16,557 matches
-
profesional, dispune de un statut pe care dorește ca toți ceilalți să-l respecte, să-l aprobe, să-l prețuiască. Astfel omul se mulțumește nu numai cu faptul că este membrul unui grup, deci cu satisfacerea nevoii de grupare, de apartenență, ci dorește să i se satisfacă și această nevoie din urmă, de prestigiu, derivată din faptul că ocupă o anumită poziție în grup. S-a desprins, credem, suficient de clar din cele de mai sus că grupul, interacțiunea dintre membrii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de trebuințe: trebuințe fiziologice (hrană, apă, oxigen, sex), a căror satisfacere asigurá supraviețuirea; trebuințe de siguranță (securitate, adăpost, de a fi protejat de toate amenințările și pericolele, de a trăi într-un mediu structurat, ordonat, previzibil); trebuințe de afiliere (de apartenență la un grup, nevoia de afecțiune, dragoste, de relații interpersonale și sociale); trebuințe de stimă și statut (de a fi respectat și apreciat de alții, de a obține o poziție cât mai înaltă în sistemul de prestigiu al grupului și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
întregime organismul pentru a face loc de manifestare și alteia. De exemplu, un individ poate fi satisfăcut în proporție de 85% în domeniul trebuințelor organice, de 70% în cel al trebuințelor de securitate, de 50% în cel al trebuințelor de apartenență, de 40% în cel al trebuinței de stimă și de 10% în domeniul trebuinței de autorealizare (Maslow, 1954, pp. 100-101). Apariția unei trebuințe noi după satisfacerea alteia anterioare, vechi, nu se realizează brusc, ci gradual. De exemplu, dacă trebuința I
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
comportament să adopte față de vechiul său amic); „ieșirea” din vechile roluri și „asumarea” unor roluri noi este destul de dificilă, fapt ce va face ca cei doi să se simtă stânjeniți unul față de altul); când rolurile achiziționate în vechile grupuri de apartenență nu se mai potrivesc cu cele din noile grupuri de apartenență (dacă un muncitor se așteaptă ca noul șef să manifeste un același comportament ca un alt șef al lui dintr-un alt grup, el s-ar putea să aibă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și „asumarea” unor roluri noi este destul de dificilă, fapt ce va face ca cei doi să se simtă stânjeniți unul față de altul); când rolurile achiziționate în vechile grupuri de apartenență nu se mai potrivesc cu cele din noile grupuri de apartenență (dacă un muncitor se așteaptă ca noul șef să manifeste un același comportament ca un alt șef al lui dintr-un alt grup, el s-ar putea să aibă dificultăți cu noul șef). Printre modalitățile de soluționare a conflictelor de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Yukl, 1984; Luthans, 1985; Steers, 1988; Steers, Black, 1994 ș.a.). Se pare că una dintre cauzele generale și majore ale conflictelor de la nivelul intraorganizațional o reprezintă însăși diviziunea muncii. Dat fiind faptul că indivizii sunt socializați în grupurile lor de apartenență, având norme, valori proprii, cu timpul, perceperea altora tinde să se altereze. „Alții” vor fi percepuți ca mai puțin valoroși, mai puțin competenți, printre altele, și datorită tendinței de supraevaluare prezentă la oricare om. Pe de altă parte, creșterea diviziunii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
enumeră nu mai puțin de 16 caracteristici ale acestuia, iar pentru a stabili specificul și configurația sănătății organizaționale recurge la termenul „organizații autentizotice“, adică organizațiile autentice centrate pe ceea ce este vital, esențial pentru viață. Organizația autentizotică se caracterizează prin: sentimentul apartenenței la comunitate, orientare spre destindere și bună dispoziție; sentimentul însemnătății personale și sociale; un mediu ocrotitor; selectivitate la angajare; sentimentul implicării și împuternicirii; accent pe instruire și dezvoltare; structură ierarhică plată și unități mici; accesibilitatea liderului; răspunderi financiare și operaționale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
