5,714 matches
-
zonele de vest, nord și est. De pe versanții sudici izvorăsc râurile Tohani (Ghighiu), Năianca și Sărata. Arealul aparține bazinelor hidrografice ale Buzăului (râul Nișcov) și Ialomiței (râurile Cricovul Sărat, Tohani-Ghighiu, Năianca și Sărata). Ape minerale se găsesc în principal în arealul geografic al stațiunii Sărata Monteoru și sunt cloruro-sodice, sulfatate, sulfuroase, bromurate și iodurate sau cu mineralizare complexă. În zonă se întâlnesc izvoare sărate cu hidrogen sulfurat la nivelul anticlinalului nord-estic al Văii Rele. Se întâlnește la nivelul Istriței o mare
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
locul acestora fiind luat în principal de către vița de vie și mai puțin de către livezile de pomi fructiferi. În estul vârfului, datorită existenței unor zone mai înalte precum și ascensiunea mai redusă a satelor spre creastă au determinat o îngustare a arealului viticol. Din punct de vedere administrativ se întinde pe teritoriul județelor Buzău (în partea de est, preponderent) și Prahova (în partea de vest), următoarele comune incluzând în arealul lor administrativ segmente din masiv: În mod caracteristic pentru acest deal, satele
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
ascensiunea mai redusă a satelor spre creastă au determinat o îngustare a arealului viticol. Din punct de vedere administrativ se întinde pe teritoriul județelor Buzău (în partea de est, preponderent) și Prahova (în partea de vest), următoarele comune incluzând în arealul lor administrativ segmente din masiv: În mod caracteristic pentru acest deal, satele din podgorie adesea urcă pe culmi până spre vârf. Ca pondere și specializare ale terenurilor cultivate, culturile sunt depășite de livezi (de nuc și migdal) și în special
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
pentru prepararea filerului necesar acoperiririi îmbrăcăminților asfaltice. La Năeni există și o exploatare de nisipuri cuarțoase. La Sărata Monteoru industria extractivă este prezentă printr-o mină de petrol. Turismul beneficiază atât de pe urma stațiunii Sărata Monteoru, cât și de pe urma obiectivelor din arealul Pietroasele-Năeni, sau a accesului la podgorii - Drumul Cramelor. Satele pomi-viticole, răspândite în special pe povârnișurile sudice și sud-estice ale Dealurilor Istriței, pot susține activitatea turistică pe tot timpul anului prin oferirea după perioada recoltării, de preparate rezultate din struguri și
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
în baza institutului și celor 14 gospodării semincere, amplasate în diferite zone ale Republicii Moldova, a Asociației Științifice de Producere „Selecția”. Numai în perioada 1973-1993 au fost selectate 134 soiuri și hibrizi, dintre care 39 au fost omologați. A crescut considerabil arealul geografic de răspândire a soiurilor și hibrizilor creați la Bălți. Un aport deosebit la crearea acestor soiuri și hibrizi au avut academicianul Il. Untilă, doctorii în științe agricole N. Golban, V. Corobco, I. Procofiev, A. Hangan, M. Buciuceanu ș.a. În
ICCC „Selecția” () [Corola-website/Science/323234_a_324563]
-
din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 258 hectare (252 de ha de pădure și 6 ha de mlaștină). Aceasta reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure, tufăriș, pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă, mlaștini) aflate în lunca stângă râului Olt. Aria protejată se suprapune sit-ului sitului de importanță comunitară omonim. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
înălțate de o civilizație extraterestră. Un eseu despre orașul arhetip din care se trag toate așezările posibile în orice loc și timp. Povestirea prezintă lupta de supraviețuire a omenirii în fața unei mutații a ciupercii "penicillium", care amenință cu ocuparea tuturor arealelor de viață. O viziune solipsistă în care fiecare om reprezintă aspecte ale aceleiași persoane unice. Povestirea a apărut și în antologia "Alfa - O antologie a literaturii de anticipație românești" (1983). O repovestire a odiseei lui Ulise din perspectiva unei entități
Aporisticon () [Corola-website/Science/324179_a_325508]
-
