18,056 matches
-
Aplicând la cazul prude vs. lewd (original și extins) și la cazul alegerii cantității de muncă, soluția inconsistenței este aceea de a fi alese social doar acele alternative preferate de toți indivizii. Pornind de la această idee, rămânem fie cu o alternativă preferată unanim (cazul prude vs. lewd varianta originală și cazul alegerii cantității de muncă), fie cu două astfel de alternative (cazul prude vs. lewd varianta extinsă), în acest ultim caz însă, preferința socială este incompletă. 4.2. Soluțiile Gibbard În
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de a fi alese social doar acele alternative preferate de toți indivizii. Pornind de la această idee, rămânem fie cu o alternativă preferată unanim (cazul prude vs. lewd varianta originală și cazul alegerii cantității de muncă), fie cu două astfel de alternative (cazul prude vs. lewd varianta extinsă), în acest ultim caz însă, preferința socială este incompletă. 4.2. Soluțiile Gibbard În (1974), Gibbard propune două rezultate importante. În primul rând, arată că libertarianismul propus de Sen este inconsistent nu doar atunci când
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiția libertariană în versiunea Sen și libertarianismul necondițional al lui Gibbard constă, în cuvintele ultimului autor amintit, în faptul că, „deși cele două se aseamănă în anumite privințe, prima conferă fiecărei persoane o voce specială asupra unei singure perechi de alternative, iar această voce este una puternică - alternativa preferată de acea persoană este preferabilă social, indiferent de ce preferă ceilalți - în vreme ce varianta condiției libertariene necondiționale oferă fiecărei persoane o voce specială pe toate alternativele care diferă într-un x-loc ce privește pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
necondițional al lui Gibbard constă, în cuvintele ultimului autor amintit, în faptul că, „deși cele două se aseamănă în anumite privințe, prima conferă fiecărei persoane o voce specială asupra unei singure perechi de alternative, iar această voce este una puternică - alternativa preferată de acea persoană este preferabilă social, indiferent de ce preferă ceilalți - în vreme ce varianta condiției libertariene necondiționale oferă fiecărei persoane o voce specială pe toate alternativele care diferă într-un x-loc ce privește pe acea persoană (i.e. decisivitate pe toate perechile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o voce specială asupra unei singure perechi de alternative, iar această voce este una puternică - alternativa preferată de acea persoană este preferabilă social, indiferent de ce preferă ceilalți - în vreme ce varianta condiției libertariene necondiționale oferă fiecărei persoane o voce specială pe toate alternativele care diferă într-un x-loc ce privește pe acea persoană (i.e. decisivitate pe toate perechile de x variante ), dar acea voce este limitată - alternativa preferată de acea persoană este preferabilă social doar dacă aceasta este necondițională.” [Gibbard, 1974, p. 394
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de ce preferă ceilalți - în vreme ce varianta condiției libertariene necondiționale oferă fiecărei persoane o voce specială pe toate alternativele care diferă într-un x-loc ce privește pe acea persoană (i.e. decisivitate pe toate perechile de x variante ), dar acea voce este limitată - alternativa preferată de acea persoană este preferabilă social doar dacă aceasta este necondițională.” [Gibbard, 1974, p. 394]. În ciuda acestui rezultat (i.e. faptul că înlătură inconsistența libert arianismului cu domeniul nerestricționat), libertarianismul necondițional este incompatibil cu domeniul nerestricționat și condiția Pareto slabă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și y este preferat de i lui z, dar există j, decisiv pe perechea de x variante (z, x), și z este preferat de j lui x, dreptul lui i asupra lui (x, y) este anulat. Altfel spus, dacă două alternative x și y sunt în sfera personală a unui individ i, și acesta preferă pe x lui y, atunci x este preferat social lui y, dacă și numai dacă nu există o alternativă z căreia i să îi prefere pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
y) este anulat. Altfel spus, dacă două alternative x și y sunt în sfera personală a unui individ i, și acesta preferă pe x lui y, atunci x este preferat social lui y, dacă și numai dacă nu există o alternativă z căreia i să îi prefere pe y, iar z se află în sfera personală (z, x) a unui individ j care preferă această alternativă lui x. Intuiția din spatele acestei condiții este aceea că, dacă ai considerat, în sfera ta
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
