9,323 matches
-
-și urmări obiectivele pe scena internațională. Presupunerea ce stă la baza acestui fapt este că statele sunt entități complet formate, sau definite, înainte de a începe negocierea pentru intrarea pe această scenă. Noțiunea revizuită de artă a guvernării avansată de postmodernism accentuează faptul că practicile politice ce fundamentează și mențin statul au efectul de a-l menține într-o continuă mișcare. Așa cum subliniază Richard Ashley (1987: 410) în articolul lui deschizător de drumuri, subiecții nu au o existență anterioară practicii politice. Statele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
eșec pentru mișcarea în favoarea mediului, deoarece a marcat apoteoza cooptării ambientalismului de către elitele conducătoare (1994; vezi și Doran 1993; Hildyard 1993; Sachs 1993a). Preocuparea acestor autori este așadar să revendice un set de convingeri despre natura crizei ecologice, care să accentueze faptul că sunt necesare schimbări sociale și politice radicale pentru a rezolva aceste probleme. Analiza relevă că nu este posibilă o simplă adaptare a instituțiilor sociale existente pentru a face față problemelor ecologice este necesară crearea unora noi. Este vizibilă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de învățare cât mai potrivite pentru atingerea obiectivelor propuse. Astfel, curriculum-ul școlar al disciplinei Limba și literatura română pentru ciclul primar creează, prin ansamblul obiectivelor de referință, o hartă echilibrată a ceea ce înseamnă competență de comunicare la această vârstă, accentuând asupra elementelor de interacțiune în grup, de cooperare etc. Activitățile de învățare recomandate au fost selectate astfel încât: să fie de tip productiv, să ofere o motivație intrinsecă pentru învățare, să aibă un sens pentru copil. Altfel, acestea ar fi fost
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
a semnelor de punctuație. Manualele alternative cuprind o serie de ortograme. Pentru a le explica se recurge la analogie sau la diferențiere. Pentru clasele a III-a și a IV-a, prevederile programei vizează consolidarea cunoștințelor însușite în clasele anterioare, accentuându-se scrierea corectă a cuvintelor prin utilizarea cratimei - forme verbale care se rostesc în aceeași silabă cu un alt cuvânt sau cu o parte dintr-un cuvânt, scrierea formelor de plural și plural articulat ale substantivelor masculine, scrierea corectă a
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
un ritm rapid. Prin repetare se imprimă forma corectă de scriere. În timpul predării pronumelui personal pun accentul pe scrierea corectă a fiecărui pronume de persoana I, singular, de persoana a III-a singular și plural eu, el, ea, ei, ele. Accentuez faptul că e inițial din aceste pronume, deși se rostește ie se scrie e, potrivit cu tradiția literară. Pentru a înțelege scrierea formelor neaccentuate ale pronumelui personal, folosind liniuța de unire, atunci când se pronunță cu verbul, am făcut multe exerciții de
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
constituie un gen, o formă literară, ci un tip de discurs care poate traversa numeroase forme sau genuri, literare sau de alt fel"27. Perspectiva lui Marc Angenot, exploatând încă din anii '80 teoria aristoteliană despre topoi și sfera opinabilului, accentua, iarăși, dubla dimensiune dialogică și sociologică a discursului, în genere, precum și cele două forme de "punere în discurs": nararea și argumentarea. De asemenea, același autor integrează polemica, alături de satiră și pamflet, în marea familie a discursurilor entimematice, doxologice și agonale
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
odată i-a venit o idee. Desigur că ideea i s-a părut miraculoasă. Atunci a început să și-o realizeze". Ceea ce face ca acest raționament să devină "argument inductiv prin ficțiune" este reiterarea anaforică a adverbului de certitudine. Ea accentuează discrepanța între situația reală (lipsa de talent) și cea imaginată, fiind, în acest caz, marca unei ironii subversive. Plauzibilul ficțiunii (certitudinea vocației scriitoricești) contrastează hilar cu realitatea: o carte scrisă "în stil analfabet (...) care vrea să intre cu tot dinadinsul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pe care gazetăria poetului, în ansamblul său, îl redă cu atâta fidelitate. Recorelând dimensiunea structural-polemică a textului pamfletar și contextul biografic, trebuie semnalat că experiența închisorii, convertită în act de creație în Poarta neagră și Flori de mucegai, îi va accentua spiritul negator, intransigent, atitudinea inobedientă, precum și o acută neîncredere în oameni. În ultima sa cercetare arhivistică și documentară, Pavel Țugui reconstituie un moment delicat al procesului, în care un anume Ștefan Antim (Wexler), coleg de redacție și apoi de temniță
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
la urmă, de rebut inutil: iată parcursul virtual al decăderii simbolice pe care-l trasează fantezia moralistului, invocând parodic "tortura lui Crist" cu deosebirea că, victimei sale "când va cere apă i se va da sirop". Nota edulcorantă din final accentuează imaginea unei pedepse-simulacru, care nu se soldează cu pierderea vieții, ci cu a demintății. În ofensiva morală, dar nu numai, Arghezi nu acuză și nu reproșează, el constată pur și simplu culpa și apoi o introduce într-un scenariu fictiv
