acumulate în depozitele de pantă și de la baza versanților. O situație mai aparte prezintă conglomeratele din sinclinalul Bucegilor, care au un grad de permeabilitate mai mare fața de depozitele constituente din jur, dar nu dau izvoare cu un debit prea mare. În zona de munte nu putem vorbi de prezența stratelor acvifere de adâncime. Depozitele constituente din zona subcarpatică au diferite grade de permeabilitate, în funcție de natura lor. Există strate acvifere locale în depozitele de pietrișuri, nisipuri și argile din
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
Axul principal al rețelei hidrografice îl constituie râul Olt care străbate județul pe la mijloc de la nord la sud, pe o lungime de 143 km. Râul Olt primește ca afluenți principali: pe dreapta râul Olteț, iar pe stânga câteva râuri cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul, Dârjovul. În partea de nord, județul Olt este brăzdat și de râul Vedea, cu afluentul de pe partea dreaptă Plapcea. Pe o distanță de 45 km, partea de sud a județului este udată de apele Dunării
Județul Olt () [Corola-website/Science/296664_a_297993]
-
râul Gurghiu și pârâul Beica. Ceilalți afluenți ai Mureșului de pe cuprinsul județului sunt: Luțul, Lechința, Pârâul de Câmpie, Nirajul, Cerghid, Lăscud, Șăulia, Ozd. Bazinul hidrografic al râului pe parcursul celor 761 km din Româna este de aproximativ 28 000 kmp, iar debitul mediu anual este de 121,1 m³/s la Stânceni, 36,9 m³/s la Glodeni și la ieșirea din județ de 43 m³/s. Debitul maxim înregistrat a fost de 1580m/s la Glodeni în anul 1975. "(datele statistice
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
râului pe parcursul celor 761 km din Româna este de aproximativ 28 000 kmp, iar debitul mediu anual este de 121,1 m³/s la Stânceni, 36,9 m³/s la Glodeni și la ieșirea din județ de 43 m³/s. Debitul maxim înregistrat a fost de 1580m/s la Glodeni în anul 1975. "(datele statistice de mai sus reprezentative pentru anul 1980)" Târnava Mică izvorește din Munții Gurghiului (vf. Șoimuș) și are o lungime totală de 185 km, o mare parte
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
izvorește din Munții Gurghiului (vf. Șoimuș) și are o lungime totală de 185 km, o mare parte din drumul străbătut aflându-se pe teritoriul județului Mureș. Afluenții principali ai râului sunt pâraiele: Corund, Solocma, Cușmedu, Vețea, Nadeș, Agrișteu și Cund. Debitul mediu al râului este de 9,7 m³/s la Târnăveni, iar debitul maxim a fost atins în 1975, 630m/ s. (datele statistice de mai sus sunt reprezentative pentru anul 1980)" Târnava Mare izvorăște din județul Harghita și străbate județul
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
km, o mare parte din drumul străbătut aflându-se pe teritoriul județului Mureș. Afluenții principali ai râului sunt pâraiele: Corund, Solocma, Cușmedu, Vețea, Nadeș, Agrișteu și Cund. Debitul mediu al râului este de 9,7 m³/s la Târnăveni, iar debitul maxim a fost atins în 1975, 630m/ s. (datele statistice de mai sus sunt reprezentative pentru anul 1980)" Târnava Mare izvorăște din județul Harghita și străbate județul Mureș pe o distanță mică, între Vânători și Daneș. Pe acest sector are
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
datele statistice de mai sus sunt reprezentative pentru anul 1980)" Târnava Mare izvorăște din județul Harghita și străbate județul Mureș pe o distanță mică, între Vânători și Daneș. Pe acest sector are următorii afluenți: Scroafa, Cărbunari, Naghiroc, Șapartoc și Șaeș. Debitul mediu al Târnavei Mari este de 9,49 m³/s la Vânători, râul înregistrând un maxim de 700 m³/s în anul 1970. Principalele lacuri și iazuri din județul Mureș, în mare parte create artificial, sunt: Tăureni - iaz realizat pe
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
m în Valea Jiului din sudul județului. Teritoriul județul Gorj este bogat în ape subterane cum ar fi apele de carst provenite din bara calcaroasă montană unde s-a făcut și captarea celor două izvoare la Runcu și Izvarna cu un debit de peste 100 litri/secundă fiecare. Ape freatice la adâncimi mici de circa 2-3 m se află în depresiunile subcarpatice și în luncile râurilor din zona de podiș folosită de locuitori prin captări în puțuri. Apele minerale apar la Săcelu în
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
la 523 de bănci suma de 489 miliarde euro pe o perioadă excepțional de lungă de 3 ani la o rată a dobânzii de doar un procent. Astfel BCE s-a asigurat că băncile au destule lichidități pentru a plăti debite în valoare de 200 de miliarde de euro ajunse la maturitate în primele 3 luni din 2012, precum și a asigura împrumuturi pentru firme astfel încât limitarea creditării să nu afecteze creșterea economică. Se speră de asemenea ca băncile să cumpere titluri
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]