12,690 matches
-
din nr. 6 al publ icației: ...”Harnicul scriitor, dl. scriitor Virgil Cara ivan, scoate la Bârlad o revistă lunară intitulată Documente Ră zășești. Se publică în paginile ei acte, surete, zapisci, cercetări și porunci referitoare la mutațiunile proprietăților rurale ale ținutului. Nu lipsesc interesante spițe de familii răzășești, ca și acte judecătorești, care oglindesc tragice nedreptăți făcute țăranilor pentru a‐i deposeda de moșiile lor. Dacă s‐ar găsi și în alte județe câte un cercetător de sârguința și de priceperea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de folos în primul rând comercianților, industriașilor și oamenilor de finanțe din toată țara pentru stabilirea diferitelor legături de afaceri și apoi persoanelor particulare - funcționari, profesori etc., spre folosul lor personal și îmbogățirea cunoștințelor cu atâtea informa ții asupra acestui ținut.” Lucrarea, în prim volum, ni se spune, este realizată la Atelierele grafice C.D. Lupașcu din Bârlad, așteptându‐se ca 346 viitorul volum să corespundă în totul așteptărilor celor mai pretențioși statisticieni. Înțelegem din spusele redacției că „secretarul nostru redactor” este
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de părintele etnografiei românești Tudor Pamfile. Revista a apărut timp de 13 ani, fiind apreciată de marile personalități ale culturii noastre, între care însuși Nicolae Iorga, care o considera ca fiind cea mai valoroasă culegere de creații folclorice din toate ținuturile locuite de români. Prestigioasa revistă a avut un număr record de colaboratori, între ei numărându-se Nicolae Iorga, Alexandru Philippide, Sextil Pușcariu, Petru Caraman, Vasile Bogrea. Cheltuielile de tipărire erau acoperite, situație extrem de rară în istoria publicisticii românești și nu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad, în mai 2003; Vasluienii, bârlădenii și hușenii în războiul de independență, de col(r) Constantin Chiper din Solești-Vaslui, în mai 2002; Unireaact de dreptate morală și iunie 2003 etc. Materiale cu titlurile: “Vinețești - un vechi sat de răzeși din ținutul Fălciului” de Gh. Clapa; “Schiturile și mânăstirile din Eparhia Hușilor” de preot Anton Popescu; Cercetările sociologice de la Dodești (1935-1939) de Marin Rotaru; “Contribuții la istoricul bisericii “Sfântul Nicolae” din Cotu Ghermănești de Costin Clit ș.a. constituie surse de documentare și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a ideii de solidaritate și unitate prin cultul tradițiilor strămoșești, pr in păstrarea intactă, conservatistă a comorilor etice transmise și în sfârșit, prin educație civică a maselor. Pentru biruința acestui crez, pentru realizarea deplină a acestor idei, în cadrul restrâns al ținutului n ostru, noi cei strânși în jurul ”Țării de Jos” vom lupta cu înverșunat ă convingere, cu 433 încordarea tuturor energiilor de care dispunem. Desfășurând de pe zidurile vechii cetăți de c ultură care a fost Bârladul steagul credințelor și aspirațiilor de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Despre Priponești, satul și comuna autorului, d oar cele ce urmează, culese din Anuarul Eparhiei Hușilor 1938 și alte câteva surse. Scurtul istoric al Priponeștilor spune că așeza rea exista la 14 iulie 1648 sub numele de Triponești, situat în ținutul Tutovei. Despre Priponești - în mod expres - se va scrie în 1688. Satul Priponești de Jos este cunoscut în 1859, situat în partea de sud a vechiului sat - Priponești - și de aici, probabil, denumirile Priponești de Sus și Priponești de Jos
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sau în lume, Adrian Porumboiu rămâne vasluian ! (MERIDIANUL, An IX, nr.21 (699), joi, 24 mai 2007, Editorial) Corespondență din Elveția Vă salut de pe plaiuri elvețiene. Localitatea în care delegația noastră a fost cazată se numește Aeschi. Seamănă cumva cu ținuturile noastre, în sensul de munte la câțiva metri distanță și, în rest, niște platouri ușor sau mai mult înclinate, deci vestitele plaiuri elvețiene cu liniștea lor tulburată numai de muște, că și aici sunt muște și asta pentru că sunt și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
doar câteva zile. În acest caz, nu vei reține decât aspectul exotic al priveliștii și, eventual, vei face unele referințe culturale. Situația se schimbă radical pentru un localnic aflat pe drumul de întoarcere. El știe ce realitate codifică această abreviere. Ținutul său, adică R.M., poate fi lesne asociat cu faimoasa „zonă” din filmul Stalker de Andrei Tarkovski. Desigur, vă amintiți ce se ascundea în spatele sonorității seci a acestui cuvânt: un teritoriu închis, izolat, păzit cu strășnicie de patrule mobile și de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