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ci negația rezidă fie în fictivizarea obiectului, prin imaginea hiperbolică a consecințelor sale, regizată în micro-relatări sau povestiri aduse de pe front, fie în recursul la enunțarea pseudoperformativă, convertind în ficțiune însuși limbajul. În acest din urmă caz, sentimentul ororii este accentuat prin transferarea culpei asupra unui tu imaginar, ipotetic și, evident, punibil, în măsura în care duce la îndeplinire previziunile. E frecventă, la Arghezi, această punere în discurs care se relevă ca un joc al enunțiatorului: simulând interpelarea performativă a unui partener nedefinit, el
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
la răspundere pe colaboratorii mei?"), interogația are, la Arghezi, o funcție complementară pe de o parte relevă tensiunea emoțională și dinamismul participării la dialog, iar pe de altă parte, grație conținutului virtual (acuzație, reproș, resentimente etc.) pe care îl transmite, accentuează, printr-o tehnică subsidiară, simulând atitudinea dubitativă, latura persuasivă a discursului. La fel, exclamația retorică, departe de a fi expresia unui patetism necenzurat, este, în textul polemic arghezian, amprenta unei agresivități gratuite ca izbucnire scurtă și necenzurată a pamfletarului: "Cu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de a fi expresia unui patetism necenzurat, este, în textul polemic arghezian, amprenta unei agresivități gratuite ca izbucnire scurtă și necenzurată a pamfletarului: "Cu ce ușurință vă hrăniți din vomiturile de ieri, apostole!". De altfel, substituirea numelui cu apelativul ironic accentuează ideea diferenței grotești între statutul imaginar în text ca autoproiecție a adversarului -, și cel real, declasant și amendabil din perspectiva polemistului-pamfletar. Uneori, enunțul exclamativ constituie o punte tactică între o secvență ambiguizată de ironie și o alta referențială, tranzitiv asertată
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
între o secvență ambiguizată de ironie și o alta referențială, tranzitiv asertată: "Ei! lăsați-mă să spun adevărat. E pasiunea simpliștilor și a mărginiților, de a simplifica totul la unic și de a-l mărgini la dânșii". Alteori, exclamația retorică accentuează, pentru cititor, perspectiva contextuală pe care polemistul o are asupra obiectului polemicii: În numitul articol, o insinuare ah! foarte murdară!", exprimându-și fără echivoc sentimentele și justificându-și astfel atacul: "E o încercare de atentat la onoarea mea, și înțeleg
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sigură de persuadare. În alt text, repetarea cuvântului "jidan", pastișat prin sublinierea grafică, joacă rolul argumentului bumerang, focalizând atenția pe culpa prioritară a adversarului: aceea de susținător al discriminării etnice. De asemenea, repetarea formulării interogative "de ce uitați?" în același paragraf accentuează ideea unei acuzații directe în fața căreia adversarul trebuie să se justifice în același mod. E important de adăugat că scheletul argumentativ al scrisorii deschise argheziene este clădit din argumente bazate pe fapte, pe exemple și mai puțin pe autoritate. În
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în care se complace scriitorul". Dacă i se pare insuficientă admonestarea principială, Arghezi invocă o deplin justificată corecție corporală, asumându-și, pe loc, rolul de inchizitor. În acest caz, o virtuală măsură punitivă e integrată discursului ca argument in extremis, accentuând puntea de legătură dintre cele trei dimensiuni ale manifestului: polemică, pamfletară și satirică. Glisând spre aceasta din urmă, poetul își disculpă atitudinea și evită, astfel, sancțiunea publică, pe când vinovatul scriitorul diletant și iresponsabil este pus la zid și flagelat: "(...) nu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
plasarea pe un palier comun cu lectorul său, polemistul execută simultan o mișcare de distanțare în raport cu adversarul perceput, în această situație, ca un terț descalificabil dintr-o dublă perspectivă. Comunicația, ca figură a dialogismului inerent oricărei polemici publicistice, în genere, accentuează, în plus, dorința polemistului de a-și persuada lectorul, etalând, față de acesta, o atitudine condescendentă și/sau protocolară. Atunci când respinge scriitura lui Iorga, pe motiv de prolixitate și inexpresivitate, prin enunțul asertiv: "proza domnului Iorga e perfect privată de el
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a noțiunii de apărare ("apăr", "mă apără", "nu-mi fac apărarea mea", "această apărare ne privește") combinată cu asertivitatea retorică prezentă prin cele mi importante figuri ale sale (hiperbatul, preteriția, protestarea de bună credință, acumularea, interogația oratorică, expresia hiperbolică)301, accentuează dimensiunea pragmatică a expunerii; secvențele argumentative propriu-zise, cele narativ-descriptive, inserții metadiscursive, toate vizează persuadarea lectorului sensibil atât la evidențe, cât mai ales la montura artistică a textului privit global. Practic, dialogismul este indisociabil de ceea ce noi am numit strategiile polemicii
