11,054 matches
-
ulterior la nivel global, din cauza nevoii de dezvoltare. Această nevoie este determinată de numărul mare al populației Și de lipsa resurselor, „victimele devenind sursa problemei” (Middleton, O’Keffe, 2001: 41). 1.2.3.2. Agenda 21 Intenția a fost ca Agenda 21 să reprezinte un ghid al acțiunilor ce trebuie întreprinse pentru atingerea dezvoltării durabile. Având peste 500 de pagini, documentul are un grad ridicat de complexitate. Există numeroase teme care se reiau, dar „poate cea mai importantă este abordarea de
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Și un guvern cât mai deschis; importanța comerțului Și a pieței pentru eliminarea discrepanțelor Și a sărăciei; eliminarea statului socialist Și a abordărilor birocratice ale problemelor; importanța educației Și a resurselor umane (UNCED, 1992). Dresner (2007: 42) consideră că din Agenda 21 lipsesc o serie de teme controversate: tendințele de consum, populația, datoria internațională Și militarismul. Deși Capitolul 4 al documentului se referă la consum, nu include nicio referință la faptul că modelele de consum Și de producție nesustenabile, în special
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
prea puține. Întrebarea pe care trebuie să ne-o adresăm este dacă sunt Și prea târzii. În Johannesburg avem posibilitatea de a recupera. Împreună, putem să scriem un capitol nou în istoria umanității. (Kofi Annan, citat de Lens, 2003: 34) Agenda SMDD a inclus, printre altele, discuții cu privire la sănătate, biodiversitate, ecosisteme, agricultură, apă Și energie, comerț, transferul de tehnologie, educație. A existat un consens cu privire la necesitatea ca sectorul privat să opereze într-un mediu transparent Și reglementat, punând un accent Și
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
energie, comerț, transferul de tehnologie, educație. A existat un consens cu privire la necesitatea ca sectorul privat să opereze într-un mediu transparent Și reglementat, punând un accent Și mai mare pe responsabilitatea corporatistă. De asemenea, s-a stabilit necesitatea monitorizării implementării Agendei 21 Și a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, aprobate de Adunarea Generală a ONU<footnote Cele opt obiective de dezvoltare ale mileniului, adoptate în 2000 de Adunarea Generală a ONU sunt: eradicarea sărăciei Și a foametei, educația primară universală, promovarea
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
a aduce la un consens toate statele lumii cu privire la reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră au fost ignorați pur Și simplu (Petermann, 2010: 23). Declarația rezultată în urma conferinței, intitulată Acordul de la Copenhaga, este un document de trei pagini (în comparație cu Agenda 21, care are aproximativ 500 de pagini), fără nicio putere legală. Statele semnatare sunt de acord cu reducerea emisiilor de gaze, care este necesară pentru a păstra creșterea temperaturii globale sub 2oC (scenariul A1 din al patrulea raport al IPCC
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
instantanee, informația circulă cu o viteză tot mai mare, astfel că firmele se confruntă cu un timp „tot mai amplu”. Această stare de fapt împiedică, într-o mare măsură, realizarea de previziuni cu un orizont de timp foarte îndepărtat. Noua agendă necesită previziuni pentru decenii, generații sau chiar secole. Nevoia de a construi „un timp mai lung” pentru mediul de afaceri va deveni tot mai presantă. Folosirea scenariilor Și viziunilor alternative ale viitorului reprezintă doar o cale de a ne mări
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
durabil. Cea mai importantă instituție pentru evoluția turismului durabil a fost Organizația Națiunilor Unite<footnote Am făcut această afirmație ținând cont de faptul că din anul 2003, Organizația Mondială a Turismului a devenit o agenție în cadrul ONU. footnote>. Începând cu Agenda 21, rezultată în urma Summitului Pământului din 1992, turismul a început să fie luat în considerare ca instrument al dezvoltării durabile: Susținem crearea unor programe turistice care respectă mediul Și cultura, ca strategie pentru o dezvoltare durabilă a comunităților urbane Și
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
instrument al dezvoltării durabile: Susținem crearea unor programe turistice care respectă mediul Și cultura, ca strategie pentru o dezvoltare durabilă a comunităților urbane Și rurale, prin descentralizarea dezvoltării urbane Și reducerea disparităților dintre regiuni. (ONU, 1992, Capitolul 7) Tot în Agenda 21 se face referire Și la turismul durabil care, alături de pescuit, poate reprezenta o soluție pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale populațiilor locale din regiunile montane Și de coastă (ONU, 1992, Capitolul 17). Mai multe departamente ale ONU Și-au
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