o comunitate de oameni, care nu are puterea să se vindece de molimele trecutului și să se integreze într-o lume civilizată fără a fi asistată cu înțelegere de națiunile libere. În caz contrar, Moldova va fi nu doar un ținut sărac, din care se vor auzi, din când în când, gemetele înfundate ale celor flămânzi, ea poate deveni un teritoriu exploziv și destabilizator pentru întreaga regiune sud-est europeană, și nu cred că Occidentului i-ar mai conveni o nouă „iugoslavizare
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
neglijate ale "mileniului întunecat", dându-le substanță și specific. A evitat diabolizările, ca și exaltarea unilaterală a virtuților românești pe care acea epocă le-ar fi pus la încercare. A povestit cu răbdare despre neamurile care s-au perindat prin ținuturile noastre de azi ori s-au stabilit în apropierea lor. Nu s-a mulțumit să urmeze retoric "firul istoriei", construind o țesătură flexibilă de intrigi și personaje, punând apoi la lucru complicate conexiuni între ele. Autorul și-a justificat trecutul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în următoarele zile a contribuit la înaintarea unei moțiuni în Parlamentul României, pentru interzicerea acestui manual. 137 "Cotidianul" din 21 octombrie 1999, p. 3. 138 Articol semnat de prof. Ion Gherman, președinte al societăților culturale "Pro Basarabia și Bucovina" și "Ținutul Herța", publicat în "Cotidianul" din 25 octombrie 1999, p. 16. 139 Sorin Mitu (coord.), Lucia Copoeru, Ovidiu Pecican, Virgiliu Țârău, Liviu Țârău, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Sigma, București, 2000, p. 36. 140 Iulian Cârțână (coord
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
p. 25). Pentru caracterizarea celor petrecute în 1918 nu se folosea cuvântul unire, vorbindu-se despre un război în care "armatele române au ocupat și Budapesta, alungând de acolo pe bolșevici. Iar în pacea de la Paris, România a primit toate ținuturile locuite de Români: Ardealul, Bucovina și Basarabia" (Ibidem, pp. 28-29). Momentul cel mai bine pus în valoare era acela al încoronării regelui Ferdinand la Alba Iulia, în 1922 "ca rege al tuturor Românilor" (Ibidem, p. 29). 259 Ioan Lupaș, Istoria
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mucenic al lui Hristos?” Însă acel nebun (Iulian) a oprit măcelul pentru că era plin de invidie și nu putea suporta slava acestor atleți ai credinței. Nu a îngăduit totuși ca aceștia să locuiască în orașe, ci i-a trimis în Ținuturile cele mai îndepărtate ale stăpânirii romanilor<footnote Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului, Istoria bisericească, cartea a III-a, 17, 6-8, traducere de Pr. Prof. Vasile Sibiescu, în PSB, vol. 44, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1995, p. 146. footnote>. Demn de
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
termenii opoziției este mediatorul. Esențială pentru analiza structurală a mitului este descoperirea matri-cei structurale a mitului, a armăturii sale logice precum și a relațiilor între nivelele decelate (de pildă orientarea est/vest a eroului este aceeași cu direcția peștelui în apele ținutului, peștele fiind principala hrană a lui Asdiwal eroul ce dă hrana). Opozițiile constitutive ale mesajului miturilor (de pildă ale miturilor bororo din Le cru et le cuit): apă/foc, terestru/celest, viață/ moarte sînt și elemente constitutive ale realității: "Dualitatea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
chiar decenii. Prima ei operă importantă i-a apărut când avea aproape 50 de ani. Timpul scurs între conceperea și redactarea unei cărți i-a dat viziunii ei o maturitate de care nu dispun toți marii scriitori. A scris despre ținuturi dispărute de pe hărțile contemporane, despre oameni uitați din timpuri trecute. Totuși luminile Greciei și Romei au umbrit intrigile și portretele făcute de ea lui Hadrian și Zenon și poate Alexis și de asemenea Nathanaël, care rămân cele mai atrăgătoare prezențe
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
fătului din literatura populară (cu precădere din basme). Nașterea lui Pantagruel este provocată tot în urma unui dezastru, de data aceasta desfășurat la scară universală; "se cuvine să aflați că în anul acela a domnit o secetă atât de amarnică prin ținuturile Africii, încât treizeci și șase de luni, trei săptămâni, patru zile, treisprezece ceasuri, ba chiar mai mult, n-a căzut un strop de ploaie", menționează naratorul, prefigurând evenimentul printr-un amestec parodic al cifrelor, dintre care unele cu semnificația recunoscut
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Molima care-i ajunge pe curioși "în Laringia și Faringia, două orașe mari cum ar fi Rouen și Nantes, târguri înfloritoare, negustorești", jefuirea naratorului în "valea măselelor", unde acesta trăise, mulțumită proviziilor, și cel mai bine, întregul microcosmos împărțit în "ținuturile de dincoace și de dincolo de măsele (...), de partea cealaltă a dinților", unde "aerul era mai curat și viața mai plăcută"273 sunt doar câteva aspecte din nou privite în oglinda deformatoare a realității, culminând cu scatologicul episod al coborârii unei