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
artistică a textului privit global. Practic, dialogismul este indisociabil de ceea ce noi am numit strategiile polemicii literare, însă, tratându-le separat, am încearcat să punem în lumină prestidigitația artistului-polemist care, prin convocarea diferitelor secvențe, imprimă o tectonică specifică discursului polemic, accentuându-i polifonia. Înainte de a aborda, în detaliu, strategiile polemicii argheziene, vom "ieși" din textul restrâns, pentru a arunca din nou o privire de ansamblu asupra întregului discurs arghezian antiiorghist; această perspectivă de ansamblu ne va permite să facem câteva observații
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pașalâc cu centrul la Buda, În timp ce vestul Ungariei este cucerit de habsburgi, organizarea pașalâcului de la Buda schimbă raporturile de forțe În istoria europeană, la mijlocul secolului al XVI lea, după prăbușirea Ungariei, Transilvania se organizeză ca În noile Împrejurări politice se accentuează dependența Țărilor Române față de turci, Transilvania se organizează ca Principat autonom sub suzeranitate otomană. Imperiul Habsburgic după ce Încercaseră fără succes să-i alunge pe otomani din Ungaria cu forțe proprii caută noi aliați. Între 1590 - 1592 inițiază o alianță antiotomană
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Intenția turcilor de a aservi Moldova și Țara Românească s-a lovit de rezistența politică i militară din prima jumătate a secolului, care a reușit să evite transformarea țărilor În pașalâcuri. Începând cu a doua jumătate a secolului dependența se accentuează, astfel că turcii intervin tot mai des În Țările Române. Regimul politic al dominației otomane se exprimă prin dese Schimbări de domni, domnii nu sunt numai la discreția Porții ci i la bunul plac al boierilor, care pentru a-și
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
respecte principiul alegerii domnilor de către țară. Desigur, turcii manifestă constant tendința de Încălcare a angajamentelor. Principala Îndatorirea Țărilor Române a fost plata tributului, haraciului, peșcheșurilor. Cheltuieli imense necesitau și cumpărare domniilor. Presiunea politică și economică de la sfârșitul sec. XVI se accentuează și datorită crizei monetare a Imperiului Otoman. În plus se manifestă tendința turcilor de a controla domnia În condițiile reevaluării planurilor antiotomane de către Austria , Veneția etc. Răspunsul acestei 42 politici a fost o creștere a nemulțumirilor care creează climatul pentru
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
de voința sultanului. Au existat și Încercări de refacere a autorității domnești În timpul lui Șerban Cantacuzino, C. Brâncoveanu ( Țara Românească) și D. Cantemir În Moldova. Sec. XVIII - se instaurează regimul fanariot ( 1711 În Moldova și 1716 În Țara Românească), se accentuează dominația otomană , are loc degradarea instituției domniei, dispare domnia pământeană ( domnul este numit din Fanar), domnia este integrată structurilor administrative turcești, domnul devine , funcționar În administrația otomană cu rangul de mare dragoman și pașă cu două tuiuri, domnii foarte scurte
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu sau Dimitrie Cantemir au orientat Țările Române spre Austria sau Rusia determinând Imperiul Otoman să intervină. Mijloacele folosite au fost impunerea regimului turco - fanariot și restrângerea autonomiei Principatelor. După asediul Vienei (1683), decăderea Imperiului Otoman se accentuează iar problema orientală dobândește un nou conținut. Concurența dintre austrieci și ruși a obligat Imperiul Otoman la importante cedări teritoriale. Teatrul acestor războaie a fost de cele mai multe ori teritoriul Țărilor Române. Deși românii se Închinaseră “nu ca Învinși ci ca
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
1954, Pl. LXXIV/5b) (Anexa 2/3g). Forma 4: Vase tronconice cu gât și umăr Această categorie de vase se caracterizează prin gura larg deschisă, buza este aplecată spre interior, gâtul mai mult sau mai puțin tronconic, separat în mod accentuat de umărul proeminent, precum și prin forma părții inferioare, ca un trunchi de con foarte înalt. 4.a. Variantă cu partea inferioară tronconică, umăr accentuat, partea superioară înaltă și buza ușor evazată. Această formă poate fi întâlnită la Trușești (PETRESCU DÎMBOVIȚA
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
prezintă o tendință accentuată de individualizare a buzei. Această formă a fost identificată la Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, 287, fig.30/5b) (Anexa 2/8b2). 8.b.3. Această variantă, asemănătoare celei precedente, se caracterizează prin marginea răsfrântă mai accentuat în afară. Această formă a fost identificată la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 290, fig.187/7; 188/6; 189/2-7; 190/3-9) și Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, fig. 30/5c) (Anexa 2/8b3). Forma 9: Vase suport Vasele
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]