este să ofere asistență guvernelor, în special celor din țările emergente, în implementare, astfel încât industria turistică din aceste țări să devină mai competitivă pe piața turistică internațională. În 2003, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) a publicat lucrarea Turismul Și Agenda Locală 21 - rolul autorităților locale în turismul durabil. În această lucrare, experții din cadrul UNEP au oferit o serie de strategii cu privire la implementarea Agendei Locale 21 (AL21) în destinațiile turistice. Scopurile AL21 sunt: atingerea unor obiective de prevenire; rezolvarea unor probleme
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
pe piața turistică internațională. În 2003, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) a publicat lucrarea Turismul Și Agenda Locală 21 - rolul autorităților locale în turismul durabil. În această lucrare, experții din cadrul UNEP au oferit o serie de strategii cu privire la implementarea Agendei Locale 21 (AL21) în destinațiile turistice. Scopurile AL21 sunt: atingerea unor obiective de prevenire; rezolvarea unor probleme existente; atingerea unui echilibru între nevoile turiștilor Și cele ale rezidenților; stimularea dezvoltării durabile (UNEP, 2003: 12-13). Principalele măsuri Și acțiuni pentru turism
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
anterioare putem concluziona că ecoturismul este o formă de turism practicată în mediul natural, care pendulează între o atitudine pasivă sau activă a turiștilor cu privire la conservarea Și protecția naturii. La nivel instituțional, ecoturismul a fost menționat în anul 1992, în Agenda 21. În acest document, ecoturismul este considerat o soluție pentru utilizarea mai eficientă a zonelor împădurite Și a faunei ce trăiește în aceste regiuni. La sfârșitul anului 2002 (anul internațional al ecoturismului<footnote http://www.unep.fr/scp/tourism/events
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
slow (slow tourism) își are originea<footnote Lumsdon Și McGrath consideră că tot Jost Krippendorf a fost primul care a definit conceptul de turism slow: „Opriți mașina timpului! Renunțați la ceasuri! Scăpați de presiunea timpului, a termenului limită Și a agendei! Scăpați de timp!” (Krippendorf, citat de Lumsdon, McGrath, 2011: 265). footnote> în mișcarea slow food, care a apărut în 1986, la inițiativa lui Carlo Petrini. Acesta a înființat organizația Arcigola pentru a protesta împotriva deschiderii primului restaurant McDonald’s în
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Ist. lit. (1941), 847; George Dan, Periferia în romanul burghez, FLC, 1948, 12; Mihai Novicov, Un răspuns tov. Petre Bellu, FLC, 1948, 14; Crohmălniceanu, Literatura, I, 255, 304, 592-593; George Corbu, Din tainele arhivelor. Într-un spectaculos chestionar, Petre Bellu, „Agenda literară”, 1985, 372-374; Haralamb Zincă, O ciudățenie: Petre Bellu la New York, RL, 1992, 37; Cristea, Teleorman, 102-103. C.T.
BELLU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285693_a_287022]
-
conducerea grupului într-un moment critic, sau o altă persoană poate descoperi că individul respectiv este foarte capabil sa împace fracțiuni aflate în conflict. Zona A reprezintă comportamentul cunoscut de către sine, dar ascuns celorlalți. Acest pătrat se mai numește și agenda ascunsă. De exemplu, cineva dorește să primească o anumită sarcină de la șeful său pentru a ieși în evidență prin ducerea la bun sfârșit a sarcinii respective, dar nu-i spune șefului de ce dorește acestă sarcină și nici nu încearcă într-
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
internaționale, ar ameliora puțin termenii de schimb și dezvoltare economică globală. Atâta timp cât problemele interne ale acestor țări nu sunt rezolvate, ele continuă să schimbe exporturi de bunuri manufacturate ieftine pe importuri costisitoare din țările dezvoltate. „Cel mai important element pe agenda dezvoltării - arată A. Lewis - este să se transforme sectorul alimentar, să se creeze surplusuri agricole pentru a hrăni populația urbană și apoi să se creeze bazele interne pentru industrie și servicii moderne. Dacă putem face această schimbare internă, vom avea
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
așa de simplu. Lucrările mai recente de teorie a creșterii economice și, mai ales, cele care examinează sursele de creștere economică abordează mai multe categorii de factori. Astfel, economistul britanic Nicholas Stern referindu-se, la începutul anilor ’90, la o agendă de cercetare pentru viitor scria că: “va exista o privire mult mai largă asupra avansului dezvoltării decât venitul sau consumul așa cum sunt măsurate convențional. Perspectiva standardului de viață va include sănătatea, educația, libertățile politice și mediul înconjurător. Analiza pozitivă a
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
moduri”. Același autor consideră că: “Noi încă avem mult de învățat despre cei șase factori pe care l-am identificat ca având o contribuție importantă la creșterea economică și despre rolul statului în ameliorarea contribuției lor”. Cei șase factori din agenda lui Stern pentru înțelegerea determinanților creșterii output-ului per persoană sunt: acumularea de capital, capitalul uman (inclusiv procesul de învățare), cercetarea dezvoltarea și inovația, managementul și organizarea, infrastructura, alocarea output-ului între sectoarele direct productive. William Easterly a arătat că
