6,796 matches
-
notabili 492. Finalitatea acestor proiecte moderniste de reformă a colectivităților locale evidenția cu precădere căutarea scalelor pertinente susceptibile mai curând să înlocuiască acțiunea statului, decât să incite la emergența unor veritabile contraputeri locale. Prizonieri ai unui cadru prea îngust pentru ambițiile lor, primarii marilor orașe au încercat, cu dificultate, încă din anii 1970, să joace un rol federator în cadrul aglomerației lor. Astăzi, în prelungirea unei "interco-munalități a proiectului", intens valorizată după douăzeci de ani, constituirea unei puteri politice a aglomerației urbane
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
clasă, iar noile clase mijlocii salariate, distincte de vechea clasă mijlocie comerciantă mai conservatoare, încarnau adevărații agenți ai transformării societății. Votul protestatar periurban, așa cum am menționat mai înainte, lasă să se întrevadă astăzi ostilitatea claselor mijlocii față de politicile care afișează ambiția de a ajuta locuitorii cartierelor să treacă de barierele care-i constrâng să rămână acolo. Oare toate eforturile lor nu au avut la bază dorința de a nu fi nevoiți să trăiască în apropierea populației imigrate? Intoleranța claselor mijlocii în fața
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
necesității de a integra aspirațiile cetățenilor în definirea politicilor urbane a fost făcut atunci când statul a luat la cunoștință că era mai înțelept să piloteze dezvoltarea urbană, să "facă să se facă", mai degrabă decât să-și risipească forțele în ambiția dirijistă, nemăsurată și sortită eșecului, de a face totul. Participarea urbană încarnează în anii 1960 această căutare a unei mai mari eficiențe a acțiunii publice. Ea părea susceptibilă să combine armonios ameliorarea guvernării orașului cu evoluția moravurilor. Jacques Gottman, eminent
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ansambluri de locuințe și cartiere cu habitat degradat; * 1994: Fondurile Interministeriale de Intervenție pentru Orașe (FIV); * 1995: Legea de Orientare pentru Amenajarea și Dezvoltarea Durabilă a Teritoriului (LOADT); * 1996: Pactul de relansare a orașului; * 1998: Raportul Orașul mâine o nouă ambiție pentru orașe (ideea de bază: "politica orașului este în inima acțiunii de guvernare"); * 1999: Programul Guvernamental de Reînnoire Urbană și de Solidaritate: măsuri vizând favorizarea revitalizării economice a orașelor, a accesului la ocupare, integrarea socială, dezvoltarea serviciilor, susținerea vieții asociative
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
traduce orientările dezvoltării economice și sociale a proiectului orașului în determinările sale spațiale" (Patrizia Ingallina, Le projet urbain, Paris, PUF, 2001, p. 29). Proiectul orașului se situează "în amonte de alegerile spațiale, și el trebuie să se bazeze pe o ambiție socioeconomică, recunoscută de ansamblul actorilor urbani pe termen lung" (ibid., p. 28). 343 MELT, DAU, Le renouveau de la planification urbaine et territoriale, citat de Serge Wachter, La ville contre l'État?, Montpellier, GIP RECLUS, 1995, p. 34. 344 Christian Devillers
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Fourest, Chronique de la ville ordinaire, La Tour d'Aigues, Éditions de l'Aube, 1995, p. 134. 374 În ultimii douăzeci de ani ai secolului XX, construirea de locuințe sociale s-a redus la jumătate. Fundația "Abatele Pierre", luând cunoștință de ambițiile de demolare ale guvernului, critică în 2004 stagnarea capacității de găzduire a parcului HLM. Din 1996 până în 2002, creșterea parcului HLM a scăzut de la 60 000 la 35000 locuințe. Nu este exclusă perspectiva unei creșteri zero a parcului HLM. 375
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
parte a lumii cunoscute ce tindea spre o entitate cu caracteristici proprii. Primul care stabilește dimensiunile sale geografice este tot Hesiod, care situează Europa la nord de Grecia continentală, excluzând Peloponezul și insulele grecești. Două secole mai târziu, Herodot evocă ambițiile regelui Xerxès de a cuceri Europa, „pământ extraordinar de frumos [...], unde nici un muritor nu este demn de a fi stăpân” (du Rèau, 1995, 18). Referindu-se la greci, Herodot arată că aceștia împart pământul în trei părți: Europa, Asia și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
păcii, reunit la Roma în 1891, mai mulți teoreticieni au relansat tema privind Statele Unite ale Europei. Apoi, la Conferința Păcii de la Haga din 1899, inițiată de țarul Nicolae al II-lea al Rusiei, s-au dezbătut atât problemele legate de ambițiile universaliste, internaționaliste ale statelor participante, cât și cele privind unitatea europeană. La fel s-a întâmplat și la cea de-a doua Conferință a păcii de la Haga, din 1907. Dar înainte să se deschidă marea carieră a Europei Unite, ea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
