10,371 matches
-
împlineau dorința și profeția Sfântului Ioan Gură de Aur: "Mă voi sui la înălțime pentru a vă vorbi despre Hristos și toata lumea mă va auzi"46. De altfel, vrednicul de pomenire Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, definea radioul drept "altar al undelor", iar pe cei care realizează în special emisiunile religioase, îi consider "slujitori ai acestui altar"47. Revista Renașterea, editată de Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Clujului și Feleacului, în numărul său din mai 1999, în care anunța inaugurarea emisiunilor
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
vorbi despre Hristos și toata lumea mă va auzi"46. De altfel, vrednicul de pomenire Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, definea radioul drept "altar al undelor", iar pe cei care realizează în special emisiunile religioase, îi consider "slujitori ai acestui altar"47. Revista Renașterea, editată de Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Clujului și Feleacului, în numărul său din mai 1999, în care anunța inaugurarea emisiunilor postului de radio "Renașterea", scria: În contextul nou de după 1989, Biserica se găsește în situația și în
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
este una dintre aceste "evocări" (altă este Isus Christos). Diferența fundamentală dintre doctrina lui Mani și mitologia lui Blake rezidă în natură deznodământului: la Mani, lumina și întunericul sunt complet și definitiv separate, în timp ce, la Blake, contrariile trebuie reunite pe altarul unității primordiale. Desigur, toate aceste exemple pe care le-am pus în discuție până în acest punct sunt menite să-l ajute pe lector să înțeleagă mai bine relația pe care Blake o dezvolta cu autoritatea și cu teodiceea (problemă prezenței
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
al lui Dumnezeu. Știe că în numele lui Dumnezeu, suferința nu poate fi decât purificatoare, mântuitoare. Cu drag ne amintim cu câtă înțelepciune, dragoste și răbdare ne-a 1 sfătuit pe calea binelui, ne-a condus, când eram mai mici în fața altarului sfânt. Oricând, în orice ocazie, ne-a arătat calea creșterii noastre în Hristos-Domnul. Prin cuvinte simple, dar convingătoare, ne-a explicat că atunci când trupul moare, nu moare totul în făptura omenească, nu moare ceea ce Dumnezeu ne-a dăruit prin suflarea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
armonia, cinstea și omenia și în care se plămădește și se formează sufletul copilului său. Pântecele mamei este sfințit de Domnul nostru Iisus Hristos prin întruparea Sa în Fecioara Maria. Pieptul cald al mamei a fost ridicat la valoarea unui altar, în fața căruia trebuie să te închini, pentru că el a fost atins de buze dumnezeiești. Ea este mai presus de poeți, de savanți, de conducători de oști etc. Mama, care ne-a dat viață din viața ei, ne însoțește pretutindeni în
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
că munca plină de jertfă este purificatoare. Cu drag ne amintim cu câtă înțelepciune și dragoste și răbdare ne-a sfătuit pe calea binelui. Cu drag și în orice ocazie ne-a arătat calea binelui, ne-a condus pașii în fața altarelor străbune. Oricând și în orice ocazie ne-a arătat calea creșterii noastre în Hristos. Prin cuvinte simple, dar convingătoare, ne-a explicat că atunci când trupul moare, sufletul pe care Dumnezeu ni l-a dăruit prin suflare nu moare. Sufletul, odată cu
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
îndeplinesc femeile în spitale, în școli, în cercetare, în toate laturile vieții și trebuie să le mulțumim pentru tot spiritul de jertfă și abnegație de care dau dovadă. Biserica noastră respectă întru totul femeia și i-a ridicat un alt „altar”, care este căminul (familia). El nu poate fi înlocuit cu nimic pe lume și misiunea femeii nu poate fi mai însemnată, mai rodnică și mai sfântă ca în familie, în căminul ei. Cu toate acestea, astăzi sunt multe femei pentru
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
întoarcă femeia la cămin. Să părăsim titlurile câ știgate până acum cu atâta trudă! Să nu mai fie femeia medic, profesor, avocat, inginer, muncitor etc.? Desigur că nu! Creștinismul, prin Biserică, o face atentă pe femeie să nu uite că altarul principal în care a rânduit-o Dumnezeu și o cere și societatea este familia. în familie, femeia e stăpână și regina vieții. Biserica îi amintește că femeia este folositoare în toate laturile vieții, prin inteligența și priceperea ei, dar folosul
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
în toate laturile vieții și trebuie să le mulțumim pentru tot spiritul de jertfă și abnegație de care dau dovadă. Biserica noastră respectă întrutotul demnitatea femeii și lucrarea ei în viața de familie și societate. Biserica i-a ridicat un „altar” care este căminul (familia). în cămin nu poate fi înlocuită de nimeni și misiunea femeii nu poate fi mai însemnată, mai rodnică și mai chemată, mai sfântă ca în familie, în căminul ei. Cu toate acestea, astăzi sunt multe femei
