6,861 matches
-
la 1 aprilie. Procesul instructiv-educativ se derula zilnic după un anumit orar. Astfel, la Schola graeca e latina de la Târgoviște, lecțiile teoretice se predau dimineața, iar după amiezile erau destinate pentru efectuarea temelor, lucrări scrise, exerciții aplicative etc. În spațiul ardelean, școlile funcționau prin aplicarea orarului stabilit de Comenius în lucrarea sa Legile unei școli bine organizate (1653), care a exercitat o mare influență asupra organizării activității instructiv-educative în școlile din spațiul principatului ardelean. Gramata (ordin domnesc) din anul 1707, valabilă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
lucrări scrise, exerciții aplicative etc. În spațiul ardelean, școlile funcționau prin aplicarea orarului stabilit de Comenius în lucrarea sa Legile unei școli bine organizate (1653), care a exercitat o mare influență asupra organizării activității instructiv-educative în școlile din spațiul principatului ardelean. Gramata (ordin domnesc) din anul 1707, valabilă pentru școala de la Sf. Sava din București, precum și hrisoavele pentru școlile din teritoriul moldav (primul din anul 1728, iar cel de-al doilea din 14 ianuarie 1814) reprezintă baza documentară ce ilustrează funcționarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a impus tipărirea unui număr însemnat de manuale școlare. Dacă în Moldova și Țara Românească numărul acestora era relativ mic, el a fost completat cu cele tipărite în Transilvania și Banat, de unde vor fi aduse în afara lanțului carpatic de către tinerii ardeleni ce învățau în școlile muntene și moldovene. În multe școli se punea un accent deosebit pe ,,învățătura bisericească”, în altele se predau cântările, noțiuni de istorie, de geografie, de aritmetică, geometrie, comerț, filozofie etc. La București. a apărut. în anul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
bucvar tipărit la Viena în 1781, cu excepția faptului că mai cuprindea două pagini scrise de mână cu litere chirilice, menite a-i orienta pe elevi în scriere. Către finele veacului al XVIII-lea a fost tradus și introdus în școlile ardelene manualul intitulat Povățuire cătră Economia de Câmp pentru folosul școalelor românești. Exemplare din acest manual s-au păstrat numai după o altă ediție tipărită la Buda în anul 1806, și care au circulat preponderent în Banat. Secolele XVII și XVIII
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
la introducerea unui învățământ laic de inspirație iluministă, în c are cursurile de matematică aplicată erau predate în limba română de Gheorghe Asachi, la Academia domnească din Iași și, respectiv, Gheorghe Lazăr, la Academia Sf. Sava din București. În provincia ardeleană, odată cu instaurarea monarhiei habsburgice, Curtea de la Viena întreținea ofensiva culturală a catolicismului și a iezuiților, fapt care a influențat decisiv ridicarea tot mai multor instituții de învățământ aparținătoare celor patru biserici privilegiate din imperiu - catolică, luterană, calvină și unitariană. Etnia
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
imperiu - catolică, luterană, calvină și unitariană. Etnia majoritară română, ca și religia sa ortodoxă, vor continua din nefericire să rămână pe mai departe tolerate în sânul monarhiei, așa încât dreptul la educație și instrucție să fie semnificativ limitat în cazul tinerilor ardeleni. Numai așa se explică faptul că numeroși tineri români din Ardeal se instruiesc în cele două țări române extracarpatice. Peste timp, apariția unui segment important de tineri români instruiți a determinat Curtea imperială să le acorde o serie de înlesniri
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
limba română. În acest sens, la Sibiu, în 1783 și la Blaj în 1782 se deschid primele cursuri de pregătire a dascălilor ce urmau să deservească școlile românești. Gimnaziul de la Blaj, singura instituție de învățământ de rang înalt pentru românii ardeleni, a devenit principala școală de pregătire și formare a intelectualilor tineri din spațiul transilvănean. Aici predau cei mai importanți reprezentanți ai Școlii Ardelene - Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior - o mișcare culturală de emancipare națională prin cultură și educația românilor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
urmau să deservească școlile românești. Gimnaziul de la Blaj, singura instituție de învățământ de rang înalt pentru românii ardeleni, a devenit principala școală de pregătire și formare a intelectualilor tineri din spațiul transilvănean. Aici predau cei mai importanți reprezentanți ai Școlii Ardelene - Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior - o mișcare culturală de emancipare națională prin cultură și educația românilor, unde disciplinele predilecte erau cele filologico-umaniste. Această mișcare cul turală dobândise deja un profund caracter antifeudal și semnifica o expresie a conștiinței naționale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
