17,588 matches
-
luăm în considerare raportul unor indivizi față de bunurile materiale care, de foarte multă vreme, au constituit motive de invidie de prim rang. Nimeni nu ne va putea contrazice: diverse fenomene contemporane dovedesc pregnanța rivalităților dușmănoase relative la bunurile de consum. Adolescenții suportă cu greu faptul că nu au acces la mărcile vestimentare etalate de colegii lor. În cartierele cele mai defavorizate se înmulțesc actele de vandalism, „ura”, „furia” tinerilor de a fi săraci, diferiți de ceilalți, excluși de la consumul mondial. În
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
generează complexe, întrucât până și stilurile mai disparate au drept de cetate, iar importanța aparenței vestimentare se află în declin, sentimentele de ranchiună din acest domeniu s-au diminuat în mod semnificativ. În acest context pluralist și descentrat, oamenii - cu excepția adolescenților, totuși - nu mai încearcă nicio plăcere în a suscita invidia altora arborând ținute de ultimă tendință. Pentru cei mai mulți contează nu să provoace invidia, ci să poarte ce le place, ce le vine bine, ceea ce reflectă personalitatea și gusturile lor. În
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
nume. Conștientizarea problemei e un bun câștigat, dar modul de rezolvare rămâne să fie inventat. De ce numeroși părinți îi împiedică pe copiii lor să stea prea mult în fața televizorului? De ce suntem neliniștiți de efectele jocurilor video, de influența mărcilor asupra adolescenților și, în general, asupra oamenilor? Pentru că imersiunea totală a sinelui în universul hedonist și mediatic echivalează cu sărăcirea spiritului, cu existența fără interioritate, cu nimicirea subiectului ca ființă a reflecției și a perfectibilității. În ciuda tuturor incitațiilor la fericire, ordinea consumeristă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
14. Vance Packard, La persuasion clandestine, Calmann-Lévy, Paris, 1958, pp. 102-109. 15. Edgar Morin, „Salut les copains”, Le Monde, 6 și 7 iulie 1963, reluat în Sociologie, Fayard, „Points”, Paris, 1994, pp. 399-407. 16. În 1956, puterea de cumpărare a adolescenților (13-19 ani) era evaluată la 7 miliarde de dolari, adolescentul „mijlociu” dispunând de 11 dolari pe săptămână, cf. David Halberstam, Les fifties. La révolution américaine des années 50, Seuil, Paris, 1995, p. 351. Puterea de cumpărare a francezilor tineri era
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
102-109. 15. Edgar Morin, „Salut les copains”, Le Monde, 6 și 7 iulie 1963, reluat în Sociologie, Fayard, „Points”, Paris, 1994, pp. 399-407. 16. În 1956, puterea de cumpărare a adolescenților (13-19 ani) era evaluată la 7 miliarde de dolari, adolescentul „mijlociu” dispunând de 11 dolari pe săptămână, cf. David Halberstam, Les fifties. La révolution américaine des années 50, Seuil, Paris, 1995, p. 351. Puterea de cumpărare a francezilor tineri era estimată în 1966 la 5 miliarde de franci. 17. Încă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
aceea te pot invita în birou pentru a putea adăuga toate acele extra-opțiuni din care își scot profit. Deci, principiul „feliei de salam” îți poate aduce multe avantaje dacă este folosit pe parcursul negocierii. Copiii îl folosesc extrem de bine. Dacă aveți adolescenți acasă, știți că nu au nevoie de cursuri de negociere. Pe când tu ai - doar pentru a avea o șansă cât de mică - deoarece sunt niște negociatori excelenți. Și asta nu pentru că învață la școală, ci pentru că orice lucru pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
și simplu, la atât cât poate asigura respectul față de părinți și de tradiție. De exemplu, deși ponderea prezenței în ultimii câțiva ani la sărbătoarea religioasă a „învierii” (de Paști), în municipiul București, o au copiii și tinerii (mai cu seamă adolescenți), participarea lor afectivă la actul de cult lipsește sau este minimă. Manifestări asemănătoare sunt semnalate și în alte localități din țară, mai ales în mediile urbane dezvoltate. Sunt și situații în care preoții ortodocși îndeamnă părinții și bunicii să vină
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
și limitelor acestora, aceasta mai înseamnă și a acompania, a calma, a alina pacientul și, mai ales la adolescență, a-i restitui un rol activ în acest demers. Publicul cititor Psihiatri, pediatri, psihoterapeuți. Orice persoană care se confruntă cu problemele adolescenților sau este doar curioasă în legătură cu procesele psihice ale adolescenței Autorii Daniel Marcelli este profesor de psihiatrie a copilului și a adolescentului, șeful secției de pedopsihiatrie de la spitalul La Milétrie de Poitiers. Élise Berthaut este șef de clinică-asistent în secția de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
