10,591 matches
-
Kobara, M., Tatsumi, T., Kambayashi, D., Mano, A., Yamanaka, S., Shiraishi, J., Keira, N., Matoba, S., Asayama, J., Fushiki, S., Nakagawa, M., 2003. Effects of ACE inhibition MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 197 Propolisul, produs natural, rășinos, al albinelor, netoxic 569 (Ramadan et al., 2012570) este cunoscut din timpuri străvechi ca agent terapeutic (Ghisalberti, 1979571; Pereira et al., 2008572; Bankova et al., 2000573). Propolisul este colectat de albine de pe muguri și exudate ale plantelor, și este transformat de enzimele
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 197 Propolisul, produs natural, rășinos, al albinelor, netoxic 569 (Ramadan et al., 2012570) este cunoscut din timpuri străvechi ca agent terapeutic (Ghisalberti, 1979571; Pereira et al., 2008572; Bankova et al., 2000573). Propolisul este colectat de albine de pe muguri și exudate ale plantelor, și este transformat de enzimele albinei (Burdock, 1998574; Salatino et al., 2005575; Najafi et al., 2007576). Mierea, produs alimentar important și unic, conține compuși bioactivi derivați din organismul albinei și din plante 577 (Kaškonienė
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
netoxic 569 (Ramadan et al., 2012570) este cunoscut din timpuri străvechi ca agent terapeutic (Ghisalberti, 1979571; Pereira et al., 2008572; Bankova et al., 2000573). Propolisul este colectat de albine de pe muguri și exudate ale plantelor, și este transformat de enzimele albinei (Burdock, 1998574; Salatino et al., 2005575; Najafi et al., 2007576). Mierea, produs alimentar important și unic, conține compuși bioactivi derivați din organismul albinei și din plante 577 (Kaškonienė et al., 2009578), având un conținut de până la 200 de substanțe (amestec
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
2000573). Propolisul este colectat de albine de pe muguri și exudate ale plantelor, și este transformat de enzimele albinei (Burdock, 1998574; Salatino et al., 2005575; Najafi et al., 2007576). Mierea, produs alimentar important și unic, conține compuși bioactivi derivați din organismul albinei și din plante 577 (Kaškonienė et al., 2009578), având un conținut de până la 200 de substanțe (amestec complex de carbohidrați, precum și mici cantități de alte componente, cum ar fi on myocardial apoptosis in an ischemia- reperfusion rat heart model. J.
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
and Alternative Medicine 2 (1), 33-38. 576 Najafi, M.F., Vahedy, F., Seyyedin, M., Jomehzadeh, H.R., Bozary, K., 2007. Effect of the water extracts of propolis on stimulation and inhibition of different cells. Cytotechnology 54, 49-56. 577 Mierea este produsă de albine din nectarul plantelor, secreii vegetale i excreiile insectelor care sug seva plantelor. Aceasta a fost o opiune excelentă nutriional pentru multe generaii, datorită beneficiilor sale de sănătate (Corbella & Cozzolino, 2006; Tewari & Irudayaraj, 2005). Asadar are o compozitie variabila si, prin
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
enzime, și compuși fenolici, enzime, flavonoide, și alte substanțe fitochimice (White, 1979579; Mărghitaș et al., 2009580; Ferreira et al., 2009581; Gheldof et al., 2002582; Bogdanov, 2008). Lăptișorul de matcă (LM), produs alimentar, glandular, produs de glandele hipofaringiene și mandibulare ale albinelor lucrătoare melifere (Apis mellifera), pentru a hrăni larvele de albine în primele trei zile de viață și direcționează dezvoltarea larvei comune de albină spre a deveni regină (Brouwers et al., 1987583; Moritz et Southwick, 1992584; Schmidt, 1996585), determinând caracteristici morfologice
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
White, 1979579; Mărghitaș et al., 2009580; Ferreira et al., 2009581; Gheldof et al., 2002582; Bogdanov, 2008). Lăptișorul de matcă (LM), produs alimentar, glandular, produs de glandele hipofaringiene și mandibulare ale albinelor lucrătoare melifere (Apis mellifera), pentru a hrăni larvele de albine în primele trei zile de viață și direcționează dezvoltarea larvei comune de albină spre a deveni regină (Brouwers et al., 1987583; Moritz et Southwick, 1992584; Schmidt, 1996585), determinând caracteristici morfologice și funcționale, fertilitate și longevitate (Rembold, 1965586; Iannuzzi, 1990587; Krell
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
2002582; Bogdanov, 2008). Lăptișorul de matcă (LM), produs alimentar, glandular, produs de glandele hipofaringiene și mandibulare ale albinelor lucrătoare melifere (Apis mellifera), pentru a hrăni larvele de albine în primele trei zile de viață și direcționează dezvoltarea larvei comune de albină spre a deveni regină (Brouwers et al., 1987583; Moritz et Southwick, 1992584; Schmidt, 1996585), determinând caracteristici morfologice și funcționale, fertilitate și longevitate (Rembold, 1965586; Iannuzzi, 1990587; Krell, 1996588; Schmidt, 1996589). 579 White, J. W., (1979). Composition of honey. Crane E.