semnifica o expresie a conștiinței naționale în formare, care avea drept scop dobândirea egalității în drepturi politice a națiunii române cu celelalte minorități ale principatului, iar pe de altă parte depășirea stării de înapoiere spirituală a românilor. Corifeii mișcării culturale ardelene au preluat teza latinității poporului român de la umaniștii secolului al XVII-lea, pe care apoi au amplificat-o în spirit iluminist, astfel încât ideologii acestei mișcări s-au manifestat și ca adevărați educatori, atât pe tărâmul teoriei pedagogice, cât și pe
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
elevilor, iar cealaltă cuprinde îndrumări metodice destinate învățătorilor. Pe lângă acest abecedar, Șincai a mai tipărit și o gramatică pentru uzul școlilor românești, care conține numeroase adnotări, exemple și texte în limba latină și română. În calitatea sa de director, iluministul ardelean a fost mereu preocupat și de pregătirea învățătorilor, organizând pentru formarea metodică a acestora, în perioada 1784-1790, numeroase cursuri pe lângă școala de obște de la Blaj. Petru Maior (1753-1823) rămâne în conștiința publică drept un alt reprezentant de marcă al școlii
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a fost mereu preocupat și de pregătirea învățătorilor, organizând pentru formarea metodică a acestora, în perioada 1784-1790, numeroase cursuri pe lângă școala de obște de la Blaj. Petru Maior (1753-1823) rămâne în conștiința publică drept un alt reprezentant de marcă al școlii ardelene, fiind profesor la Școala de obște din Blaj, ca și Gheorghe Șincai sau Samuil Micu. Opera care l-a consacrat, Istoria pentru începutul românilor în Daciia (1812), a fost elaborată în scopul conștientizării tuturor românilor asupra originii și vechimii lor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ca și Gheorghe Șincai sau Samuil Micu. Opera care l-a consacrat, Istoria pentru începutul românilor în Daciia (1812), a fost elaborată în scopul conștientizării tuturor românilor asupra originii și vechimii lor ca neam. Petru Maior, înregimentat în mișcarea culturală ardeleană în direcția demonstrării latinității poporului și limbii române, considera că limba română poate fi evaluată drept ,,mama limbii celor latinești”. Sursa sa de inspirație o identifica întotdeauna în folclorul românesc, din care își formula argumente în cărțile sale adresate părinților
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și preoților în vederea îndrumării și educării copiilor. Tipărește în acest scop lucrările Didahiile și Provedaniile, în care își exprima convingerile pedagogice sub forma pildelor și proverbelor populare. Continuatori și susținători ai ideilor sale au fost și alți reprezentanți ai Școlii Ardelene, precum Ion Budai-Deleanu, Vasile Aaron, Ion Molnar Piuariu, toți acești cărturari români înțelegând că formarea conștiinței naționale a poporului nu se poate face decât prin educație și cultură autentică. PRIMELE TEORII PEDAGOGICE SISTEMATICE - FONDAREA ȘTIINȚEI PEDAGOGICE Dinamica și amplificarea tot
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pe fiecare obiect de studiu. Între teoriile clasice ale pedagogiei europene care s-au bucurat de o audiență deosebită în Țările Române și Transilvania începând cu jumătatea secolului XIX se remarcă concepțiile lui Spencer și Herbart. Cei mai influenți pedagogi ardeleni care s-au remarcat în cercetarea și practica pedagogică ardeleană au fost: Ion Popescu, Vasile Petri, Petru Pipoș și Petru Span. Ion Popescu (1832-1892), profesor la Institutul Teologic din Sibiu, după ce-și aprofundează studiile la Leipzig (unde îl are
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
europene care s-au bucurat de o audiență deosebită în Țările Române și Transilvania începând cu jumătatea secolului XIX se remarcă concepțiile lui Spencer și Herbart. Cei mai influenți pedagogi ardeleni care s-au remarcat în cercetarea și practica pedagogică ardeleană au fost: Ion Popescu, Vasile Petri, Petru Pipoș și Petru Span. Ion Popescu (1832-1892), profesor la Institutul Teologic din Sibiu, după ce-și aprofundează studiile la Leipzig (unde îl are ca profesor pe Ziller, unul dintre discipolii lui Herbart) va
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sa, la fel ca și pentru Herbart, pedagogia este știința educației - o știință practică bazată pe două discipline filosofice: etica filosofică, care deservește scopul educației și psihologia, care formulează principiile și metodele demersului paideutic. Cele mai importante opere ale autorului ardelean sunt: Organul pedagogic (1863), Compendiu de pedagogie pentru părinți, educatori și toți bărbații de școală (1868) și Psihologia empirică (1881). Elementul motor al vieții psihice era, în opinia lui Ion Popescu, ca și pentru Herbart, interesul pe care aceștia îl
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pentru părinți, educatori și toți bărbații de școală (1868) și Psihologia empirică (1881). Elementul motor al vieții psihice era, în opinia lui Ion Popescu, ca și pentru Herbart, interesul pe care aceștia îl fixează în centrul educației prin instrucție. Pedagogul ardelean evidențiază în pedagogie câteva idei și principii care pot fi sintetizate astfel: 1. Omul, în genere, este o ființă educogenă, dar, cu toate acestea, zestrea nativă rămâne factorul decisiv în educația copilului. Ca atare, educația va reuși dacă este rezultatul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
