144,219 matches
-
1886-1889 de către proprietarii moșiei Dobreana - frații Gheorghe și Petru Sterian. Localul este funcțional și acum, până la construirea noului local început. A fost și localul jandarmeriei, poliției și miliției; un timp a fost folosit și pentru oficiul PTTR, era loc de adunare, și club, și de toate Î d) Din 1877 a funcționat o școală în Lunca, fără local propriu. Primul local de coală, după aprobarea Consiliului Local - primar era Artenie Drăgan - a început în 1886, cu materialul lemnosă dat de Gheorghe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fondator: dreptul la copilărie, care va implica și niște îndatoriri parentale. Alte drepturi și îndatoriri vor impune protejarea vieții, a naturii și a diversității, iar pieței îi vor fi fixate niște limite pe care nu va trebui să le depășească. Adunarea Generală a ONU, din care vor face parte un număr tot mai mare de state, va fi progresiv sprijinită mai întâi de o a doua cameră, în care aleșii prin vot universal vor reprezenta fiecare un număr egal de oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Eseu despre luciditate Lui Pilar, zilele toate. Lui Manuel Vásquez Montalbán, în viață „Să urlăm, spuse câinele“. Cartea glasurilor Rea vreme pentru votare, se plânse președintele prezidiului adunării electorale numărul paisprezece după ce închise cu violență umbrela îmbibată cu apă și dezbrăcă un pardesiu care nui folosise prea mult de-a lungul celor patruzeci de metri de trap gâfâit, din locul unde lăsase mașina până la ușa pe care, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
să afle ce fel de opinie era el în stare să emită. Exact în acel moment, împroșcând cu apă în toate părțile, năvăli în sală locțiitorul președinției și, așa cum era de așteptat, având în vedere că se completa lista prezidiului adunării, primirea a fost, mai mult decât cordială, călduroasă. N-am ajuns prin urmare să cunoaștem punctul de vedere al delegatului p.d.s., însă, ținând seama de unele antecedente deja cunoscute, este de presupus că s-ar fi exprimat tot pe linia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
în calitatea lor de ocupanți ai banchetei din spate. După terminarea operațiilor de inspectare a diverselor materiale, legea acestei țări impune să voteze imediat președintele, membrii comisiei și delegații partidelor, precum și locțiitorii respectivi, cu condiția, bineînțeles, să fie înscriși în adunarea electorală din al cărei prezidiu fac parte, ca în cazul de față. Chiar trăgând de timp, patru minute au fost de ajuns pentru ca urna să-și primească primele unsprezece voturi. Și așteptarea, nu exista altă soluție, începu. Încă nu trecuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
și se îndreptă într-acolo luând foaia cu instrucțiuni care-i fusese înmânată cu câteva zile înainte și unde se aflau, între alte indicații utile, numerele de telefon ale ministerului de interne. Convorbirea a fost scurtă, La telefon președintele prezidiului adunării electorale numărul paisprezece, sunt foarte îngrijorat, se întâmplă ceva cu adevărat ciudat aici, până în acest moment n-a apărut nici un singur alegător ca să voteze, e mai mult de o oră de când am deschis și nici un suflet, da, domnule, bineînțeles, furtuna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
în ochi faptul că trebuiau să-i urmeze exemplul, numai că nici unul dintre ei nu voia să fie primul, ar fi însemnat să admită că, în materie de rapiditate a gândirii și de dezinvoltură, cel care primea laurii în această adunare electorală era secretarul. Membrului de comisie care fusese la ușă ca să vadă dacă mai ploua nu i-a fost greu să înțeleagă că mai trebuia să mănânce multă pâine și sare înainte de a ajunge la nivelul unui secretar ca acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
pună o întrebare, Cum decurge votarea, și președintele răspunse, Se putea și mai bine, dar acum, că vremea pare să fi început să se schimbe, suntem siguri că afluența de alegători va crește, Impresia cu care am rămas de la alte adunări electorale din oraș este că nivelul absenteismului va fi foarte ridicat de această dată, observă ziaristul, Prefer să văd lucrurile cu optimism, să am o viziune pozitivă în ceea ce privește influența meteorologiei asupra funcționării mecanismelor electorale, ar fi de ajuns să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
în palatul său, apoi prim-ministrul în micul său palat. La ușa secțiilor de votare, cozile de alegători, pe trei rânduri, dădeau ocol cvartalului până nu se mai vedeau. La fel ca ceilalți președinți de prezidiu din oraș, cel al adunării electorale numărul paisprezece avea conștiința clară că trăia un moment istoric unic. Când, noaptea foarte târziu, după ce ministerul de interne prelungise cu două ore termenul de votare, perioadă la care a fost nevoie să se adauge încă o jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