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
al., 2002981) au fost caracterizate prin clonare și secvențiere ADNc (MRJP18)(Albert et al, 1999982; Klaudiny et al, 1994983; Schmitzova et al., 1998984). Cea mai abundentă proteină este apalbumina 1 (Apa1), sintetizată deopotrivă în creierul, precum și în glandele hipofaringeale ale albinei adulte (Kucharski et al., 1998985; Hanes et Šimúth, 1992986; Kubo et al., 1996987). Apa1 este o glicoproteină cu o masă moleculara de 55 kDa (Schmitzová et 977 Nagai, T., & Inoue, R. (2004). Preparation and the functional properties of water extract
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
atunci la Brașov, în editura aceluiași J. Gött. Dar principala sursă de inspirație a redactorului, atât în ceea ce privește caracterul gazetei politice pe care o conducea („Gazeta de Transilvania”), cât și în privința celei literare, erau periodicele din Muntenia ( „Curierul românesc”) și Moldova („Albina românească”), din care Barițiu a reprodus adesea, cu acordul lui I. Heliade-Rădulescu și al lui Gh. Asachi, articole și scrieri beletristice. La redactarea revistei din Brașov, alături de inițiatorul ei, au participat Andrei Mureșanu (1838-13 februarie 1850) și Iacob Mureșianu. Cel
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
poporului, ca un prim pas spre realizarea unității culturale a tuturor românilor. Ideile Școlii Ardelene se fac încă simțite, dar reflexele iluministe coexistă cu ecourile romantismului; predomină spiritul patriotic și moderat politicește al lui Barițiu. Până la apariția „Familiei” sau a „Albinei Carpaților” și, mai târziu, a „Tribunei”, F. pentru m., i. și l. va fi cel mai important periodic literar al românilor din Imperiul Austriac. Contribuția ei se manifestă, cu prioritate, în două direcții. Una este aceea a dirijării interesului cititorilor
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
Simion Mehedinți. Devine preot și profesor la Dorohoi (1915-1940), rămânând la catedră și între anii 1940 și 1950. Editează, între 1923 și 1928, la Dorohoi, revista de limbă, literatură și artă populară „Tudor Pamfile”. Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Albina”, „Calendarul gospodarilor”, „Cuget clar”, „Cultura poporului”, „Deșteptarea”, „Drapelul”, „Duminica poporului”, „Făt-Frumos”, „Fulgerul”, „Gazeta Dorohoiului”, „Informatorul Dorohoiului”, „Izvorașul”, „Junimea literară”, „Lumea”, „Neamul românesc”, „Neamul românesc pentru popor”, „Păstorul Tutovei”, „Poporul românesc”, „Primăvara”, „Ramuri”, „Revista Societății «Tinerimea Română»”, „Solia Moldovei”, „Suceava”, „Vestitorul
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
Editura de Stat pentru Literatură și Artă, iar din 1960 se va preocupa exclusiv de literatura pentru copii în cadrul Editurii Tineretului, apoi la Editura Ion Creangă, unde va ajunge redactor-șef și director. Colaborează sporadic la publicații precum „Cutezătorii”, „Luminița”, „Albina”, „Contemporanul”, „Foaia noastră” (Gyula, Ungaria), „Detskaia literatura” (Moscova). A mai semnat cu pseudonimele Ana Romana, Bunelu, George Garo, G. Viniciu. Primul lui volum este Grădina cu meri, apărut în 1955. Piesa de teatru Ileana Sânziana, scrisă în colaborare cu Alecu
GAFIŢA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287125_a_288454]
-
strada Paris, director general al Fundației fiind Dimitrie Gusti, iar director al Direcției căminelor culturale, Apostol D. Culea. Fundația tipărește cărți din diverse domenii (literatură, artă, știință, educație și cultură), publicații periodice ca „Lamura” (revistă de cultură generală pentru învățători), „Albina” (revistă pentru popor), colecții enciclopedice precum „Cartea vremii”, coordonată de Nichifor Crainic. Fundația asigură participarea României la Expoziția Internațională a Cărții de la Florența și Veneția, participarea la expoziția de la Londra, trimite obiecte de artă românească la expozițiile de la Paris și