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
gândim care ar fi funcția în care femeia ar putea sădi mai cu folos în inima altora? Biserica și creștinismul în general nu cer ca femeia să nu fie doctor, inginer, muncitor, cercetător, profesor etc., ci o face atentă că altarul principal în care a rânduit-o Dumnezeu și o cere și societatea este familia. Apostolul Pavel zice: „Pe una s-o faci și pe cealaltă să n-o lași”. în familie, femeia e stăpână și regina vieții. Este lumina care
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
povestea din roman, narațiunea trecînd ușor în plan secund. Descrierea este modul de textualitate dominant. Scriitura este pusă în prim plan; morala dominantă este combătută de un nonconformism complice. Exemplul pe care l-am reținut este romanul lui H. James, Altarul morților. Precizăm totuși că cele două categorii, cele două tipuri de lectură nu sînt foarte diferite unul de celălalt; există treceri, iar folosirea supracopertei, a textului de prezentare o vor dovedi. Ultima copertă, Horace Mac Coy, Un giulgiu nu are
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
și confuzie în receptarea cărții, confuzie sau piedică specifică veleităților ironice ale unui asemenea tip de roman. Peritextul editorial din romanul polițist se joacă cu această perversiune a codurilor care răscolește o lectură naivă sau prea simplă. Ultima copertă din Altarul morților, de Henry James, Stock, Biblioteca cosmopolită (1974, trad. fr.) A patra copertă a romanului lui Henry James permite studierea descrierii așa cum apare în jocul elementului de paratext editorial. Conform unei prezentări obișnuite a colecției "Biblioteca cosmopolită", foarte răspîndită în
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
carte sînt printre cele mai caracteristice geniului lui Henry James pentru că se opresc asupra secretului și a morții. Cei vii din opera lui James sînt fideli celor morți. Morții permit visarea... Și apoi, moartea este bogăția supremă, fugă și victorie. Altarul morților, scris la Londra în 1894, evocă un eveniment determinant din viața lui James: pierderea unei verișoare tinere extrem de iubită, moartă la douăzeci și patru de ani din cauza tuberculozei. Doi bărbați, doi vechi prieteni deveniți dușmani se vor întîlni și se vor
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
importanța ultimei coperte sau a extraselor din presă: elementele de paratext editorial pot recurge la stereotipuri, la clișee, esențialul fiind ca tema-titlu din descriere (cartea descrisă) să fie ușor identificabilă prin proprietățile considerate drept cele mai importante. Prezentarea primei povestiri, Altarul morților, pune în scenă funcția definitorie a descrierii: situată în timp și spațiu, ea este descrisă după modelul definiției metaforice: (6) Altarul morților, scris la Londra în 1894, evocă un eveniment determinant din viața lui James. Prezentarea celei de-a
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
din descriere (cartea descrisă) să fie ușor identificabilă prin proprietățile considerate drept cele mai importante. Prezentarea primei povestiri, Altarul morților, pune în scenă funcția definitorie a descrierii: situată în timp și spațiu, ea este descrisă după modelul definiției metaforice: (6) Altarul morților, scris la Londra în 1894, evocă un eveniment determinant din viața lui James. Prezentarea celei de-a doua povestiri, În cușcă, dezvoltă mai mult un rezumat orientat al întîmplării (rezumat eliptic, deoarece întrebarea finală va rămîne fără răspuns). Rezumatul
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
acest moment va veni, Slavici îi va aloca un capitol întreg (cap. XV) și nu doar câteva rânduri în deschiderea unui capitol (cap. XII), ca în cazul lui Ghiță. Este deosebită intuiția scriitorului de a suprapune momentul tăierii perdelei de la altar cu cel al descoperirii pierderii șerparului. Pe fondul deja sensibilizat de păcatul cel nou al pângăririi altarului, uitarea șerparului e simțită ca o lovitură mortală. Ca Hercule înveșmântat în cămașa lui Nessus, Lică pare să-și trăiască agonia: Șerparul meu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
rânduri în deschiderea unui capitol (cap. XII), ca în cazul lui Ghiță. Este deosebită intuiția scriitorului de a suprapune momentul tăierii perdelei de la altar cu cel al descoperirii pierderii șerparului. Pe fondul deja sensibilizat de păcatul cel nou al pângăririi altarului, uitarea șerparului e simțită ca o lovitură mortală. Ca Hercule înveșmântat în cămașa lui Nessus, Lică pare să-și trăiască agonia: Șerparul meu! țipă el tare și sfâșietor [...]. Șerparul meu! strigă iar, și începu să se pipăie mereu la trup
