7,108 matches
-
că sângerează, și uneori i se părea că hemoragia începuse demult, că era, sub tunică, leoarcă de sânge, și tot aștepta să vadă șiroaie de sânge scurgîndu-se, calde, pe pământ. - Dacă n-o să țineți tot minte, reluă târziu, aproape în șoaptă, să-i spuneți măcar esențialul. Că deși ne-am cunoscut numai trei ani, ne-am cunoscut de totdeauna, și am fost fericiți, de la începutul lumii, și tot așa vom fi până ce se va stinge ultima stea din ultima galaxie. Țineți
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Dar acum să vă odihniți, că au început să se aprindă stelele și curând după miezul nopții trebuie s-o pornim din nou... Erau, ca de obicei, ascunși în porumbiște, cu pulberea amăruie, mirosind a fum, deasupra lor, vorbind în șoaptă și îndrăznind să ridice glasul numai când îi asurzea larma greierilor. - Este extraordinar cum au rezistat, atâtea zile, interveni din nou Laura. Și este de neînchipuit cum au izbutit să se strecoare printre trupele rusești, cum au reușit să găsească
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
toți. Groapa nu era adâncă. Parcă cei care o săpaseră și-ar fi dat seama că era prea mare și renunțaseră s-o termine. Sau poate nu mai avuseseră timp. - Asta nu e groapa, domnule elev, vorbi târziu Zamfira, în șoaptă. Asta a fost săpată pentru altceva. Pentru ce, nu-mi pot da seama. Dar nu vedeți, e mai lungă de trei metri, și acolo, alături, este încă una la fel, dar s-ar zice că nu e dreaptă, parcă ar
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de ziarele din 1966. - Dar ce s-a întîmplat în 1966? Ulieru se ridică brusc și deschise din nou ușa, privind până în fundul coridorului. - Bună, bună! strigă, fluturîndu-și mâna. Apoi își apropie scaunul de al lui Pantelimon și continuă în șoaptă. - Să vorbim mai încet, că Petrescu Doi s-a întors să-și verifice aparatele... Se întrerupse și răsuflă adânc. - Ce s-a întîmplat în 1966? S-au întîmplat multe. În orice caz, în 1966 era mai bine ca acum, în
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
gîndit? - Poate nu s-a gândit la nimic, spuse Ulieru. - Atunci, ar fi și mai interesant, pentru că, în acest caz, fără să vrea, fără să-și dea seama, s-a trădat! Se opri brusc, și apucîndu-i brațul, îl întrebă în șoaptă: - I-o spun eu sau i-o spui d-ta? Ar putea fi primul pas către descifrarea codului... - Spune-i-o d-ta, căci ești tânăr și ai nevoie de galoane. Dar spune-mi și mie. Am să i-o
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
unul singur, dar a fost trimis de mai multe ori: "Fericiți cei săraci cu duhul căci a lor va fi împărăția Cerurilor!"' Pantelimon păli, și-și trecu de mai multe ori mâna pe frunte. - "Cei săraci cu duhul", repetă în șoaptă. Dacă nu sunt indiscret... - Nu ești. Acest mesaj, singurul, în limba română, nu poate fi descifrat decât ținând seama de calendarul lunar din Uganda... - Era expresia ei favorită, continuă visător Pantelimon. Mi-o tot repeta mereu. Pe atunci, mi se
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
aproape. Nepoții și cu dascălul săpau la vreo cinci, șase metri, în arătură. Femeile și cu Popa erau de cealaltă parte a șoselei. Lixandru îmi făcu semn să m-apropii. - Marine, tu te-ai uitat la galbeni? mai întrebă în șoaptă. Clătinai din cap și trăsei cu coada ochiului spre dascăl, să văd dacă ar putea auzi. - Dar Moșu i-a văzut? mai întrebă Lixandru. - Nu știu. Nu cred. I-a ascuns Ilaria sub patul lui, de dimineață, când a auzit
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și se îndreptă spre bibliotecă. Voia cu orice preț să mai verifice o dată. Atunci auzi un glas necunoscut de afară, în dreptul ferestrei deschise: - Dar dumneata nu dormi? Se reîntoarse în pat, închise ochii cu furie, strîngîndu-și pleoapele, și repetă, în șoaptă: - Nu trebuie să mă mai gîndesc! Să nu mă gândesc la nimic!... - Asta ți-o tot spun din prima noapte de la spital, auzi. I se părea că începe să înțeleagă ce i s-a întîmplat. Imensa concentrare de electricitate care
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
locuind în aceeași casă, oamenii ar putea crede că ne iubim... Îi căută mâna și i-o strânse încet în mâinile lui. - Dar așa este, Veronica. Ne iubim, dormim în aceeași cameră, în același pat... - E adevărat? îl întrebă în șoaptă. Apoi suspină, își plecă fruntea pe umărul lui și închise ochii. Câteva clipe în urmă se ridică brusc și, privindu-l ca și cum nu l-ar fi recunoscut, începu să vorbească într-o limbă stranie, cum nu mai auzise până atunci