restitui un rol activ în acest demers. Publicul cititor Psihiatri, pediatri, psihoterapeuți. Orice persoană care se confruntă cu problemele adolescenților sau este doar curioasă în legătură cu procesele psihice ale adolescenței Autorii Daniel Marcelli este profesor de psihiatrie a copilului și a adolescentului, șeful secției de pedopsihiatrie de la spitalul La Milétrie de Poitiers. Élise Berthaut este șef de clinică-asistent în secția de pedopsihiatrie de la spitalul La Milétrie de Poitiers. INTRODUCERE În această nouă colecție Les âges de la vie ne propunem nu o nouă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
evidente dintre depresie și TS manifestate la toate vârstele dar și la adolescență ne-au impus, ca urmare a preocupării noastre pentru coerență, să abordăm în același timp cele două probleme chiar dacă, în ceea ce-l privește în mod special pe adolescent, există și deosebiri ce necesită a fi stabilite între cele două registre patologice, problemă la care această lucrare încearcă de asemenea să răspundă. Literatura de specialitate actuală, care se preocupă atât de depresie cât și de TS, este abundentă, adesea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
un clinician, sigur de a fi identificat, selectat și evaluat inamicul, „obiectul” său de studiu și de tratament, ar putea de acum înainte să se războiască cu acesta, uitând complet subiectul care este purtătorul acestui inamic. Depresia, mai ales la adolescent, poate fi oare redusă la această „tulburare” pe care ar trebui s-o extirpăm așa cum se extirpa piatra nebuniei din creierul individului în Evul Mediu? Convins că la orice vârstă, dar în special în ceea ce-l privește pe adolescent, rolul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la adolescent, poate fi oare redusă la această „tulburare” pe care ar trebui s-o extirpăm așa cum se extirpa piatra nebuniei din creierul individului în Evul Mediu? Convins că la orice vârstă, dar în special în ceea ce-l privește pe adolescent, rolul unui specialist „psi” (a psihiatrului, a psihologului și, mai general, a oricărui medic interesat de pacientul său) nu va putea ignora o dimensiune comprehensivă, fiecare parte a acestei lucrări este centrată pe necesitatea de a „înțelege”. A permite fiecărui
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nouă terminologie reia, în parte, opoziția clasică dintre „sindrom” (sindrom depresiv, sindrom meningial, sindrom inflamator etc.) și „afecțiune” (afecțiune depresivă, meningită cerebrospinală, reumatism articular acut etc.). Dacă această construcție apare ca fiind operantă la adult, ea devine mai problematică la adolescent în măsura în care, adesea, dimensiunea evolutivă nu este încă prezentă. Problema tulburărilor bipolare va fi tratată într-un capitol specific (capitolul 7). Nu vom face decât să reamintim fară comentarii descrierea „episodului depresiv tipic” așa cum o găsim în principalele clasificări (DSM-IV, CIM-10
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unor halucinații ce nu concordă cu starea respectivă. (1) Stare depresivă prezentă practic toată ziua, semnalată de subiect (de exemplu se simte trist sau fără sens) sau observată de ceilalți (plânge de exemplu). N.B.: Eventual iritabilitate la copil și la adolescent. (2) Diminuare marcată a interesului sau a plăcerii pentru toate sau aproape toate activitățile, practic toată ziua, aproape toate zilele (semnalată de subiect sau observată de ceilalți). (3) Pierdere sau creștere în greutate semnificativă în lipsa unui regim (de exemplu modificarea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tradusă în limbajul clinic cotidian, așa cum am propus când a fost vorba despre copil (Marcelli, 1998). De aceea este de dorit să facem câteva comentarii. Lentoarea psihomotorie este simultan motorie și ideatică, mimica este săracă, gestica încetinită dar, fapt esențial, adolescentul prezintă rar sau poate chiar niciodată masca depresiei pe care o observăm la adultul deprimat. Trăsăturile adolescentului nu sunt căzute, fruntea nu este încruntată, el nu are deloc un aer abătut. În schimb adolescentul poate avea un aer ostil, încruntat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aceea este de dorit să facem câteva comentarii. Lentoarea psihomotorie este simultan motorie și ideatică, mimica este săracă, gestica încetinită dar, fapt esențial, adolescentul prezintă rar sau poate chiar niciodată masca depresiei pe care o observăm la adultul deprimat. Trăsăturile adolescentului nu sunt căzute, fruntea nu este încruntată, el nu are deloc un aer abătut. În schimb adolescentul poate avea un aer ostil, încruntat, încăpățânat sau chiar interiorizat, inhibat sau total indiferent la conversație, la întrebări, răspunzând cu o voce monotonă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
săracă, gestica încetinită dar, fapt esențial, adolescentul prezintă rar sau poate chiar niciodată masca depresiei pe care o observăm la adultul deprimat. Trăsăturile adolescentului nu sunt căzute, fruntea nu este încruntată, el nu are deloc un aer abătut. În schimb adolescentul poate avea un aer ostil, încruntat, încăpățânat sau chiar interiorizat, inhibat sau total indiferent la conversație, la întrebări, răspunzând cu o voce monotonă. Pentru clinicianul neavertizat această atitudine poate trece drept un semn de ostilitate, de dispreț sau, pur și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