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
a ei fără crimă și puterea lui Nour oarecum sfărmată. Ea iese. [ 2] Toma Nour, singur, spune aicea planul lui Mihai Vodă de-a pune pe tronul Moldovei o umbră de Domn, un instrument al său, și face totodată apologia agendelor sale (cum stă în coala respectivă). În fine îi vine ideea de-a pune pe Miron Domn și să facă un sacrificiu a lui Avram. [ 3] În acest timp vine și Miron. Spre a-l iniția îi propune ca să-l
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
s-ar putea să fie puși în curând în situația de a alege între libertățile cetățenești și mijloace mai îngrădite pentru asigurarea protecției". Faptul că această alegere a devenit un motiv major al analizelor dedicate celui mai arzător subiect al agendei politice interne și externe a SUA nu este, desigur, întâmplător. Pentru cetățenii unui stat definit, prin însăși Constituția sa, ca unul în care domnia legii și respectarea drepturilor individuale sunt principii cardinale și inalienabile, orice initiațivă guvernamentală ce le-ar
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
mesajului libertarian Ruperea cercului vicios. Între alte efecte discutabile, trebuie inclusă și propaganda indirectă de care beneficiază astfel Al-Qaeda. Mai mult, inflația de false alarme ar trăda predominanța unei atitudini defensive, ce favorizează în ultimă instanță menținerea inițiativei și stabilirea agendei confruntării de către teroriști. Cântărirea unor strategii eficiente de luptă împotriva terorismului au determinat și dileme ale politicii externe. Nici definirea axelor noile politici externe a statelor puternice nu este scutită de interogații de tip dilematic. Nu lipsesc din arsenal nici
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
în care terorismul este prezent. Actualul mediu de securitate este influențat de schimbările și transformările continue generatoare de noi riscuri și amenințări. Aceste provocări în lumea de astăzi necesită o redefinire a conceptului tradițional al securității în condițiile date. Viitoarea agendă de securitate trebuie să fie fundamentată pe noi modalități de abordare a riscurilor asimetrice și nonconvenționale, înglobând noi tipuri de solidaritate internațională. În acest context, devine tot mai evident faptul că interesele și obiectivele de securitate ale statelor pot fi
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
fost adoptată, la 12 decembrie 2003, Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă care prevede o hartă completă pentru activitățile prezente și viitoare în lupta împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, probabil cel mai dezvoltat punct de pe agenda politică a Strategiei Europene de Securitate 47. Oficiali NATO și analiști ai domeniului constată că impactul biotehnologiei asupra domeniului armelor întrebuințate de organizațiile teroriste este remarcabil. Avansul în biotehnologie, în procesarea alimentelor și produselor farmaceutice reprezintă sursa din care teroriștii
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
de Securitate Internă a SUA" se stipulează că "strategiile, tehnologiile și materialele folosite la construirea unor Arme mortale pentru omenire (chimice, biologice, radiologice și nucleare) tind să se răspândească în mod necruțător". Combaterea fenomenul bioterorist reprezintă un punct important pe agenda reuniunilor celor mai importante organizații internaționale și regionale, ONU, NATO, UE, G-8 etc., manifestări ce constituie oportunități pentru reafirmarea solidarității și angajamentului de a acționa uniți împoriva bioterorismului și a noilor amenințări. Această luptă împotriva bioterorismului este acum prioritară nu
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
trebuie completate cu metode de apărare împotriva unor posibile scenarii de amenințare. Există numeroase virusuri și bacterii care pot provoca îmbolnăvirea oamenilor, animalelor și recoltelor. O apărare eficace impune stabilirea de priorități, identificarea în timp real a amenințărilor și implementarea agendelor de cercetare, descoperire și răspuns destinate combaterii acestora. Insuficiența sau uneori inexistența cadrului legislativ în unele domenii, ,,hemoragia" de acte normative face ca normele juridice să fie aplicate prin împuterniciri normative de la legislativ la executiv și de la acestă din urmă
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
de Securitate (ISAF) în Afganistan, care a devenit prima operație a NATO din afara spațiului euroatlantic. Iar abordarea complexă și sistematică a acestei probleme este în parte cea care a făcut ca terorismul să devină o prioritate de prim ordin pe agendele naționale de securitate a tuturor democrațiilor lumii. Pe parcursul ultimilor trei ani, NATO a realizat consensul în ceea ce privește natura gravă a amenințării și faptul că terorismul nu cunoaște granițe. Terorismul internațional este acum înțeles ca fiind o singură problemă cu mai multe
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]