7,853 matches
-
au ținut acum să defuleze, chiar și voalat, pe temă. Să ne fie clar tuturor și, mai cu seamă, dacă se poate, italienilor: nu e vorba de români care comit diverse infracțiuni, ci de romi din România. Mai clar: de țigani, fraților! Căci, ce mai tura-vura, de unde chestia asta cu romii? Întrebați-i și pe ei și veți afla că, la rândul lor, preferă denumirea de țigan. Cam asta am citit eu, direct sau pe ocolite, în presa din ultima vreme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
de români care comit diverse infracțiuni, ci de romi din România. Mai clar: de țigani, fraților! Căci, ce mai tura-vura, de unde chestia asta cu romii? Întrebați-i și pe ei și veți afla că, la rândul lor, preferă denumirea de țigan. Cam asta am citit eu, direct sau pe ocolite, în presa din ultima vreme. Mailat nu e român, e țigan. Clar? Clar. Al doilea lucru clar, de regăsit în aceleași ziare, e că italienii greșesc teribil acuzând o întreagă nație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
de unde chestia asta cu romii? Întrebați-i și pe ei și veți afla că, la rândul lor, preferă denumirea de țigan. Cam asta am citit eu, direct sau pe ocolite, în presa din ultima vreme. Mailat nu e român, e țigan. Clar? Clar. Al doilea lucru clar, de regăsit în aceleași ziare, e că italienii greșesc teribil acuzând o întreagă nație pentru gesturile unor descreierați. Fie ei și mii de descreierați, care umplu pușcăriile italiene. Și aici e indubitabil - orice generalizare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
care ne-o fac italienii și, în genere, occidentalii când generalizează și ne includ pe toți românii în aceeași oală cu niște infractori, dar, pe de altă parte, simțim nevoia să ne delimităm de o întreagă etnie: de romi, de țigani sau cum doriți să le spuneți. Adică, la rândul nostru, fără nici cea mai mică ezitare, spunem că oamenii gen Mailat nu ne reprezintă pe noi, românii, ci pe ei, romii din România. Ba chiar, ca să ne simțim mai bine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
eveniment, totul pentru a ne mângâia un orgoliu tot mai devastat de ciocnirea civilizației noastre cu cea vestică. Ne revoltăm europenește față de Italia, în frunte cu ditamai președintele, și ne purtăm pur românește aici, între noi, când e vorba despre țigani. Problema lui Mailat și a celorlalți ca el nu ține de faptul că e rom sau român. Ci că provine dintr-un spațiu în care accesul la valorile occidentale, mai exact la educația instituționalizată care să le propage e profund
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
în ochiul celuilalt este, încă, ceva mai redusă decât în Occident. Iar spațiul acesta, fie că ne convine sau nu să acceptăm, se numește România. România, adică țara care este în egală măsură răspunzătoare și pentru machidonul Hagi, și pentru țiganul Mailat. Exact în aceeași măsură. Pentru că pe actele amândurora scrie numele acestei țări. În momentul în care vom fi conștienți de asta și nu vom mai face diferențieri pe criterii etnice, vom putea să ne gândim la ceea ce ne deosebește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
0 Partidul tineretului liber democrat din România 196 CD S 43188 32506 0,32 0.23 1 0 Partidul tribuna republicană CD 49 0 0 Partidul țărănesc român 197 CD S 21588 3547 0,16 0,03 0 0 Paritul țiganilor din România CD S 16865 5565 0,12 0,04 0 0 9949 10993 0,09 0,10 0 0 Partidul umanist conservator CD S 101 138 0 0 0 0 Partidul umanist român 198 CD S 23220 16689 0
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
nu este luată în considerație într-o manieră explicită în recensăminte) este singura care dispune de o asociație niciodată reprezentată în Parlament, ea a obținut 646 voturi în 1996 și 1225 în 2000. 109 Vezi E. Zamfir, C. Zamfir (coord.), Țiganii, între ignorare și îngrijorare, Editura Alternaive, București, 1993 și M. Preda, Politica socială românească, între sărăcie și globalizare, Polirom, Iași, 2002. 110 Pentru detalii, vezi tabloul general dat în anexă. 111 D. Barbu, op. cit., pp. 158-159. 112 Ibid., p. 161
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
rusificarea școlii și a bisericii au avut un impact cu totul nefavorabil dezvoltării culturale a românilor basarabeni: la recensămîntul din 1897 procentul moldovenilor care știau carte era extrem de scăzut (10,5% la bărbați și 1,7% la femei); numai țiganii aveau un procent mai mic ((0,9%). Pentru alte etnii, situația, chiar dacă era departe de cele considerate normale în alte țări, se prezenta mai bine: la bărbați între 63,5% la germani și 15,3% la ucraineni, iar la femei
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