criza fecundă traversată de Europa se va naște Noua Europă unită, conștientă de misiunea ei istorică și civilizatoare. La începutul lui octombrie 1923, apărea la Viena lucrarea intitulată Paneuropa, scrisă de Richard de Coudenhove-Kalergi, unde autorul își exprimă marea sa ambiție de a-i uni pe europeni. El a sprijinit programul mișcării paneuropene, care avea obiective și scopuri precise: să înfăptuiască unificarea continentului în scopul asigurării stabilității și păcii mondiale. Decăderea Europei era apreciată de către Kalergi ca fiind generată de sistemul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
obiect de studiu - efectele mass-media - și o metodologie adecvată acestuia - metoda statistico-experimentală. Întâlnirea dintre un obiect de studiu relevant și o metodologie aflată în consonanță cu spiritul empiric, „științific” al epocii a făcut ca noul domeniu al cunoașterii să manifeste ambiții de științificitate și de excelență teoretică chiar de la început. Cercetarea de acest fel era nu numai dezirabilă, ci și posibilă: „Existau metodele de măsurare cantitativă și exista un volum impresionant de date empirice, puse la dispoziție, uneori, chiar de către industriile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Salvatore. Toți mă lăudau. Nu și Concetta, care număra în continuare caramelele și în fața căreia mă temeam să beau un ceai. Era veșnic nemulțumită, dar eu mă ridicasem cu o treaptă din mocirla în care stătusem. Dragostea de oameni și ambiția mea orientată în scop bun m-au ridicat. Pentru prima dată eram mulțumită. Să știi că de multe ori aici nu con tează banii pe care-i câștigi, pentru că îi trimiți în țară oricum. Con tează mulțumirea că munca ta
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
este originalul, iar copia lui cea mai asemănătoare, mai cre dincioasă, mai desăvârșită este ducele de Noailles. În măsura în care un om se poate apropia de însușirile unui spirit de cel mai înalt rang și de căpetenia tuturor îngerilor izgoniți din cer. Ambiția cea mai nemărginită și mai nesățioasă, trufia cea mai fără de seamăn, o neșovăielnică încredere în sine și disprețul cel mai desăvârșit pentru toți ceilalți; setea de bogății, îngâmfarea de a ști totul, patima de a se ames teca în toate
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
într-o franceză proastă, dar în acest caz potrivită, s-ar numi un mișel. În el se dădea o mare bătălie: care dintre viciile lui să rămână stăpân. De aici, o zarvă și o înfruntare neîncetată între ele. Zgârcenia, dezmățul, ambiția erau zeii lui; perfidia, lingușirea, slugărnicia - mijloacele sale; impietatea perfectă - odihna lui; iar principiul său de conduită se întemeia pe părerea că cinstea și corectitudinea sunt niște himere cu care te împăunezi, dar care nu pot face parte din ființa
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mult a făcut-o să prefere cunoștințelor agreabile științele cele mai abstracte: își imaginează că prin această particularitate va ajunge la o reputație mai mare și la o superioritate de netăgăduit asupra tuturor femeilor. Nu s-a mărginit la această ambiție, a vrut să fie prințesă; și a devenit, dar nu prin grația lui Dumnezeu, nici prin aceea a regelui, ci prin propria ei hotărâre. Ridicolul acesta i-a fost iertat ca toate celelalte, lumea s-a obișnuit să o considere
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
pot să mă exprim așa; și, în treburile importante, facilitate în perceperea amănuntelor, însă nici o capacitate de a cuprinde întregul; în ce privește moravurile, egoismul ecleziastic în toată puterea lui, și asprimea zgârceniei unite în cel mai înalt grad cu aceea a ambiției. Într-o lume care trece ușor pe suprafața lucrurilor și nu aprofundează nimic, Brienne știa să se folosească de un anume fel de limbuție politică, concisă, rapidă, întretăiată de niște reticențe misterioase care te fac să presupui că mai este
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
experiențelor sale de fizică. Ocupat zi și noapte să le repete, s-ar fi mulțumit cu pâine și cu apă pentru a avea plăcerea de a umili într-o bună zi Academia de Științe. Acesta era nec plus ultra al ambiției sale. Iritat de faptul că academicienii disprețuiseră pri mele sale încercări, singura lui dorință arzătoare era aceea de a se răzbuna, răsturnându-l pe idolul lor cel mai venerat, Newton. Nu se ocupa decât de experiențe menite să distrugă principiile