totuși mergând, fiecare pe cont propriu, cu atâta corectitudine și sârguință că încă nu se deschiseseră ușile și deja șiruri extrem de lungi de cetățeni așteptau să le vină rândul. Nu totul, însă, din nenorocire, era cinstit și limpede în liniștitele adunări. Nu era un singur rând, unul singur între cele peste patruzeci răspândite prin tot orașul, în care să nu se afle unul sau mai mulți spioni cu misiunea de a asculta și înregistra conversațiile celor din jur, autoritățile polițienești fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
foarte sigur, la adăpost de orice interferență malignă care ar fi pătat acuratețea actului electoral, și acum, odată terminat jocul, nu mai rămânea nimic altceva decât să stea cu brațele încrucișate și să aștepte sentința finală a urnelor. Cînd în adunarea electorală numărul paisprezece, pentru a cărei funcționare am avut satisfacția enormă de a consacra, ca omagiu adus acelor cetățeni devotați, un capitol întreg, fără să omitem chiar anumite probleme intime din viața câtorva dintre ei, când în toate celelalte adunări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
adunarea electorală numărul paisprezece, pentru a cărei funcționare am avut satisfacția enormă de a consacra, ca omagiu adus acelor cetățeni devotați, un capitol întreg, fără să omitem chiar anumite probleme intime din viața câtorva dintre ei, când în toate celelalte adunări electorale, de la numărul unu la numărul treisprezece, de la numărul cincisprezece la numărul patruzeci și patru, respectivii președinți au răsturnat voturile pe băncile lungi care serviseră drept mese, un zgomot impetuos de avalanșă traversă orașul. Era prevestirea cutremurului politic care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
departe, cereau abolirea pur și simplu a secretului votului și propuneau pentru viitor, când situația avea să se normalizeze, așa cum, de la sine sau prin forță, trebuia să se întâmple într-o zi, crearea unui carnet de alegător, în care președintele adunării electorale, după ce ar verifica, înainte de introducerea în urnă, votul exprimat, ar urma să noteze, spre a-i servi în orice situație legală, atât oficială cât și particulară, că purtătorul votase cu partidul cutare sau cutare, Și fiind adevărat și verificând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
pe care naratorul acestei istorisiri a acordat-o până acum ambientelor în care decurge acțiunea descrisă, pe de altă parte, destul de lentă. Cu excepția primului capitol, în care încă este posibil să se observe câteva trăsături de penel aplicate intenționat asupra adunării electorale, și chiar și așa limitate la uși, lucarne și mese, iar dacă exceptăm și prezența poligrafului sau a mașinii de prins mincinoși, restul, care deja nu mai e puțin, s-a petrecut ca și cum figuranții celor relatate ar locui o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
să se așeze la umbra unui pom, dar n-o făcu. Repetă drumul pe care-l parcursese cu soția medicului, intră pe stradă, spectacolul se schimbase complet, acum abia se putea înainta, nu mai erau mici grupuri, ci o imensă adunare care împiedica circulația automobilelor, pare că toți cei care locuiesc în apropiere au ieșit din casele lor ca să vină să fie prezenți la vreo apariție anunțată. Comisarul îi chemă pe cei doi agenți la intrarea unei clădiri și-i întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
vinovatul Între oaspeții de la han, evitând ambiguul tărâm al umbrelor care se manifestase la Abație. Totuși, instinctul Îi spunea că și miracolul era o verigă din acel lanț al morții. - Spune-le celorlalți priori să se lipsească de mine, la adunare. E nevoie de prezența mea undeva, se mărgini să Îi comunice străjerului. Când ajunse, biserica gemea deja de mulțime. Încă o dată, Își croi drum cu coatele, Încercând să revină În locul de observație de data trecută, sub pilastru. Baldachinul menit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
