7,542 matches
-
discursiv-rațională, în cazul textelor vulgarizatoare în sens etimologic, modalitățile discursive dominante sunt narațiunea și descrierea, referentul fiind construit după model analogic, iar accesul la el fiind mediat de cunoașterea ostensivă și discursivă. Conștient de potențialul performativ al cuvântului, Eminescu este adeptul declarat al retoricii lucid și conștient orientate pragmatic. Printre mijloacele cultivate de jurnalist, în vederea persuadării publicului cititor, remarcăm: folosirea exemplelor menite să confere o coloratură familiară ideilor politice prezentate; tehnica citatului revelator; susținerea demersului argumentativ cu date statistice; explicitarea mecanismelor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
familiei la 29 iulie 1939. Guvernul este divizat în interiorul său, asemeni opiniei publice, după atitudinea de adoptat în materie de politică externă. Unii, cu Daladier în frunte, doresc fermitate față de Germania nazistă, alții, împreună cu ministrul Afacerilor externe, Georges Bonnet, sînt adepții, după exemplul Marii Britanii, ai unei politici de "calm", lăsîndu-l pe Hitler, care în martie 1938 tocmai realizase Anschluss-ul Austriei, cu mîinile libere în est. Cînd Germania revendică întoarcerea la Reich a sudeților din jurul Boemiei, Franța se confruntă cu o alternativă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
face campanie pe tema securității și a imigrației, obține 14,4% din sufragii. Președintele aflat la capătul unui septenat este ales fără dificultate la al doilea tur cu 54% din voturi. El îl desemnează ca Prim Ministru pe Michel Rocard, adept al unui socialism modern, și dizolvă Adunarea. Alegerile nu dau decît o majoritate relativă Partidului Socialist. Primul Ministru, care introduce în guvernul său unele personalități centriste raliate cu titlul individual și membri ai "societății civile", nu are majoritatea decît prin
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nu mai sînt furnizate, în modernitatea tîrzie, de religie. Ea nu mai asigură sensul global al lumii sau al comunității în care trăim. E practicată de anumite grupuri din societatea mare, care intră în dialog, în competiție, în conflict cu adepții altor imagini despre lume. Chiar instituțiile credinței și credincioșii acceptă faptul că religia nu mai este vîrful organizator al societăților noastre. Dacă dimensiunea religioasă e o dimensiune fundamentală a omului, ea a încetat să fie pretutindeni vizibilă, declarată, afirmată ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de societate : proba responsabilității. Dacă autorul unui asemenea proiect nu ar putea trăi în societatea pe care o propune, atunci modelul trebuie respins. Iar Platon și Socrate, care fac o ocupație publică din interogație și din liber examen, formînd, pe deasupra, adepți ai acestei atitudini, vor fi eliminați primii din cetatea pe care o proiectează. Republica lui Platon intră, fără tăgadă, în categoria modelelor respinse și, ca oameni moderni, nu putem fi decît de acord cu respingerea lui. Asta dacă plasăm modelul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
e filtrat prin conștiință, e asigurat de consecvența cu care individul lucrează potrivit unor principii ultime, care, chiar ele, îi cer să accepte libertatea de gîndire a celorlalți, diversitatea apartenențelor și a convingerilor. Dacă se dedică vieții publice, omul credincios adept al democrației liberale va miza pe distanța comunicantă între transcendent și cetate, nu pe obiectivarea ordinii divine în organizarea socială. H.-R. Patapievici amintea soluția primei modernități, care menținea prezența celor doi termeni și totodată alteritatea lor. Lumea e plină
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Cîteva strategii o pun în operă și ele dovedesc orientarea seculară care, combătută de fundamentalisme, le domină de fapt din plin. . Inversarea logicii simbolice. Fundamentaliștii insistă pe sacralizarea unui teritoriu care, în tradiția-gazdă, are un statut simbolic venerabil. în India, adepții Hindutva pretind, împotriva musulmanilor, că hindușii pot revendica toate ținuturile udate de apele sfinte ale Gangelui, Indusului și Brahmaputrei și că ei se identifică de milenii, prin sînge și cultură, cu acest ținut. Mișcarea evreiască Gush Emunim susținea ideea de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și față de sharia e conceput ca un angajament personal, ca o practică voluntară, mai degrabă decît ca obligație impusă, coercitiv, prin organele statului. Dar, ca și Mohammed Arkoun, citat mai sus, An Na'im observă că între fundamentaliștii islamici și adepții occidentali ai secularizării tari există un raport de oglindire, fiecare extremism regăsindu-se cu semn schimbat în oponentul său, fiecare arătîndu-l cu degetul pe celălalt, ceea ce accentuează atitudinile agresive de ambele părți. Cearta caricaturilor este un episod al acestei reflectări