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ar fi arzând cămașa pe el [...] el își puse mâinile în cap, își rupse în urmă băierile cămășii: îi venea să-și scoată inima din piept, îi venea să se repeadă cu capul în zid, ca să rămâie sfărâmat la treptele altarului. Lică are revelația Dumnezeului celui viu într-o formă primară, inferioară, dar nu mai puțin autentică: frica de pedeapsa Lui: Îi era frică, încât îi venea să se arunce pe cal și să meargă și să fugă mereu pănă ce
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
se ivește din senin, fără ca să știi de ce, se dă pe față fără ca să știi cum, și se duce fără ca să știi unde. Dacă dragostea e dovada vie a neputinței raționalului în fața iraționalului, atunci imaginea Persidei de icoană sfântă din altar, pe care o enunță Națl e una convențională și improprie. Burdea se pronunță cu brutalitate pentru distrugerea ei: Așa ziceți voi cu toții până ce nu vă săturați a vă închina, apoi luați icoana și o terfeliți, pentru ca să scăpați! Violența cuvintelor ce
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
au călăuzit". E de la sine înțeles că această dorință de a întoarce cursul istoriei, de revenire la izvoarele medievale ale culturii și civilizației noastre este și ea însoțită de un plan relativ precis de restaurare politică și socială: tronul și altarul unite din nou, regele și sfetnicii săi, popoarele și statele lor, libertățile vechi restabilite prin vechile obiceiuri, credințele tradiționale recîștigîndu-și locul în vechile comunități reconstruite. Dincolo de viziunea acestui fericit echilibru, în sfîrșit regăsit, între realitățile și nevoile poporului și o
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și principiul sărbătorii revoluționare. Nu întâmplător, în textul amintit, La Révèlliere arată cum a fost pus la punct un sistem de apeluri și de "semne" care, în ceremonii, să repete "mulțimii spectatorilor" aceleași gesturi, aceleași "cuvinte sacre". În realitate, prin altarele Patriei, prin statuile Libertății, prin procesiuni, cantate și predici, sărbătoarea revoluționară nu urmărea decît să impună pe ruinele "vechilor superstiții" o nouă formă de sacralitate. Și, fără îndoială, aceasta e și principala cauză a insuccesului. Entuziasmul promotorilor săi nu se
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
străină de ceea ce face omul, asigurînd durabilitatea tuturor instituțiilor". Aceste cuvinte, care contrazic în mod clar aforismul lui Condorcet, aparțin lui Félicité de Lamennais, acel Lamennais al Restaurației, luptător îndîrjit pentru cauza ultramontanismului catolic, apărător intransigent al unirii tronului cu altarul 73. Indiscutabil, lucrurile se schimbă, e însă o schimbare care, în realitate, e mai puțin paradoxală decît pare a fi: nu trebuie să ne mire faptul că după Revoluție și Imperiu atacurile cele mai violente la adresa Statului au venit din
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
din duminici și sărbători, veneau credincioșii ortodocși din Gălăuțaș și Toplița. Prin anul 1905, vine În Gălăuțaș Dumitru Gafton, fratele Învățătorului Petru Gafton, amândoi absolvind Seminarul Teologic Greco-catolic din Blaj, care au ales să slujească la catedră și nu la altar. Despre Dumitru se spunea că nu prea călca a popă, dar avea vocație de Învățător, ca fratele său mai mare. Du-te Mitruț, du-te acolo În cătunul acela, Înjghebează acolo o școală și Învață-i pe pruncii plugarilor carte
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
În prezent pereții sunt din lemn și cărămidă și i s-a mai adăugat un pridvor pentru arsul lumânărilor. Pictura În frescă a fost realizată de Nicolae Gavrilescu de la Gura Humorului În anul 1983. Printre preoții care au slujit la altarul bisericii se numără: dr. Liviu Racoțianu, (1926 - 1929), Ioan Petraș (1930 - 1935), Emil Roșca (1935 - 1938), Simion Sarlea (1938 - 1940), Octavian Neamțu (1940 - 1944), care administra biserica de la Toplița, și Ioan Pop (1945 - 1948). Ultimii doi au cunoscut temnițele comuniste
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
situat la poale de munte? Fără Îndoială că oamenii muntelui au o disponibilitate erotică poate chiar mai mare decât cei de la câmpie. Pasiuni, iubiri Înfrânte, ambiții zădărnicite le Întâlnim și aici, ele țin de omenesc. Mulți Își conduc victimele la altar care-și Închid ochii sub povara suferinței și rostesc un da convențional. În ochii blânzi și obosiți ale acestor victime se poate citi o povară a suferinței. Oricum, a vorbi numai despre căsătorii din dragoste, și acum și despre cele
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]