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
înțelept și cumpănit. Acesta este ceea ce am putea numi la el omul din naștere. Iată-l pe cel făurit de educație. Se pare că și-a propus sau că i s-a propus de tim puriu, drept termen ultim al ambiției sale, onoarea de a fi un om de Curte. Dacă privești atent, îți dai seama că singura calitate dobândită care a fost întipărită în el cu putere, și pe care a reținut-o mereu neschimbată, este aceea care l-ar
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
taberelor militare, și, fără a trece cu vederea arta de a plăcea femeilor, să devină și modelul vieții de familie, al vieții intime, drag alor săi ca și publicului, mare în gospodăria lui ca și în mijlocul revoluțiilor. Este o nobilă ambiție și este întotdeauna lăudabil să o concepi, cu riscul de a nu o realiza. Dar aici își găsea locul acel De ce nu? al lui La Fayette și, cum se resemna foarte greu și nu-și pierdea curajul niciodată, nu-și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
caz în care nu-mi pot imagina cum ai fi putut să te descurci, nu erai tentat să-l contrazici și nici măcar să-l frapezi cu un cuvânt sau o idee; și, dacă te împingeau păcatele să ai o asemenea ambiție, erai degrabă pus la locul tău și te hotărai să asiști liniștit la spectacolul unic al desfășurării spiritului său. S-a spus că pentru el celălalt nu exista. E adevărat, nu punea nici un preț pe celălalt; nimic din ce i-
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
prea bine un mic exces de calcul, deliberarea în toate, afectarea de a rezolva orice; iar ca să-i ceri sacrificii adevărate ar fi să te înșeli. Dar cui să i le ceri? Dacă te-ai găsi prea direct în calea ambiției sau a orgoliului său ăceea ce este destul de greu, pentru că ambiția și orgoliul său se înalță într un zbor prea înalt ca să întâlnească multă lume în drumul său), n-ar trebui să te lași în seama acestei bunăvoințe totodată naturale
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de a rezolva orice; iar ca să-i ceri sacrificii adevărate ar fi să te înșeli. Dar cui să i le ceri? Dacă te-ai găsi prea direct în calea ambiției sau a orgoliului său ăceea ce este destul de greu, pentru că ambiția și orgoliul său se înalță într un zbor prea înalt ca să întâlnească multă lume în drumul său), n-ar trebui să te lași în seama acestei bunăvoințe totodată naturale și simulate. BENJAMIN CONSTANT Când l-am cunoscut, lui Benjamin Constant
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
servească, să le pună în lumină, dar mai ales să le pună în legătură și în armonie unele cu altele în jurul ei, să le lase în inimă un semn care era semnul ei. Există în asta, nu încape îndoială, și ambiție; dar ce ambiție adorabilă, mai ales când, adresându-se celor mai celebri, nu-i neglijează nici pe cei mai obscuri, și când este în căutarea celor mai vitregiți! Era o caracteristică a acestui suflet atât de multiplicat al Doamnei Récamier
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
pună în lumină, dar mai ales să le pună în legătură și în armonie unele cu altele în jurul ei, să le lase în inimă un semn care era semnul ei. Există în asta, nu încape îndoială, și ambiție; dar ce ambiție adorabilă, mai ales când, adresându-se celor mai celebri, nu-i neglijează nici pe cei mai obscuri, și când este în căutarea celor mai vitregiți! Era o caracteristică a acestui suflet atât de multiplicat al Doamnei Récamier de a fi
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
are o fire blândă; spirit confuz și vid, nu știe nimic, întrezărește totul, nu este activ, dar se află în treabă, nu este mobil, ci schimbător, iar toate aceste schimbări îl lasă de unde a început; nimeni n-a avut o ambiție mai dezmințită și mai de neabătut; la fie care speranță înșelată o ia de la început, ca nou-nouț, și toate aceste transformări nu fac decât să arate cât de mult dorește să aibă ceea ce nu are; în mijlocul unor strădanii neîncetate îl
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și că și le alegea fără multe pretenții. Pasiunea aceasta pentru plăcerile vulgare și acest gust pentru dulcele trai crescuseră și mai mult odată cu înlesnirile puterii. Și astfel își pierdea zi de zi energia, își amorțea și își scădea însăși ambiția. Inteligența îi era incoerentă, confuză, plină de gânduri mari rău îmbinate și împerecheate, pe care le împrumuta când exemplelor lui Napoleon, când teoriilor socialiste, uneori amintirilor din Anglia, unde trăise; surse foarte diferite și multe din ele foarte contra dictorii
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]