etc. Astfel: Gesturile rare, "moi", de mică amplitudine (strânse pe lângă corp) pot să denote: atitudine defensivă, teamă; nivel scăzut al mobilizării energetice, ca urmare a oboselii, a unei stări depresive, sau a unei stări maladive, stare de indiferență, plictiseală, apatie; apartenența individului la tipul temperamental melancolic; tendința la izolare etc. Gesticulația bogată, impetuoasă, largă (uneori, de o amplitudine periculoasă pentru cei din jur) este caracteristică tipului constituțional picnic, iar dintre tipurile temperamentale, colericului și, în măsură mai mică, sanguinicului. Ea poate
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
prea numeroase, nu insistăm asupra lor. Vom da în schimb câteva recomandări generale referitoare al interpretarea mimicii în ansamblu. Mimica săracă, respectiv fața caracterizată printr-o redusă varietate și mobilitate a mușchilor faciali și implicit a expresiilor denotă în genere apartenența individului la tipul temperamental flegmatic. Ea constituie semnul unei reduse reactivități, chiar al unei anumite inerții emoționale și afective. În unele cazuri, mimica deosebit de săracă semnifică o structură psihică elementară, amorfă. 31 33 Fig. 10 Mimica predominant depresivă, caracterizată prin
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
chiar al unei anumite inerții emoționale și afective. În unele cazuri, mimica deosebit de săracă semnifică o structură psihică elementară, amorfă. 31 33 Fig. 10 Mimica predominant depresivă, caracterizată prin expresie meditativă dată de mușchii feței "căzuți" ("Omega melancolic") denotă fie apartenența la tipul temperamental melancolic, fie faptul că individul se află sub influența unui eveniment neplăcut. Fig. 11 Mimica mobilă și, de aceea, bogată constituie de regulă semnul unor trăiri emoționale și afective de tipul stenic (veselie, bună dispoziție etc.), specifice
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
tehnici de cunoaștere a grupurilor Metoda “Profilul psihosocial al grupului” Oamenii trăiesc organizați în grupuri deoarece sunt ființe sociale. Un grup social reprezintă un ansamblu de indivizi între care există relații bine definite și în care fiecare individ are conștiința apartenenței la grup. Membrii unui grup au o anumită structură, funcționează după unele reguli prestabilite, au interese comune și urmăresc realizarea unor scopuri specifice, bine delimitate. Metodele de investigație a grupului sunt puține, iar acestea care există sunt, cele mai multe dintre ele
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
unitatea grupului), ¾ Eficienta (îndeplinirea obiectivelor), ¾ Autonomia (independenta), ¾ Controlul (grupul ca mijloc de control a acțiunii membrilor săi), ¾ Stratificarea (ierarhizarea statutelor), ¾ Permeabilitatea (acceptarea altor membri), ¾ Flexibilitatea (de manifestare a comportamentelor variate), ¾ Omogenitatea (similaritate psihologica și socială a membrilor), ¾ Tonul hedonic (plăcerea apartenenței la grup), ¾ Intimitatea (apropierea psihologică între oameni), ¾ Forța (tăria grupului), ¾ Participarea (acționarea pentru grup), ¾ Stabilitatea (persistența în timp a grupului). 2. Obstacole în comunicare Diferențele de putere În organizații puterea se exercită în principal în procesul decizional. Modul în care
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
intervine rolul profesorului din școala pentru hipoacuzici. El trebuie să îi ofere elevului hipoacuzic instrumentele intelectuale și psiho- comportamentale necesare integrării în viața socială și culturală din societatea auzitorilor în care trăiește. Dar, în același timp, trebuie să cultive sentimentul apartenenței la o comunitate care luptă pentru propria identitate, iar conștientizarea faptului că nu sunt singuri, că mai există și alte persoane asemeni lor, care se confruntă cu aceleași probleme, care încearcă să se facă înțelese și să „supraviețuiască” într- o