fiice, toți purtînd nume rusești: Volodea, Vera și Nadia. Ruptura dintre boierime și poporul de rînd, adusă în discuție mai înainte, este evidentă și în planul onomasticii, care, la nivelul oamenilor simpli respectă tradiția. La curtea lui Iorgu Răutu, „Costache țiganul, ajutor de bucătar, [...] se ciorovăia cu jupîneasa Marghioala, cu moș Ștefan chelarul și chiar cu «șeful» Vichentie leahul“ (1, 4). „Duminecă, după ce popa Vasile în urma liturghiei a mai slujit un moleben la curte [ajutat de dascălul Andronache], la care Smaragda
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Bucovinei nu se compunea însă numai din români; 28,58% după recensămîntul rusesc și 27,32% după cel austriac erau reprezentate de ruteni, cum erau nimiți ucrainenii sosiți aici din Galiția, împreună cu huțulii și rușii, în celelalte procente fiind cuprinși țiganii, polonezii, armenii, evreii etc. Toate aceste etnii formau poporul bucovinean, aflat sub aceeași autoritate, a Bucovinei și a Austriei. În urma politicii economice și demografice duse de Imperiul Habsburgic, la ultimul recensămînt făcut de Austria, în 1910, românii mai reprezentau doar
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
le spun în traducere stricată rusească, dar și atunci introducerea, precum și refrenul după fiecare strofă românește îl spun: mînați măi..., hăi..., hăi. Pînă nu de mult, plugarii, dacă nu știau românește, își tocmeau pe un om însurat sau pe un țigan care să ureze românește. De vreo zece ani însă, de cînd trimiseră în sat învățători ucrainți, unii direct din Galiția, alții din Bucovina dară intrați în serviciul propagandei ucrainene, acest obicei a încetat, nu mai urează românește. Dar la refrenul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
solicită eforturi aproape inimaginabile, căci trebuie să fie identificată partea de contribuție a fiecărei colectivități etnice. Folclor bucovinean există, căci există Bucovina ca o entitate spirituală, în care se cuprind și ucraineni, dar și polonezi, și armeni, și germani, și țigani și... Și nu pot fi excluși de aici, în nici un chip, românii. Chiar din partea Bucovinei unde românii au fost deznaționalizați. Ei trăiesc în creațiile folclorice, așa cum aduce aminte de ei antroponimia din regiunea dintre Prut și Nistru <footnote Vezi Gheorghe
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
li s-au aplicat epitete denigratoare, în ticăloasa tradiție a "țapului ispășitor". În clipa de față, Europa și-a pierdut răbdarea, cum dovedesc numeroase scrieri recente, pentru că se vede invadată de valuri de migratori africani și asiatici, chiar și de "țiganii de români". Se pare că legea formulată de Leo Frobenius la începutul secolului trecut redevine actuală: periferia atacă centrul; majoritarii riscă să se trezească peste noapte minoritari ca să fie nevoiți să-și aducă aminte de Codul juridic și să nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o bandă compusă din foști militari unguri, echipată și plătită de I. Urmanczy, a asasinat la Beliș (Munții Apuseni) 45 de țărani români. În prima zi a anului 1919, maiorul Barabas și oamenii din subordinea lui au atacat în gara Țigani un tren militar în care se găsea Batalionul 2 din Regimentul 16 Infanterie, omorând mai mulți militari. Cinci soldați români au fost luați prizonieri, fiind găsiți după câteva zile, într-un grajd din Zalău, „oribil mutilați”. Ancheta declanșată imediat a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
minier pentru regiunea Caraș-Severin, un inspector sârb a verificat didactic și administrativ școlile românești, iar militarii sârbi din regiune „iau în râs” știrile despre evacuarea Banatului. Nu în ultimul rând, românii erau desconsiderați în ansamblu, fiind numiți în mod „consecvent” țigani. Abuzurile au continuat prin arestări de români, trimiși la închisoare tocmai la Belgrad și bătăi „până la sânge” aplicate, în special, intelectualilor din mediul rural sub pretexte din cele mai diverse. În comuna Docnecea, populația germană a denunțat autorităților militare sârbe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
abordat, mai ales că acestea se înmulțeau pe timp de vară (au fost înregistrate 28 în perioada ianuarie-iunie 1935), în special în zonele cu stațiuni balneoclimaterice. Măsurile de efectuare a raziilor, de întocmire a cazierului judiciar, de stabilire a identității țiganilor nomazi și de asigurare a unei verificări mai bune a circulației rutiere au încheiat ședința din 25 iunie 1935. La 9 august 1935, inspectorul general al I.G.J., general Barbu Pârâianu și șeful Serviciului Jandarmeriei, locotenent-colonel Anibal Panaitescu, au înaintat Ministerului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