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
să râdă. - Vasăzică, spuse, povestea începe de la început. Visez, și când mă voi trezi din vis, are să mi se pară că de-abia atunci încep să visez cu adevărat... Ca în povestea aceea din Ciuang-Tse, cu fluturele... - Ciuang-Tse? repetă în șoaptă Vaian. Povestea cu fluturele lui Ciuang-Tse? - V-am spus-o de atâtea ori, îl întrerupse, dintr-o dată foarte bine dispus. Atunci auzi o voce din fund: - Trimiteți pe cineva s-o anunțe pe Veta! Și strigă: - Lăsați-o pe Veta
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și, voalîndu-i lumina cu palma stângă, se îndreptă în vârful picioarelor spre ușă. - Nu e vântul, Maestre, spuse Maria ascultând cu capul ușor dat pe spate. Umblă cineva prin pod... Și adineaori mi s-a părut că am auzit și șoapte... Antim ascultă și el câtva timp, apoi ieși brusc și, după ce aprinse lumina pe coridor, se îndreptă spre scara de lemn ce ducea la pod și strigă, cu un ton surprinzător de sever: - Ieronim, te rog coboară imediat jos! Tu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
moș Manolache, îți dau cuvântul meu de onoare că taina pe care mi-a cerut s-o păstrez nu avea nici o legătură cu povestirea dumitale. Nu se putea împiedica să nu-l privească lung, cercetător, și să nu adauge, în șoaptă, mai mult pentru el: - Curios, foarte curios!... Abia sosiseră în București, și Generăleasa ceruse să-l vadă. - Tu ești Ieronim, băiatul lui Thanase și al Marinei? - Oui, grande-mere!... Pardon, grande tante! - Cu mine vorbești românește, îl întrerupse. Și nu-mi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ce surpriză vreau să le fac. Evident, asta e un secret, nu spui nimic acasă. Mâine seară, după ce se va servi șampania și ne vom aduna toți aici, în salon... N-a putut uita niciodată tăcerea înghețată care a urmat șoaptelor, râsetelor înăbușite, ciocănitului discret al paharelor de cristal, când Vasile Chelaru și Anuța au tras încet draperia și oglinda i-a privit pe toți, așa cum se strânseseră, la cererea Generălesei, înghesuiți, în fundul salonului. Parcă nu mai îndrăznea nimeni să respire
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
după câteva clipe sala întreagă amuți, într-o tăcere reculeasă. Emoționat, Antim auzi bagheta lovind de trei ori, scurt, în pupitru. - E târziu, continuă fata, încercînd să-l tragă după ea. Ne așteaptă ceilalți... - Numai o clipă, o imploră, în șoaptă, Antim. Numai o clipă, să văd ce au să cânte... - Ne așteaptă, repetă fata cu o surdă deznădejde în glas. Încercase din nou să-l tragă după ea, dar, cu un gest brusc, Antim izbuti să-și elibereze mâna. Auzi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pe Lidia. Cei mici o așteptau, ca întoate serile... În seara aceea au mâncat și ei plăcintă cu cireșe. Au adormit fericiți că Lidia le-a făcut patul de culcare. Prietenii Lidiei s-au oprit iar în parc. Vorbeau în șoaptă. Au hotărât s-o supravegheze ca să se convingă de adevărul promisiunilor ei. După câte zile Gordana a adus vestea cea rea, Lidia este din nou la gară cu "ceilalți”. Arată cum nu se poate mai rău. Au recuperat-o din
PRIETENII. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Sârbu Viviana, Ciuruşchin Miodrag () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2014]
-
ei Marius, au plecat la școală. Se grăbeau pentru că era aproape ora opt și nu se cădea să întârzie. În pauză, Florentina a ieșit în curtea școlii. De ea s-a apropiat un bărbat tânăr și a întrebat-o în șoaptă dacă n-ar vrea să se simtă bine, într-o zi atât de frumoasă. Și a băgat mâna în buzunar scoțând de acolo un plic mic, alb. Fire curioasă, Florentina n-a stat prea mult pe gânduri și a acceptat
FLORENTINA ŞI TRAFICANTUL DE DROGURI. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Gabor Andreea, Ciuruşchin Miodrag () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2013]
-
de reacția ei, mai ales că țipa și lălăia cuvinte fără șir. Mihaela, colega ei de bancă, a tras-o spre bancă și a silit-o să se așeze, ca să nu se mai dea în spectacol. A întrebat-o în șoaptă ce i s-a întâmplat. Florentina încerca să răspundă, dar nu se înțelegea ce spune. De cele două fete s-a apropiat Marius, prietenul Florentinei, intrigat că nu înțelegea ce s-a întâmplat. Florentina a izbutit să articuleze câteva cuvinte
FLORENTINA ŞI TRAFICANTUL DE DROGURI. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Gabor Andreea, Ciuruşchin Miodrag () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2013]