perfecționa”; educația trebuie privită sub două aspecte: ca factor de formare a omului și umanității în general (Petri utilizează sintagma ,,educația universală”) și ca funcție de formare a omului în diverse registre ale vieții (familie, biserică, națiune), respectiv ,,educația specială”; pedagogul ardelean opera o distincție categorică între educație și instrucție, prima dimensiune viza formarea exhaustivă a personalității, în vreme ce a doua urmărea doar ,,educația intelectuală”; V. Petri preciza că la baza pedagogiei se plasează ,,antropologia pedagogică” în timp ce psihologia rămâne doar o știință ajutătoare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
se plasează ,,antropologia pedagogică” în timp ce psihologia rămâne doar o știință ajutătoare ,,pedagogiei antropologice”; în acest spirit al antropologismului său pedagogic, Petri stabilea relația educație-cultură, cultură materială-cultură formală, ultima reflectând gradul de prelucrare spirituală a cunoștințelor generale, provenite prin intermediul instrucției; pedagogul ardelean propunea adoptarea unui sistem al științelor pedagogice format din următoarele discipline: pedagogia generală, didactica generală, didactica fiecărui obiect de studiu (metodica) și istoria pedagogiei; pe linie herbartiană, Petri elaborează didactica generală precizând treptele psihologice ale actului de predare-învățare: priceperea intuitivă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
operei și ideilor pedagogice ale celor mai cunoscuți pedagogi români din perioada interbelică și postbelică, precum și legislația aferentă reformării învățământului românesc dintre cele două războaie mondiale. În Vechiul Regat, în preajma Unirii Mari și în deceniile următoare, continuatorii operei pedagogice a ardelenilor I. Popescu și V. Petri au fost Vasile Borgovan (1853-1923), Ștefan Velovan (1852-1932), Petru Dulfu (1856-1953). Vasile Gr. Borgovan, bănățean de sorginte, a debutat în învățământul elementar la Preparandia din Gherla, apoi la București, Bârlad și Turnu Severin. Clasicii pedagogiei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
titlul de doctor în pedagogie la Jena sub îndrumarea cunoscutului herbartian W. Rein. Strict legat de problematica învățământului și educației, cele mai cunoscute lucrări ale pedagogului român sunt Despre educație (1910) și Anuarul pedagogic (1913). În domeniul cercetării pedagogice, profesorul ardelean s-a dovedit a fi un bun mânuitor a metodei comparative în istoria pedagogiei, prin intermediul căreia a reușit să clasifice și să analizeze studiile unor renumiți pedagogi europeni (Rousseau, Herbart, Paul Natorp, W. Rein, Fr. W. Főrster, C. Lombardo-Radice). În
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și tinerilor pentru practicarea meșteșugurilor. Din acest motiv, propunea ca din fondul școlar să fie ajutați copiii care ar fi apți pentru meserii, ,,pentru ca să se poată ceale de lipsă și folositoare măiestrii și între românii noștri introduce.” În spiritul Școlii ardelene, Țichindeal a militat pentru ideea unității de neam și limbă, deasupra oricărei despărțiri confesionale: Să fim toți una; nu e nici grec sau român unit sau neunit, una trebuie să fie mărita națiune românească”, iar chemarea imperativă pentru luminarea minții
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
oricărei despărțiri confesionale: Să fim toți una; nu e nici grec sau român unit sau neunit, una trebuie să fie mărita națiune românească”, iar chemarea imperativă pentru luminarea minții prin cultură el nu a adresat-o doar românilor bănățeni sau ardeleni, ci tuturor românilor: ,, Mintea, mărită națiune daco-românească în Banat, în Țara Românescă, în Moldova, în Ardeal, în Țara ungurească, mintea când se va lumina și învățătura cu luminatele fapte bune se va uni, mai aleasă nație nu va fi pe
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a predat mai multe discipline școlare, între care gramatica românească și stilistica. Împreună cu Dimitrie Țichindeal, Ioan Mihuț și Iosif Iorgovici, pedagogul bănățean se va antrena în lupta pentru o cauză științifică a învățământului, pentru emanciparea religioasă a românilor bănățeni și ardeleni de sub tutela Bisericii Sârbe. În perioada anilor 1830-1850, Loga a funcționat ca director al școlilor românești din Granița bănățeană. În această calitate, el s-a distins ca un bun manager al școlilor și, mai ales, ca un bun formator și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de mecanica cuantică. Am fi nedrepți dacă nu am reține și excelentele publicații apărute în ultimii ani cu subiecte asemănătoare, apărute sub semnătura profesorului Dumitru Mișcalencu, ca și monografia „Imunogenetică și Oncogenetică“ (autori și coordonatori, profesorii Lucian Gavrilă și Aurel Ardelean), apărută în 2009 la Editura Academiei Române. În ce ne privește, am conceput scrierea de față urmând o schemă clasică. O parte generală la început, care să dezbată, prin prismă istorică, diferitele probleme legate de substratul carcinogenezei (ciclul celular; replicarea ADN
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]