privire piezișă, de tâlhar, avea aerul că ascundea ceva. Dante se apropie hotărât. - Ce te neliniștește așa, Lapo? exclamă el, Înfruntându-l. Celălalt Își ridică bărbia cu aroganță. - Dumneata, mai curând! Se pare că nu mai ești de văzut la adunările Consiliului și că, În schimb, umbli liniștit prin oraș la orice oră, Încălcând normele și regulamentele. Sau poate că ai uitat că priorilor li se interzice să Își părăsească odăile pe toată durata mandatului? Crezi că legile sunt valabile numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cap și se dădu brusc Înapoi, pregătindu-se să pareze cu cotul. Unul dintre ceilalți priori interveni Îngrijorat, punând o mână pe umărul lui Lapo și trăgându-l Îndărăt. - Opriți-vă! Să ne gândim mai degrabă când să stabilim următoare adunare a Consiliului, dacă tot am avut norocul să dăm peste messer Alighieri. - Spune-mi, Antonio, ce-i atât de urgent Încât să vă neliniștească mișcările mele? replică poetul cu ironie. - Cardinalul de Acquasparta... - Nunțiul pontifical? Ce vrea omul lui Bonifaciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
vârstnic, propun să convocăm Consiliul pentru dimineața zilei de paisprezece, ultima zi a mandatului nostru. Toți Încuviințară. Dante se mărgini să mormăie ceva. Hotărârea aceea era lesne de interpretat: În ultima zi va fi suficient să se aducă la zi adunarea pentru a preda responsabilitățile oricărei decizii noului Consiliu și pentru a scuti astfel acei umeri slabi de povara unei hotărâri, oricare ar fi fost ea. Pecetea nepăsării era Întipărită pe acele fețe, precum stigmatul de foc al tâlharilor. În afară de Lapo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Închiriate În acest scop. Secretarul Comunei locuia la primul etaj al uneia din ele, chiar la Începutul străzii ce dădea către Piață. Sub el, ca și la subsol, zăceau arhivele orașului, unde actele și dispozițiile, Împreună cu procesele verbale ale nenumărătoare adunării, erau legate Între tăblițe ilustrate. - Sănătate, messer Duccio, salută poetul. Omulețul cel chel, care Îi ieșise În Întâmpinare cu solicitudine, se grăbi să Îi răspundă cu o plecăciune, lăsând la o parte grosul fascicul pe care tocmai Îl compila. - Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
dumneata, messer Alighieri, omul care ești acum. Celălalt. - Celălalt? - Un altul, care, potrivnic oricărei sale obișnuințe și Împotriva adversității sale declarate față de vulgaritatea plebei, o apucă pe o cale anevoioasă. Începe să Încânte poporul simplu cu vorbele sale meșteșugite, În adunări de la colț de stradă, face să fie ales În grupări nesemnificative, Își risipește geniul hotărând ce căi trebuie să Îndrepte ori ce impozite să introducă. Și trece, de la acea fascinație a eternității care l-a stăpânit, la a se Înhăita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pe aceeași stradă pe unde dispăruse și Monerre. Dante se repezi În acea direcție, Încercând să Îl ajungă din urmă. Însă, când dădu colțul, din filosof nu mai era nici urmă. 9 După-amiaza zilei de 14 august, la Priorat Ultima adunare a Consiliului priorilor fusese convocată pentru ora a treia. Așezat la masa lungă, Dante nu asculta nici măcar zumzetul cuvintelor pe care ceilalți le adresau În șoaptă, ca și când s-ar fi temut că el le putea auzi. În mai multe rânduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
surprinsese schimbând câte o privire cu Înțeles, Însă gândurile lui erau prea captivate de ultimele Întâmplări din noaptea precedentă. Începuse să cerceteze o urmă care Îi fulgerase prin minte, dar imediat firul se rătăcea Într-un hățiș de ipoteze neconcludente. Adunarea se prelungea de câteva ceasuri bune, Împrăștiate asupra unei multitudini parcă nesfârșite de deliberări nesemnificative. Însă, de câteva momente, ceva Începuse să Îl deranjeze, ceva ce se insinua În toate acele discuții ca un sunet distonant, strident. - Ar fi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Matziev, cu litere mari, deasupra unui mic articol din capul paginii. Incidentul avusese loc în 1894, într-o zi din decembrie. Cu o seară mai înainte: locotenentul Isidore Matziev, scria în ziar, și reproduc întocmai cuvintele: „își declarase, în fața unei adunări reunite în încăperea din spate a unei cafenele, convingerea în nevinovăția căpitanului Dreyfus. Aplaudat de publicul alcătuit din sindicaliști și revoluționari, Matziev, îmbrăcat în uniforma militară, spusese, de asemenea, că-i e rușine să aparțină unei armate care îi încarcerează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
la casa din stânga ei, apoi la Neli și continuă insistent, se vede că vrea să vorbească, mângâie paharul cu apă, circular, ca și cum s-ar uita în ochii unui bărbat pe care-l dorește, în mod clar, numai pe el din adunarea aceea, din barul cu multă lume, cu bărbați tineri, atletici, frumoși. Numai pe tine te iubesc, îi spunea ea totdeauna celui ales, era atât de ușor. — Doar pe mama n-o puteam stăpâni, era avocată în Suceava, pe atunci, convinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]