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pentru ivirea fundamentalismelor. Pe scurt, în modernitatea tîrzie, distanța dintre divin și uman nu e nici absentă, dar nici socialmente normativă. Ea poate avea expresie și eficacitate publică, dar nu mai oferă cadrul universului comunitar. Ignorată de extremiști fie ei adepți ai concepției seculare ori ai fundamentalismelor , distanța își păstrează, pentru persoana angajată spiritual, întreaga tensiune, capacitatea mobilizatoare, potențialul transfigurator. în zorii unei religii, distanța dintre divin și lume e resimțită ca acut mobilizatoare. Tensiunea care o animă, vectorul către termenul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o experiență unitivă care, pe unii, îi înghite. în schimb, la teologii istoriei prevalează celălalt model, orizontal (și comunitar), de transcendență. Cît despre coprezența celor două modele, nu mai trebuie spus că ea nu constituie un monopol creștin. Sufiți și adepți ai Cabalei vorbesc cu același realism despre experiența înghițirii, despre o intimitate, realizată și mereu intensificată, între omul dorinței și Dumnezeu. Tot așa, găsim pretutindeni exemple de mistici prea îndrăzneți, condamnați de teologia oficială pentru că au mizat excesiv pe modelul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
imputa că, definind creștinul ca pe un om locuit deja integral de Duhul Sfînt, lasă prea puțin spor de cunoaștere și de preschimbare pentru trecerea sufletului în condiția eschatologică. De altfel, în orice epocă și în orice spațiu de tradiție, adepții distanței unitive sînt singulari, marginali față de mentalitatea comună, chiar dacă ea le recunoaște, plină de respect, calitatea de marginali ai Centrului. Dar, în orice epocă și în orice spațiu de tradiție, distanța dintre absolut și lume modelează mentalitatea colectivă. Indiferent de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
contrapărții sale celeste, își descoperă dimensiunea seniorială, a doua sa persoană, acel Tu suveran. Corbin insistă așadar pe faptul că experiența unitivă presupune separarea de dimensiunea socială a persoanei, activarea exclusivă a dimensiunii ei transcendente. Totuși, nici el nu e adeptul unei discipline spirituale restrînse la domeniul privat sau la cercuri exclusiviste. Nici el nu renunță la încercarea de a trezi conștiințele, de a-l face pe omul occidental să regăsească tematica, dacă nu experiența imaginilor metafizice, a lumii imaginale. și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în timp ce atenția publicului este distrasă, la fel apărătorul argumentului ontologic introduce enunțul "Dumnezeu există" undeva în premise, ascunzând acest lucru cât mai bine cu putință 144. Observăm că respingerea de către Kant a argumentului ontologic se bazează pe credința acestuia că adepții argumentului au confundat un predicat real cu un predicat logic. Se pune în continuare problema: ce este un predicat real? Prin ce se deosebește un predicat real de unul logic? Adrian Niță consideră că, problemele interpretării respingerii kantiene sunt legate
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nevoie de formularea unui criteriu prin care să fie distinse proprietățile esențiale de cele accidentale. Dar a reuși o interpretare și un criteriu pentru proprietățile esențiale implică o trecere de la semantică la metafizică. Din punctul de vedere al multor filosofi, adepți ai filosofiei procesuale, problema modalităților de re trebuie văzută, în ultimă instanță, ca o problemă metafizică 308. Goodwin arată că în cazul în care lumile posibile sunt considerate stări viitoare ale acestei lumi și dacă identitatea substanțială printre lumi este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nume nu aparține vreunui lucru în particular, ci în virtutea unei hotărîri și a unei deprinderi". Ideea va fi preluată și de Aristotel ; semnul funcționează grație unei convenții între oameni (thesei), nu grație naturii (physei). Pe de o parte se situează adepții existenței unei legături naturale între cuvânt și obiectul la care acesta se referă (reprezentanții teoriei physei, apoi, către sfărșitul primului mileniu, anomaliștii), iar la polul opus, cei care neagă o astfel de legătură (Democrit, Aristotel, reprezentanți ai teoriei thesei, apoi
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a Y. M. C. A. Ușor de învățat, cu reguli relativ simple, desfășurându-se pe un teren mic, necesitând puține accesorii, cu jucători care nu vin în contact direct, jocul de volei a căpătat în scurt timp o mulțime de adepți, jucători și susținători. Voleiul, acest joc nou, simplu dar atrăgător, s-a răspândit repede atât în statele americane cât și în Asia. După anul 1900, jocul de volei părăsește teritoriul SUA, pătrunzând și în alte țări, după cum urmează: 1900 - Canada
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
În Statele Unite la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu încheierea Războiului Civil, a luat amploare consumul de droguri, în special de morfină. Folosiți inițial pentru tratamentul soldaților și al deținuților, derivații canabisului, alături de halucinogene au fost, ulterior, droguri alese de adepții mișcărilor sociale și revoltelor politice specifice anilor 1960. Schimbările survenite în atitudinile publice au determinat dezincriminarea consumului de drog și au dus chiar la legalizarea unora dintre ele. Secolul XX a adus proliferarea consumului de droguri în aproape toate zonele