semn de ostilitate, de dispreț sau, pur și simplu, de refuz de a participa la conversație. În sfârșit chiar și atunci când există, această lentoare motorie nu este permanentă. În unele momente ale zilei, sau atunci când este vorba despre activități precise, adolescentul poate temporar să regăsească o gestualitate aparent fluidă și fără a fi încetinită. În planul ideatic încetinirea se caracterizează printr-o pierdere a fluidității gândurilor, printr-o încetinire a răspunsurilor, încetinire în ordonarea ideilor și tendință spre o oarecare sărăcire
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să regăsească o gestualitate aparent fluidă și fără a fi încetinită. În planul ideatic încetinirea se caracterizează printr-o pierdere a fluidității gândurilor, printr-o încetinire a răspunsurilor, încetinire în ordonarea ideilor și tendință spre o oarecare sărăcire în gândire. Adolescentul este invadat de o idee unică, fixă, persistentă și permanentă. Iată unele dintre aceste idei: - „la ce bun toate acestea, este inutil”; - „nu sunt bun de nimic, nu voi realiza niciodată nimic”; - „cu această cicatrice nu sunt frumoasă, toată lumea își
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nu sunt drăguță cu mama mea”; - „m-a abandonat, sunt sătulă până-n gât”; - „nimeni nu mă iubește, nimeni nu se interesează de mine...”. Toate aceste cuvinte au fost rostite de adolescenți prezentând un episod depresiv major după DSM-III-R sau IV. Adolescentul revine în mod constant asupra acestor idei și este dificil să-i distragi atenția de la ele. Această lentoare psihomotorie este manifestarea cea mai vizibilă și mai obiectivă a afectului depresiv bazal. Pentru unii autori (Widlocher și colab., 1983) acesta constituie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cea mai vizibilă și mai obiectivă a afectului depresiv bazal. Pentru unii autori (Widlocher și colab., 1983) acesta constituie semnul cel mai sigur al sindromului depresiv. Starea depresivă este rar exprimată în mod direct, dar este recunoscută destul de ușor dacă adolescentul este întrebat. Este ca și cum acesta n-ar îndrăzni să mărturisească spontan că suferă de această stare depresivă. În schimb lipsa de implicare, de interes, sau lipsa plăcerii este exprimată în mod frecvent: dezinteres pentru școală, pentru relațiile cu prietenii, pentru
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
impulsivitate care sunt adesea confundate. Iritabilitatea este un simptom relațional: într-o interacțiune cu altcineva, excitația crește până ajunge la o descărcare de natură colerică sau agresivă. Iritabilitatea apare mai ales atunci când este vorba despre o puternică apropiere afectivă între adolescent și cealaltă persoană (unul din părinți, un frate sau o soră, bunul „prieten” etc.) și se produce în același mod, indiferent dacă este vorba despre o relație satisfăcătoare sau despre un conflict: de exemplu, adolescentul nu suportă nici cea mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o puternică apropiere afectivă între adolescent și cealaltă persoană (unul din părinți, un frate sau o soră, bunul „prieten” etc.) și se produce în același mod, indiferent dacă este vorba despre o relație satisfăcătoare sau despre un conflict: de exemplu, adolescentul nu suportă nici cea mai mică remarcă sau glumă; glumele familiale frecvente care îl făceau înainte să râdă, îl enervează de acum înainte. Adolescentul „se enervează din nimic”, când se agită, amenință, sparge uneori obiecte, când începe să plângă și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
același mod, indiferent dacă este vorba despre o relație satisfăcătoare sau despre un conflict: de exemplu, adolescentul nu suportă nici cea mai mică remarcă sau glumă; glumele familiale frecvente care îl făceau înainte să râdă, îl enervează de acum înainte. Adolescentul „se enervează din nimic”, când se agită, amenință, sparge uneori obiecte, când începe să plângă și se izolează apoi în camera sa. Impulsivitatea are surse diferite, fiind legată mai mult de intoleranță la limite, la frustrări. Este un simptom care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a personalității. Dacă este frecventă situația în care o dimensiune impulsivă însoțește adolescența, este rară aceea în care ea apare doar la această vârstă: în general, impulsivitatea se manifestă mai timpuriu. Consecință a dezinteresului, retracția socială, familială, afectivă este frecventă: adolescent care se închide singur în camera sa ore în șir, care stă indiferent în fața televizorului, fără să urmărească programul... El se izolează de prietenii săi sau de grupul său de amici, nu mai încearcă să-i contacteze. Unele manifestări de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]