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
că dincolo de calea ferată este un delușor, iar în spatele lui un sat și satul ăsta Talnovo e aici de când lumea și pământul, adică de pe vremea boieresei-țigănci și de jur împrejur se afla o pădure deasă. Și mai departe, în întreg ținutul se înșiră sate: Ceaslițî, Ovințî, Spudni, Șevertni, Șestimirovo tot mai afund, mai departe de calea ferată, spre lacuri. Aceste denumiri m-au liniștit ca o boare de vânt. Ele îmi promiteau Rusia cea vrăjită 199. Prezența pădurii este esențială în
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
din interiorul Imperiului roman, devenea din extensivă intensivă încât înseși condițiile istorice privilegiau și înlesneau într-o anumită măsură o acțiune evanghelizatoare, pe care Biserica le-a urmat încă din perioadele anterioare (este cazul ariilor costiere ale Siriei ori ale ținuturilor Anatoliei, până către sfârșitul secolului II ori spre începutul secolului III): raza de influență devine tot mai restrânsă geografic, acțiunea tot mai concentrată. Evanghelizarea s-a extins dinspre centrele majore spre cele minore, iar din cele minore spre sate. Multe
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
efecte de conștiință. Chiar și armata lui Constantin trebuie să fi fost compusă în bună parte din păgâni, din moment ce alături de elementul barbar era prezentă și marea masă a țăranilor recrutați din regiunile prea puțin creștinate încă la acea vreme, precum ținuturile Galliei și Iliriei. Însă a fost tocmai această armată imperială, cea care după victoria obținută contra lui Licinius l-a aclamat pe Constantin cu strigătul de: Auguste Constantine, dei te nobis servent. După câte se pare, credința soldaților era motivată
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
-o mai întâi evreii, iar mai apoi creștinii, care, după aproape o sută de ani de la momentul morții și învierii lui Isus, puteau să se laude, prin glasurile lui Iustin, Herma și Irineu, de reușitele misionare întreprinse chiar și în ținuturile îndepărtate. Păgânii, i-au acuzat multă vreme pe creștini de ateism, de dispreț față de zei (critică adusă monoteismului exclusivist creștin și iudaic), de ospețe infam (hrănirea cu copii), de uniuni incestuoase (primii creștini se numeau frați și surori), de îmbrățișări
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lor, nomazii care nu aveau o reședință și o casă proprie, sceniții care pășteau oile prin munți. Spre deosebire de aceștia, Origene ne vorbește despre popoarele la care încă nu ajunsese Evanghelia, dându-ne de înțeles că, în unele puncte ale acelor ținuturi, existau deja câțiva creștini: etiopienii care locuiau dincolo de fluviu, serii care făceau parte dintre popoarele asiatice, africanii care ocupau teritoriul coastei occidentale ale Indiei, o mulțime dintre britanni, germanii de dincolo de Rin, unii dintre daci, sarmați și sciți. Nu există
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fi fost oare teama lui Dioclețian de a nu isca o lupta în cadrul tetrarhiei ori aplicarea edictelor mai mult silită (de Galerius) decât voită? Ori să fi fost informat îndeajuns despre prezența nesemnificativă a soldaților creștini din trupele ori în ținuturile încredințate stăpânirii lui Constantius? Nu știm! Însă e foarte probabil că Dioclețian a suspectat oarecum atitudinea cezarului occidental, reținându-l pe fiul acestuia, viitorul împărat Constantin I (306-337), o perioadă pe lângă sine la Nicomedia. Văzând lipsa de reacție a lui Constantius
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și tot în Spania Faustus, Ianuariu și Marțial, Servandus și Germanus; se pare că nu au fost soldați; la Bononia: Proculos; la Brivas: Ferreolus și Iulianus; la Ferentinus: centurionul Ambrosius; la Lactora: 30.000 de soldați convertiți de Genius în ținuturile Galliei; la Marsilia: Alexandru, Longinus și Felicianus, convertiți de Victor; la Milano: Victor din Mauritania; la Nicomedia: Hadrianus și tribunul Quirinius, Fotie, Archelaus și cei 17 însoțitori din Nicomedia. la Saladora, în Elveția: Victor și Ursus; la Tesalonic: soldatul Demetrius
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și de naștere a monarhului. Prin Decretul din 14 august 1938, Carol al II-lea va înfăptui o nouă organizare administrativ-teritorială a României. Pe lângă structurile administrative consacrate în organizarea teritoriului țării (comuna, plasa și județul) s-a introdus una nouă: ținutul. În megalomania sa, regele năzuia să-și pună amprenta și asupra reorganizării statului, să o particularizeze, pentru a rămâne în istorie. Au fost înființate 10 ținuturi: inutul Olt avea reședința la Craiova, Ținutul Argeș (Bucegi) la București, Ținutul Marea la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]