septembrie 1942, colonelul Tobescu a semnat un ordin către Inspectoratul de Jandarmi București prin care a comunicat hotărârea Președinției Consiliului de Miniștri de a repatria un grup de evrei din Transnistria și de a-i stabili împreună cu familiile în Capitală. Țiganii au reprezentat și ei o temă privind deportarea în Transnistria, dar și aici, ca și în cazul evreilor, nu se poate vorbi de o generalizare. La 25 septembrie 1942, printr-un Ordin Circular, I.G.J. a anunțat că „nu au fost
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fel de delicte, recidiviști, pungașii de buzunare și din trenuri, bâlciuri, borfașii, precum și toți acei pentru care există indicii serioase că trăiesc numai din furt și aceasta numai în cazul când sunt nemobilizați. De asemenea, se vor mai putea evacua țiganii nomazi ce s-ar fi sustras evacuării inițiale”. Generalul Vasiliu a cerut ca aceste operații să se execute „cu cea mai desăvârșită bună credință, evitându-se interpretările greșite” și a atenționat șefii de Inspectorate și Legiuni că sunt răspunzători ,,de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
credință, evitându-se interpretările greșite” și a atenționat șefii de Inspectorate și Legiuni că sunt răspunzători ,,de orice neregularități ce s-ar comite în raza formațiunilor lor”. Tot comandantul I.G.J. a fost cel care a propus o diferențiere netă ,,între țiganii nomazi ce luptă pe front și marea masă a celorlalți”, considerând că Guvernământul Transnistriei ar trebui ,,să separe familiile țiganilor mobilizați de ceilalți și să acorde... avantaje materiale deosebite, adică pământ, casă, posibilitate de trai și muncă”. La 16 octombrie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
s-ar comite în raza formațiunilor lor”. Tot comandantul I.G.J. a fost cel care a propus o diferențiere netă ,,între țiganii nomazi ce luptă pe front și marea masă a celorlalți”, considerând că Guvernământul Transnistriei ar trebui ,,să separe familiile țiganilor mobilizați de ceilalți și să acorde... avantaje materiale deosebite, adică pământ, casă, posibilitate de trai și muncă”. La 16 octombrie 1942, Ministerul Afacerilor Interne a comunicat la I.G.J. că mareșalul Antonescu „a aprobat propunerea noastră privitoare la soarta familiilor țiganilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
țiganilor mobilizați de ceilalți și să acorde... avantaje materiale deosebite, adică pământ, casă, posibilitate de trai și muncă”. La 16 octombrie 1942, Ministerul Afacerilor Interne a comunicat la I.G.J. că mareșalul Antonescu „a aprobat propunerea noastră privitoare la soarta familiilor țiganilor mobilizați evacuate în Transnistria”, după ce, cu două zile mai devreme, la 14 octombrie 1942, D.G.P. a fost înștiințată despre faptul că ,,nu se mai trimite nici o categorie de țigani în Transnistria, fie rămași dintre cei nomazi, fie dintre cei cu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
că mareșalul Antonescu „a aprobat propunerea noastră privitoare la soarta familiilor țiganilor mobilizați evacuate în Transnistria”, după ce, cu două zile mai devreme, la 14 octombrie 1942, D.G.P. a fost înștiințată despre faptul că ,,nu se mai trimite nici o categorie de țigani în Transnistria, fie rămași dintre cei nomazi, fie dintre cei cu cazier judiciar”. Nici populația românească din afara granițelor nu se afla în afara sferei de interes a Serviciului Jandarmeriei, astfel încât se cunoșteau atât diferențele de opinii dintre conducătorii locali cât și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în domeniul drepturilor omului, acțiunii la nivel de bază, formării interculturale și a cercetării. 35) Reafirmă, în acest context, necesitatea de a dezvolta programe corespunzătoare privind problemele conaționalilor lor aparținînd comunității romilor și altor grupuri, identificate în mod tradițional drept țigani, si de a crea condiții pentru ca aceștia să aibă șanse egale de a participa integral în viață societății și vor examina cum să coopereze în acest scop. Muncitori migranți Statele participante: 36) Reafirmă că drepturile și libertățile fundamentale ale omului
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
în care păcatul strămoșesc s-a pus la început pe fiecare! variantele reținute din manualul de teologie, nivel universitar, lung șir de străluciri pe dreapta Negreștii, Vultureștii, neamul în credință neamul creștin, pe aici prin Rafaila cuibul de foști robi țigani, în curînd și foști țigani, și-or năvăli desțărații lumii, de negru, de galben, de soi bălțat! și ce frumoase sînt mulatrele, de multe ori! mai ține din neam țara, pămîntul ne mai face ai lui, cînd românii care ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]