-
Bal mascat termenul extrem de uzitat ne poartă gândul spre oniricul castelelor unde nobilii se întâlneau în ascunderea ludică a unei sărbători cu reverberații dionysiace. Balul își avea masca lui dincolo de care pluteau intenții și scopuri ascunse. Iubiri și trădări tainice, șoapte ale atașamentului sau dizgrațiilor fulgurantetoate acestea pulsau în tărâmul cu grijă învăluit de masca enigmatic zâmbitoare. Existența cotidiană ascunde dincolo de falsul său chip energii cu mult mai copleșitoare decât intrigile de palat. Negativitatea și dinamica acestor impulsuri indică un gigantic
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
al unei vibrații necruțătoare, al unei superiorități nocturne prin forța de eclipsare a binelui din ceilalți. O astfel de falsă imagine despre sine opturează privirea celui corupt care, căutându-și chipul, se mulțumește cu narcoza unui autoportret idolatru. Dar, în șoaptele acestei picturi de vitrină se frământă agonic hidoșenia ne-omenescului. În viziunea ateului, ferocitatea animalică desprinsă din jungle ancestrale domină esența unui astfel de spirit care, ratând orgolios tocmai sesizarea acestei realități a interiorității sale, se entuziasmează constant de sine
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
-a-nvățat ea, cum îl vede c-o ia razna și ncepe s-o bodogăne, se duce dincolo-n sală, fir-ai tu al dracului, cu tac-tu cu tot, fir-ai tu al dracului, îi zice și ea în șoaptă... Vorbește singură, trece din sală în prăvălie și îi tot zice, el nici habar n-are la ce-i zice ea, de la o vreme, e și fudul de-o ureche, n-aude decât ce-i convine, și ea-i tot
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și pentru ea : escapadele lui Alexandru, renumele lui de coureur, fleacuri... Mai avea cincisprezece ani buni până să știe ce-i spaima, ce-i singurătatea, ce-i sărăcia, ce-i închisoarea, ce-s umilințele... Știu și eu... răspunsese Muti în șoaptă. Răspunsul ei obișnuit, când se gândea la altceva. Era cu pălăria pe cap și își trăgea peste față voalul negru și lung ; cu totul altceva decât voaleta cu picouri pe care obișnuia să o poarte. — Yvonne ! strigase imediat, cu alt
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ei au continuat să facă memorii pentru casă și să aștepte înghesuiți toți în mansardă, ciocnindu-se nas în nas pe scară, coborând la baia de serviciu, spălând mizeria, scara, curtea în urma chiriașilor. Mergând timorați în vârful picioarelor, vorbind în șoaptă... — închideți odată radioul, venea Muti gâfâind, că Petruța își face iar de lucru pe la ușa noastră. Închideți-l, v-am spus de atâtea ori să renunțați... Nu înțeleg cum puteți, oameni în toată firea, să fiți atât de fără minte
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dulce supunere femeiască, a așteptat să-i dea în primul rând lui funebra veste. Probabil are din nou migrenă, din nou va trebui să stea legată la cap cu comprese de oțet aromatic. Dar zâmbetul i se stinge pe măsură ce înțelege șoaptele ei, și din nou aceeași inexplicabilă emoție ca la 10 Mai, când acordurile fanfarei îi ridică acestui bărbat matur un nod în gât... Cineva plânge înă untrul lui sub inutilele bătăi ale gongului, ce nu vestește altceva decât obișnuita oră
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de mulțumire, așa cum călăul ar întrerupe o clipă cazna martirului, arătând mulțimii de credincioși trupul sfârtecat, și toată ființa i s-ar umple - îmbătător alcool ! - de freamătul de indignare și neputință. — Mais, non, j’en ai assez... Poate împins de șoapta nemulțumită a soției sale, poate pierzându-și deodată răbdarea, așa cum și cu cele mai dragi ființe ni se întâmplă, Profesorul încearcă să desfacă pumnișorul strâns cu forța, descoperind, deodată, cu uimire, câtă putere pot avea niște degete palide și subțirele
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nu mai începeți toate pișcoturile, că o donșoară trebuie să mănânce frumos în lume, și cine le mai ia pe urmă dacă le vede așa, mușcate ? Aidi, donșoară, aidi, fiți de-nțeles ! Nu vă uitați așa la mine, ca lupu’... Șoapta madamei Ana face asistența să se amuze. Numai tânăra mamă își exprimă îngrijorarea că, în aceste vremuri grele, când străinii se pregătesc să plece, va fi dificil a mai găsi pe cineva convenabil ca să se ocupe de copil. Că va
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]