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
câteva dintre acțiunile inițiate și desfășurate în Școala pentru Hipoacuzici care contribuie la creșterea calitativă a relației profesor- elev prin oferirea de oportunități de a intra în contact cu ceea ce chiar surzii numesc o „comunitate minoritară”, prin cultivarea sentimentului de apartenență la această comunitate, prin stimularea contribuției la dezvoltarea culturii acestei comunități, prin respectul arătat comunității și culturii acesteia, contribuind astfel la creșterea respectului de sine și a încrederii în sine a elevilor hipoacuzici. În final prezentăm cuvintele pline de adevăr
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
reprezentare, stereotip; ă mediul instituțional sau socio-politic: cetățenie, națiune, neorasism, popor, recunoaștere (politică de Î); ă abordarea juridică: azil (drept de Î), cetățenie (cod al Î), cote, victimizare, zone de așteptare; ă contextul economic: cultură și dezvoltare, mondializare, loc de apartenență etc. Fiecare contribuție se Înscrie Într-o perspectivă didactică și Își propune să prezinte, În mod sintetic, elemente de reflecție pertinente. În linii generale, am realizat, sperăm, un instrument de lucru care ar trebui să fie de mare ajutor studenților
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sociologie la Universitatea Québec, Montréal (UQAM) SUVERANITATE/SUVERANISM BEHEYDT Ludovic Profesor de lingvistică și de cultură neerlandeză la Universitatea catolică din Louvain (UCL) BILINGVISM (În colaborare cu DEMEULENAERE Isabelle) BLANCHET Phillipe Profesor de sociolingvistică și didactică la Universitatea Rennes II APARTENENȚĂ (sentiment de Î), IDENTITĂȚI CULTURALE (În colaborare cu FRANCARD Michel) CANET Raphaël Șef al catedrei de „Mondializare, cetățenie și democrație” de la Universitatea Québec, Montréal (UQAM) SEPARATISM CAPELLER Wanda Profesor de sociologie la Institutul de studii politice din Toulouse VICTIMIZARE COHEN
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
GRUPURI RESTRÂNSE (dinamica Î), IDEOLOGIE, INEGALITĂȚI SOCIALE, INSTITUȚIE, MOBILIZARE, NORMĂ, PUTERE, REGLEMENTARE SOCIALĂ, RELIGIE, RITURI, SOCIABILITATE, SOCIALIZARE, STRATIFICARE, TRANZACȚIE, VALORI FLAGEUL Noël Conferențiar, științe economice, Universitatea Lille III MONDIALIZARE FRANCARD Michel Profesor de sociolingvistică la Universitatea catolică din Louvain (UCL) APARTENENȚĂ (sentiment de Î), IDENTITĂȚI CULTURALE (În colaborare cu BLANCHET Philippe) GRANIER Roland Profesor emerit de științe economice la Universitatea Aix-Marsilia III ECONOMIE ȘI CULTURĂ (În colaborare cu ROBERT Martine) GRIN François Profesor de economie la Facultatea de traducere și interpretariat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Ottawa INTEGRARE VALIERE Michel Etnolog, conferențiar asociat la catedra de sociologie a Universității din Poitiers ARIE CULTURALĂ, CĂLĂTORIE, CONTRACULTURĂ, CULTURALISM, DIASPORA, LIMBI REGIONALE, PATRIMONIU CULTURAL, ȚINUT ZAOUAL Hassan Conferențiar, științe economice, Universitatea Littoral-Côte d’Opale CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, LOC DE APARTENENȚĂ Atc "A" Aculturațietc "Aculturație" După cum aminteau În 1936 Robert Redfield, Ralph Linton și Melville Herskovits Într-un celebru Memorandum publicat În revista American Anthropologist (vol. 38, pp. 140-152), termenul de aculturație ă printre primii care l-au folosit s-a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Între două ființe aparținând unor lumi diferite, aș explica În același timp esența marii nebunii a celui de-al Treilea Reich” (Levi, 1987, p. 138). Istoria secolului XX a demonstrat posibilitatea de a refuza total recunoașterea și de a nega apartenența la rasa umană. Cu totul altceva sunt Însă analizele care pun accentul pe lupta pentru recunoaștere. În vestita dialectică Stăpân/Sclav, așa cum a conceput-o Hegel, este vorba tot despre o „luptă pe viață și pe moarte”, dar aici negarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