FUNDAŢIILE REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287112_a_288441]
-
și e numit prefect în județul Rădăuți. În 1946 fondează la Suceava, împreună cu alții, ziarul „Lupta poporului”. Între 1947 și 1950 e redactor la „Scânteia”, răspunzând de secția agrară și editând „Scânteia satelor”. Ulterior va fi redactor-șef adjunct la „Albina”, „Flacăra” și la „Contemporanul”. Face parte (1955-1957) din comitetul de redacție al revistei „Tânărul scriitor”. A fost, de asemenea, secretar al Uniunii Scriitorilor și director al Editurii Tineretului. A colaborat la multe dintre revistele și ziarele din primele decenii postbelice
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
în județul Argeș, ca pedagog și profesor suplinitor la Școala de agricultură din Dobrogostea, secretar la Primăria din Borlești, șef al Secției de cultură și artă a raionului Merișani. A fost și redactor la revistele „Urzica” (1951-1952), unde debutează, și „Albina” (1952- 1957), translator la Ministerul Învățământului (1957-1962). În versurile evocatoare, sentimentale ale lui D. din primul volum, Cântece uitate (1971) - caracteristica păstrându-se și în Chemarea pământului meu (1972), Strigătul tăcerii (1974), Pasăre fără somn (1975) și Sfere albastre (1976
DESLIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
localitate. Activitatea publicistică, începută încă de când era la Blaj, la gazetele „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Amicul școalei”, „Aurora română”, cu articole politice, poezii, traduceri și articole de critică literară, este continuată și la almanahul „Muza românească”, la „Concordia”, „Albina”, „Familia”, „Federațiunea”, „Columna lui Traian”, „Transilvania”, „Revista literară și științifică”. Din cauza persecuțiilor politice, trece la Brașov, unde scoate revista „Orientul latin” (1874-1875) împreună cu Teofil Frâncu și I.Al. Lapedatu, în 1881 mutându-se definitiv la Iași. Ocupă aici Catedra de
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
cu Constantin Negruzzi, traduce, cu unele libertăți față de original, Satire și alte poetice compuneri de Antioh Cantemir (1844). D. a fost un scriitor popular, mai ales datorită stilului său vioi, clar și accesibil. Era un colaborator apreciat al publicațiilor epocii: „Albina românească”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Dacia literară”, „Curierul românesc”, „Curier de ambe sexe”, „Propășirea”, „Zimbrul”, „Almanah pentru învățătură și petrecere”, „România literară”, „Revista română”. Poeziile lui, cu accent patriotic, satiric sau meditativ, sunt lipsite de pretenții. O comedie
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
Hermann și Dorothea, București, 1941; ed. pref. Ion Roman, București, 1978, Egmont, București, 1943, Torquato Tasso, București, 1944, Teatru, București, 1964 (în colaborare cu Al. A. Philippide); A. Talanov, Nansen, București, 1961 (în colaborare cu I. Derevencu); Th. Storm, Iezerul albinelor, pref. Val Panaitescu, București, 1961 (în colaborare cu Frida Papadache), Cronica despre Grieshuus, pref. Val Panaitescu, București, 1972 (în colaborare cu Frida Papadache); Hertha Ligeti, Stelele nu apun, București, 1962; Jules Verne, Doi ani de vacanță, București, 1962; André Massepain
DRAGOMIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286858_a_288187]
-
Crăciun, București, 1971. Traduceri: Euripide, Ifigenia în Aulida, Cluj, 1879, Ifigenia în Taurida, Gherla, 1880. Repere bibliografice: Omagiu profesorului Petre Dulfu cu prilejul sărbătoririi sale la 29 mai de către foștii săi elevi și colegi, București, 1927; Gh. Cardaș, Petre Dulfu, „Albina”, 1936, 17; Petre Pușcașu, Vasile Alecsandri și Petre Dulfu, „Buletin științific”, seria A, Baia Mare, 1971, 171-178; Dicț. scriit. rom., II, 163-164; Datcu, Dicț. etnolog., I, 243. I.D.
DULFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
definitorii ale unei opere literare prin analizarea fragmentului. Atunci când comanda social-ideologică este evidentă, D. evită compromisul prin tratarea obiectivă a unor fenomene. A mai colaborat cu recenzii și articole pe teme culturale la revistele ,,Cronica”, ,,Dacia literară”, ,,Bucovina literară”, ,,Colocvii”, ,,Albina” și la ziare din Iași: ,,Opinia”, ,,Opinia Moldovei”, ,,Flacăra Iașului”, ,,24 ore”, ,,Independentul” și ,,Evenimentul”. Singurul volum publicat, Ei, care au scris (2001), reprezintă o culegere de documente privind activitatea Asociației Scriitorilor din Iași. A îngrijit volume din scrierile lui
DUMBRAVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286898_a_288227]
-
Coopération en Roumanie” (1960-1963) și apoi redactor la Studioul Cinematografic al Armatei (1969-1981). Debutează cu o schiță în „Caietul literar” (1951), obținând în 1952 și un premiu al revistei „Tânărul scriitor”, după care va colabora la „Apărarea patriei”, „Viața militară”, „Albina”, „Urzica”. Scrierile lui G. dintr-o primă etapă se mulează perfect pe șablonul literaturii de spionaj și aventuri, combinat cu acela al „oglindirii” moralist-pedagogice a trecutului și a prezentului armatei. Cartea de început, Candidat la însurătoare (1958), include schițe și
GRECEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287346_a_288675]
-
Carpaților”, „Românul”, „Columna lui Traian”, „Tranzacțiuni literare și științifice”, „Voința națională”, „Universul literar”, „Revista literară”), lucrează în redacția altora („Amicul familiei”, „Amicul științei”, „Dâmbovița”, „Pressa”, „Curierul Bucureștilor”, „Timpul”, „Resboiul”). Jurnalist mânat de ambiții, editează el însuși o serie de gazete:„Albina Pindului” (1868-1871, 1875-1876), „Liceul român” (1870), „Steaua Daciei” (1871), „Tribuna” (1873), „Bucegiu” (1879), „Noua bibliotecă populară” (1889-1891). Scoate în 1884 mai multe foi, toate efemere („Ciocoiul”, „Ciomagul”, „Conservatorul”, „Grivița”, „Ișlicarul”, „Opincarul”, „Opiniunea țărei”, „Stindardul”, „Topuzul” și „Toroipanul”), iar în 1887
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
țărei”, „Stindardul”, „Topuzul” și „Toroipanul”), iar în 1887 - „Sentinela”. Cu o cultură cuprinzătoare, pasionat de varii domenii, eclectic, tumultuos, crezând cu ingenuitate că poate aduce lumini epocii, publicistul compilează spornic și popularizează, util, cunoștințe filosofice, istorice, estetice, literare. Îndeosebi la „Albina Pindului”, revistă cu profil literar, scrie zelos și entuziast, reușind totodată să adune aici mulți colaboratori și să organizeze, împreună cu I.S. Bădescu, societatea literară „Orientul”, patronată de D. Bolintineanu și din care a făcut parte la un moment dat Mihai
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
silit să se întoarcă la Botoșani. Este numit asesor la Tribunalul din Suceava. Primește titlul de comis. Moare tânăr din cauza tuberculozei. Un volum de Poetice cercări îi apărea în 1839; cu unele inedite, e reluat în 1840, sub titlul Poezii. „Albina românească”, „Alăuta românească”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură” reproduc din versurile sale. Lipsit de inventivitate verbală, într-un stil incolor, C. a atacat temele epocii. Lamartiniza vizibil în Toamna și Seara la Ceahlău, cultivând ca și poetul francez contrastul
CUCIURAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286547_a_287876]