y, atunci x este preferat social lui y, dacă și numai dacă nu există o alternativă z căreia i să îi prefere pe y, iar z se află în sfera personală (z, x) a unui individ j care preferă această alternativă lui x. Intuiția din spatele acestei condiții este aceea că, dacă ai considerat, în sfera ta personală, că o alternativă nu va fi aleasă social, nu poți prefera această alternativă unei alte alternative care se află în sfera personală a altui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
să îi prefere pe y, iar z se află în sfera personală (z, x) a unui individ j care preferă această alternativă lui x. Intuiția din spatele acestei condiții este aceea că, dacă ai considerat, în sfera ta personală, că o alternativă nu va fi aleasă social, nu poți prefera această alternativă unei alte alternative care se află în sfera personală a altui individ, iar acesta o preferă celeilalte alternative din sfera sa personală. Nu poți, așadar, da un veto (a prefera
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
x) a unui individ j care preferă această alternativă lui x. Intuiția din spatele acestei condiții este aceea că, dacă ai considerat, în sfera ta personală, că o alternativă nu va fi aleasă social, nu poți prefera această alternativă unei alte alternative care se află în sfera personală a altui individ, iar acesta o preferă celeilalte alternative din sfera sa personală. Nu poți, așadar, da un veto (a prefera strict o alternativă x unei alternative y înseamnă a da un veto lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este aceea că, dacă ai considerat, în sfera ta personală, că o alternativă nu va fi aleasă social, nu poți prefera această alternativă unei alte alternative care se află în sfera personală a altui individ, iar acesta o preferă celeilalte alternative din sfera sa personală. Nu poți, așadar, da un veto (a prefera strict o alternativă x unei alternative y înseamnă a da un veto lui y) unei alternative, pentru a o prefera apoi unei alternative din sfera personală a unui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fi aleasă social, nu poți prefera această alternativă unei alte alternative care se află în sfera personală a altui individ, iar acesta o preferă celeilalte alternative din sfera sa personală. Nu poți, așadar, da un veto (a prefera strict o alternativă x unei alternative y înseamnă a da un veto lui y) unei alternative, pentru a o prefera apoi unei alternative din sfera personală a unui alt individ pentru care acesta din urmă nu a dat un veto. Argumentul lui Gibbard
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu poți prefera această alternativă unei alte alternative care se află în sfera personală a altui individ, iar acesta o preferă celeilalte alternative din sfera sa personală. Nu poți, așadar, da un veto (a prefera strict o alternativă x unei alternative y înseamnă a da un veto lui y) unei alternative, pentru a o prefera apoi unei alternative din sfera personală a unui alt individ pentru care acesta din urmă nu a dat un veto. Argumentul lui Gibbard pentru alienarea drepturilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
află în sfera personală a altui individ, iar acesta o preferă celeilalte alternative din sfera sa personală. Nu poți, așadar, da un veto (a prefera strict o alternativă x unei alternative y înseamnă a da un veto lui y) unei alternative, pentru a o prefera apoi unei alternative din sfera personală a unui alt individ pentru care acesta din urmă nu a dat un veto. Argumentul lui Gibbard pentru alienarea drepturilor se bazează pe această idee. Dacă nu respectă condiția anterior
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
iar acesta o preferă celeilalte alternative din sfera sa personală. Nu poți, așadar, da un veto (a prefera strict o alternativă x unei alternative y înseamnă a da un veto lui y) unei alternative, pentru a o prefera apoi unei alternative din sfera personală a unui alt individ pentru care acesta din urmă nu a dat un veto. Argumentul lui Gibbard pentru alienarea drepturilor se bazează pe această idee. Dacă nu respectă condiția anterior enunțată, indivizii își pierd drepturile. Dacă indivizii
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
din urmă nu a dat un veto. Argumentul lui Gibbard pentru alienarea drepturilor se bazează pe această idee. Dacă nu respectă condiția anterior enunțată, indivizii își pierd drepturile. Dacă indivizii își pierd drepturile, atunci vor fi alese social doar acele alternative pentru care toți indivizii exprimă o preferință strictă de același sens (adică dacă preferă unanim o alternativă alteia). Cum paradoxul libertarian prezintă o inconsistență între drepturi individuale și paretianism, dacă drepturile sunt anulate, rezultatul trebuie să fie unul de consistență
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