țin de „rasism” atitudinile și comportamentele discriminatorii care sunt considerate „delicte” și sancționate ca atare prin lege. Așa se Întâmplă, de exemplu, Înlegislația franceză. Articolul 1 al Legii nr. 90-615 din 13 iulie 1990 spune următoarele: „Orice discriminare bazată pe apartenența sau neapartenența la un grup etnic, o națiune, o rasă sau o religie este interzisă”. Acest enunț presupune că există rase tot așa cum există etnii, națiuni sau religii (Taguieff, 1995, pp. 330-331). Discriminarea pe criterii de „rasă” (sau de reprezentare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o politică; el trebuie Însă să Însoțească orice luptă din domeniul valorilor democratice, pentru a le reaminti cetățenilor principiile și idealurile fondatoare ale Republicii. A fi antirasist Înseamnă a respinge necondiționat orice discriminare sau segregare bazată pe originea sau pe apartenența etnică, națională, culturală ori religioasă a cetățenilor. Și a lupta În diverse moduri, mai Întâi pentru respectarea exigenței de egalitate În cadrul unui stat-națiune anume, iar apoi pentru universalizarea acesteia, pentru ca egalitatea să treacă dincolo de suveranitățile naționale. Examenul critic pe care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
scurt, se metamorfozează. Dacă pornim de la ipoteza că gândirea rasistă constituie una dintre formele esențialismului, adică ale tendinței de a construi tipuri substanțiale („evreul”, „negrul”, „arianul” etc.) plecând de la diferențe vizibile percepute drept semne permanente și lipsite de ambiguitate ale apartenenței la cutare sau cutare categorie, ceea ce conduce la trecerea de la un aspect fizic distinct la o substanță genetică specifică și, În mod corelativ, la facultăți mentale diferite (Taguieff, 1988, p. 155 și urm.; 1995, pp. 40, 238; 1997, pp. 65-66
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
L’Effacement de l’avenir, Paris, Galilée. UNESCO (1950), Le Courrier de l’UNESCO, iulie-august. — (1960), Le Racisme devant la science, Paris, UNESCO și Gallimard. Φ ALTERITATE, Diferență (dreptul la Î), Discriminare, DOMINAȚIE,Etnocentrism, Metisaj, NEORASISM, PREJUDECATĂ, Rasă, STRĂIN, Xenofobie Apartenență (sentiment de Î)tc "ApartenenȚĂ (sentiment de ~)" Noțiunea de sentiment de apartenență este utilizată fie ca atare, fie sub diverse forme apropiate În numeroase lucrări despre identitate. Astfel, Într-o lucrare de sinteză coordonată de Jean-Claude Ruano-Borbalan (Ruano-Borbalan, editor, 1998
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Paris, Galilée. UNESCO (1950), Le Courrier de l’UNESCO, iulie-august. — (1960), Le Racisme devant la science, Paris, UNESCO și Gallimard. Φ ALTERITATE, Diferență (dreptul la Î), Discriminare, DOMINAȚIE,Etnocentrism, Metisaj, NEORASISM, PREJUDECATĂ, Rasă, STRĂIN, Xenofobie Apartenență (sentiment de Î)tc "ApartenenȚĂ (sentiment de ~)" Noțiunea de sentiment de apartenență este utilizată fie ca atare, fie sub diverse forme apropiate În numeroase lucrări despre identitate. Astfel, Într-o lucrare de sinteză coordonată de Jean-Claude Ruano-Borbalan (Ruano-Borbalan, editor, 1998), pentru cuvântul-cheie apartenență, indexul face
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
l’UNESCO, iulie-august. — (1960), Le Racisme devant la science, Paris, UNESCO și Gallimard. Φ ALTERITATE, Diferență (dreptul la Î), Discriminare, DOMINAȚIE,Etnocentrism, Metisaj, NEORASISM, PREJUDECATĂ, Rasă, STRĂIN, Xenofobie Apartenență (sentiment de Î)tc "ApartenenȚĂ (sentiment de ~)" Noțiunea de sentiment de apartenență este utilizată fie ca atare, fie sub diverse forme apropiate În numeroase lucrări despre identitate. Astfel, Într-o lucrare de sinteză coordonată de Jean-Claude Ruano-Borbalan (Ruano-Borbalan, editor, 1998), pentru cuvântul-cheie apartenență, indexul face trimitere la toate capitolele cărții și la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]