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
alarmante fiind înregistrat în număr mic atât în ceea ce privește consumul, producția, dar și traficul (http://www.emcdda.europa.eu /situations/ampheyamines/1). Pe la mijlocul anilor 1960, LSD-ul a devenit un drog cu efecte deconectante, extrem de popular, fiind folosit în special de adepții mișcării hippy. Consumându-l, ei aveau impresia că pot zbura fără să părăsească pământul. LSD-ul a rămas extrem de popular printre elevii de liceu, studenți și tineri, în general, fiind folosit și de fanii anumitor formații de rock. El este
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
morala publică, până la cele cu caracter antisocial (infracțiunile sancționate de legea penală), sau asocial (bolile psihice). Devianța nu se referă doar la comportamentul individual ci are în vedere și activitățile grupului - de la persoanele fără adăpost, la bandele de cartier sau adepții cultului Hare Krishna. Deși sunt considerați excentrici sau se află la marginea societății sunt tolerați de către semeni și constituie ceea ce numim subculturi deviante. În sociologie termenul de devianță desemnează un ansamblu disparat de conduite dezaprobate și de indivizi marginali. Cele
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
distanța între individ și mijloacele economice necesare traiului, cu atât este mai mare posibilitatea ca acesta să devină consumator de droguri. Inegalitățile educaționale au un rol similar în identificarea cu grupurile consumatoare și în construirea identității de consumator de drog. Adepții școlii de Studii Culturale (Birmingham- Brake, 1985, Clarke, 1976, Willis, 1977) și adepții teoriilor reproducerii culturale (Bourdieu, 1980, MacLeod, 1987) afirmă că școlile reproduc structurile sociale, fiind bazate pe metode de tip meritocratic. Spre exemplu: tinerii din clasele de jos
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
posibilitatea ca acesta să devină consumator de droguri. Inegalitățile educaționale au un rol similar în identificarea cu grupurile consumatoare și în construirea identității de consumator de drog. Adepții școlii de Studii Culturale (Birmingham- Brake, 1985, Clarke, 1976, Willis, 1977) și adepții teoriilor reproducerii culturale (Bourdieu, 1980, MacLeod, 1987) afirmă că școlile reproduc structurile sociale, fiind bazate pe metode de tip meritocratic. Spre exemplu: tinerii din clasele de jos sunt încurajați să se orienteze către învățământul vocațional sau cel care asigură doar
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
faptului că oamenii pot lua decizii motivate de valori care depășesc sfera sănătății și a bolii. Adesea o decizie derivă din relația noastră socială cu cei din jur, din responsabilitatea profesională sau chiar din preferințele și experiențele individuale. De exemplu, adepții „martorilor lui Jehova” vor lua hotărâri în virtutea răspunderii în fața cultului lor religios și nu obligatoriu ca rezultat al stării clinice. Este evident că medicii, oricât de experimentați ar fi, vor avea o percepție limitată asupra individualității acestor pacienți. Combinând cele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
participarea inteligenței, e inferior profeției în care inteligența participă iluminată de har. în mistica creștină se pot deosebi două curente de contemplație: unul extatic, iar celălalt caracterizat printr-o intuiție intelectuală supranaturalizată sau spiritualizată de lumina inspirației dumnezeiești. Psihologul modern, adept al teoriei inconștientului creator, are în vedere numai fenomenele extatice a căror transă o identifică nu numai cu transa extazului artistic, dar chiar cu transele fenomenelor psihiatrice, după cum am văzut când am discutat această chestiune. Obsedați de ideea inconștientului, care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Preocupați de problema stilului, ne întâlnim însă, chiar fără să vrem, cu frumoasa și ingenioasa teorie, pe care a formulat-o pe larg, despre stil, considerat ca titlu principal de autenticitate a unei culturi, în această privință. Lucian Blaga e adept convins al direcției, ce pune accentul hotărâtor pe inconștient în formarea culturii. În sistemul său, stilul e un produs al inconștientului. Cu propriile-i cuvinte: „Categoriile receptivității aparțin în grad intens conștiinței, prin ele se constituie cunoașterea. Categoriile acestea pot
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
observa că, adesea, raportul libertate - autoritate în educație a fost gândit în termeni disjunctivi și antinomici: libertatea se opune autorității. În realitate, este de părere autorul amintit, este vorba despre o pseudo - opoziție, întreținută de puncte de plecare diferite „în vreme ce adepții educației autoritare pornesc de la analiza realității sociale și a cerințelor impuse de aceasta procesului educațional, adepții educației libere invocă particularitățile și caracteristicile naturii umane ca izvor al activității educative“ (E. Păun, 1991, p. 47). Privite astfel, libertatea și autoritatea par
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]