idee. Dacă nu respectă condiția anterior enunțată, indivizii își pierd drepturile. Dacă indivizii își pierd drepturile, atunci vor fi alese social doar acele alternative pentru care toți indivizii exprimă o preferință strictă de același sens (adică dacă preferă unanim o alternativă alteia). Cum paradoxul libertarian prezintă o inconsistență între drepturi individuale și paretianism, dacă drepturile sunt anulate, rezultatul trebuie să fie unul de consistență. De aici pornind, există o funcție de decizie socială care îndeplinește condiția libertariană a drepturilor alienabile și condiția
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
slabă atunci când domeniul de definiție al funcției este nerestricționat. Soluția generează o preferință socială echivalentă cu preferința paretiană slabă. Acest lucru se poate verifica în cazul prude vs. lewd. Pentru fiecare individ există un z, și z este dominat de alternativa dominată în perechea de alternative pe care fiecare este decisiv, însă z domină în perechea pe care celălalt este decisiv. Acesta fiind cazul, ambele drepturi sunt anulate<footnote Termenul folosit de Gibbard este acela de waived. Am tradus prin anulat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
al funcției este nerestricționat. Soluția generează o preferință socială echivalentă cu preferința paretiană slabă. Acest lucru se poate verifica în cazul prude vs. lewd. Pentru fiecare individ există un z, și z este dominat de alternativa dominată în perechea de alternative pe care fiecare este decisiv, însă z domină în perechea pe care celălalt este decisiv. Acesta fiind cazul, ambele drepturi sunt anulate<footnote Termenul folosit de Gibbard este acela de waived. Am tradus prin anulat. footnote>. Cum avem doar trei
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fiecare este decisiv, însă z domină în perechea pe care celălalt este decisiv. Acesta fiind cazul, ambele drepturi sunt anulate<footnote Termenul folosit de Gibbard este acela de waived. Am tradus prin anulat. footnote>. Cum avem doar trei perechi de alternative, și cum două dintre ele nu mai sunt luate în calcul în ceea ce privește determinarea preferinței sociale, rămâne doar o pereche de alternative, anume aceea în care acționează condiția Pareto (i.e. amândoi indivizii preferă strict o alternativă alteia). În acest mod se
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Termenul folosit de Gibbard este acela de waived. Am tradus prin anulat. footnote>. Cum avem doar trei perechi de alternative, și cum două dintre ele nu mai sunt luate în calcul în ceea ce privește determinarea preferinței sociale, rămâne doar o pereche de alternative, anume aceea în care acționează condiția Pareto (i.e. amândoi indivizii preferă strict o alternativă alteia). În acest mod se obține „o versiune a pretenției libertariene care este consistentă cu principiul Pareto, permițând, așadar, cel puțin acele negocieri cu care toată lumea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
avem doar trei perechi de alternative, și cum două dintre ele nu mai sunt luate în calcul în ceea ce privește determinarea preferinței sociale, rămâne doar o pereche de alternative, anume aceea în care acționează condiția Pareto (i.e. amândoi indivizii preferă strict o alternativă alteia). În acest mod se obține „o versiune a pretenției libertariene care este consistentă cu principiul Pareto, permițând, așadar, cel puțin acele negocieri cu care toată lumea este de acord.” [Gibbard, 1974, p. 397] 4.3. Soluția Blau O abordare asemănătoare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mai puternică decât orice indiferență.” [Blau, 1975, p. 397] footnote> [Blau, 1975, p. 397]. Pornind de la acest concept, Blau definește preferințele intruzive: „fie un profil p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind Di (perechea de alternative pe care este i decisiv), și pentru anumiți j, opoziția sa față de preferința lui j asupra lui Dj este mai intensă pozițional decât propria preferință asupra lui Di. Individul i este liberal în p dacă nu este intruziv în p.
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a) ni1L : dacă toți indivizii au preferințe intruzive, atunci decisivitățile le sunt anulate<footnote Am tradus „withhold the privilege” [Blau, 1975, p. 397] prin „decisivitățile sunt anulate”. Ideea este aceeași ca la Gibbard: atunci când x condiții nu sunt îndeplinite, deși alternativele variază în ceea ce privește un singur individ (deci sunt întrunite condițiile de acordare a decisivității libertariene în varianta Sen), drepturile individuale își pierd vocea, în sensul că preferința individului decisiv (prin varianta menționată în paranteza anterioară) pe anumite alternative nu mai este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]