andezite cu amfiboli) și masive de sare. Aceasta include Lacul Ursu (declarat monument al naturii), un un important lac sărat helioterm format odată cu prăbușirea unei exploatări de sare, umplută ulterior cu apa păraielor ce coboară de pe versanții din apropiere. În arealul rezervației pe lângă Lacul Ursu, sunt incluse și: Lacul Aluniș, Lacul Paraschiva, Lacul Mierlei, Lacul Roșu și Lacul Verde. Masivul de sare din apropierea lacului este acoperit cu un strat argilos pe care se dezvoltă o gamă arboricolă diversă; cu specii de
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Aria naturală adăpostește un habitat natural de interes comunitar de tip: "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice". Specii faunistice protejate semnalate în arealul rezervației naturale: popândăul european ("Spermophilus citellus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), ivorașul cu burta galbenă ("Bombina variegata"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola") și "Elaphe sauromates", o reptilă cunoscută sub denumirea populară de balaur mare. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
Ephedra distachya"), orzul țiganului ("Hordeum hystrix"), limba șarpelui ("Lepidium latifolium"), sică ("Limonium gmelinii"), gărdurăriță ("Nitraria schoberi"), păpădie ("Taraxacum bessarabicum"), albăstrică ("Aster tripolium"), garofiță ("Dianthus guttatus"), limba mielului ("Halimione verrucifera"), stânjenelul de baltă ("Iris sintenisii ssp. brandzae", specie endemică pentru acest areal), păducherniță ("Lepidium ruderale"), ghizdei ("Lotus angustissimus"), colilie ("Obione verrucifera"), iarbă de sărătură ("Puccinellia distans ssp. limosa"); precum și comunități vest-pontice cu "Camphorosma annua" și "Bupleurum tenuissimum".
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
Pelecus cultratus"), ghiborț de râu ("Gymnocephalus baloni"), petroc ("Gobio kessleri"), rizeafcă ("Alosa tanaica"), scrumbie de Dunăre ("Alosa immaculata"), morun ("Huso huso"), cegă ("Acipenser ruthenus"), păstrugă ("Acipenser stellatus"), caracudă ("Carassius carassius"), scobar ("Chondrostoma nasus"), văduviță ("Leuciscus idus"), osar ("Pungitius platygaster"); În arealul parcului natural este semnalată prezența mai multor specii de păsări protejate, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European 147/CE" (privind conservarea păsărilor sălbatice) din 30 noiembrie 2009; astfel: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
rubri" și "Bidention"); ce adăpostesc floră și faună specifice Câmpiei Române. La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște și de mlaștină), dintre care unele foarte rare, protejate prin lege sau endemice pentru această zonă. În arealul parcului sunt întâlnite trei specii floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), trifoiașul de baltă ("Marsilea quadrifolia") și
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
specie floristica ce aparține familiei Paeoniaceae. Aria protejată cu o suprafață de 3,49 ha, este inclusă în situl de importanță comunitară - "Zău de Câmpie" și reprezintă o fâneața formată din două parcele, încadrată în bioregiunea continentală a Transilvaniei. În arealul rezervației vegetează peste 350 de specii de plante rare, printre care unele endemice pentru acesată zona sau protejate prin "Directivă Consiliului Europei 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră
Rezervația de bujori Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/324381_a_325710]
-
specii de plante rare, printre care unele endemice pentru acesată zona sau protejate prin "Directivă Consiliului Europei 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Specii floristice semnalate în arealul rezervației: bujor de stepa ("Paeonia tenuifolia"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), tartan ("Crambe tataria"), stânjenelul galben ("Iris humulis ssp. arenaria"), stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica" și "Asyneuma canescens"), cătușnica ("Nepeta ucrainica"), zăvăcusta ("Astragalus dasyanthus"), sipica ("Cephalaria transylvanica"), frăsinel ("Dictamnus albuș"), lalea
Rezervația de bujori Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/324381_a_325710]
-
privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 2,25 hectare. Aria protejată reprezintă o pajiște naturală cu umiditate ridicată aflată în lunca dreaptă a Mureșului, în al cărei areal vegetează specii de plante hidrofile rare; printre care: lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), floarea cucului ("Lychnis flos-cuculi"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), târsă-mare ("Deschampsia caespitosa"), bucățel ("Agrostis canina"), vițelar ("Anthoxantum odoratum"), rogoz (din speciile: "Carex vulpina, Carex elongata"), rogojel ("Juncus effusus"), păiuș
Rezervația cu lalea pestriță Vălenii de Mureș () [Corola-website/Science/324385_a_325714]
-
Hamsterul românesc ("Mesocricetus newtoni") cunoscut și sub numele de hamster dobrogean este o specie de rozătoare din familia Cricetidae. Este găsit în România și Bulgaria. Arealul de răspândire al hamsterului românesc nu este cunoscut cu exactitate dar se presupune că nu depășește 50.000 km pătrați în Dobrogea și nord-estul Bulgariei. Hamsterul românesc trăiește în zona de câmpie pe terenuri uscate și pietroase cu vegetație puțină
Hamster românesc () [Corola-website/Science/326521_a_327850]
-
Deinboek. Cu toate că organizatorii așteptau un număr de 15.000 de spectatori, și-au facut apariția 160.000 de oameni. Cu trecerea anilor, festivalul a crescut și acum se întinde pe trei zile, iar suprafața de desfășurare a crescut și ea, arealul se întinde pe 6,5 kilometrii. Suprafața conține in jur de 27 de scene unde evoluează reprezentanți ai diferitelor genuri de muzică, dar și alți artiști. Pe lângă scene, există și un număr mare de standuri de suveniruri, de mâncare și
Donauinselfest () [Corola-website/Science/326683_a_328012]
-
cu excepția leilor, care se organizează în grupuri mici înainte de a purcede la vânătoare. Populează atât regiunile joase, cât și munții. Leii, de exemplu, trăiesc în savane și semideșerturi, leoparzii, tigrii și jaguarii în jungle, iar tigrul siberian în pădurile siberiene. Arealul de viețuire al genului cuprinde capul dus-vestic al Europei, toată Asia cu excepția zonelor nordice, America de Sud și Centrală și sudul Americii de Nord.
Panthera () [Corola-website/Science/326794_a_328123]
-
Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 3 ha. Arealul este inclus în situl de importanță comunitară "Munții Trăscăului" și reprezintă o zonă de chei cu abrupturi calcaroase (pe partea stângă a văii) și rupturi de pantă, cu zone împădurite și fânețe. În arealul rezervației au fost identificate 5 de
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
are o suprafață de 3 ha. Arealul este inclus în situl de importanță comunitară "Munții Trăscăului" și reprezintă o zonă de chei cu abrupturi calcaroase (pe partea stângă a văii) și rupturi de pantă, cu zone împădurite și fânețe. În arealul rezervației au fost identificate 5 de tipuri de habitate de interes comunitar (Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin; Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 5 ha. Arealul (inclus în situl de importanță comunitară "Munții Trăscăului") prezintă un relief diversificat: abrupturi stâncoase (cheiuri constituite din calcare jurasice și formațiuni cretacice, formate din marne, gresii și conglomerate), acoperit în mare parte cu vegetație de arbori și arbuști cu specii
Cheile Tecșeștilor () [Corola-website/Science/325600_a_326929]
-
152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 1 ha. Rezervatia naturală (inclusă în Parcul Natural Apuseni) reprezintă o zona montană în al carei areal se află un izvor cu activitate intermitenta (izbuc), ce funcționează pe principiul sifonului (cu o adâncime de 85 m.), unde ies la suprafață apele pierdute în peșterile Coiba Mică și Coiba Mare, formând un adevărat rău, care după un parcurs
Izbucul Tăuzului () [Corola-website/Science/325635_a_326964]
-
este un așezământ monastic situat la altitudinea de 1700 de m pe versantul vestic al Culmii Piatra Tăieturii din Munții Bistriței, aflat în arealul administrativ al Comunei Panaci din județul Suceava. "Avertisment: Unele surse situează eronat ansamblul în Munții Călimani." Căi de acces Punctul de intrare pe traseul rutier către , îl reprezintă centrul Comunei Panaci - intersecția spre stânga din fața Primăriei, semnalizată cu indicatoare. Prima
Mănăstirea Piatra Tăieturii () [Corola-website/Science/325724_a_327053]
-
cu luciu de apă și mlaștini; cu pâlcuri de răchită albă ("Salix alba") și plop alb ("Populus alba") și ierburi plante hidrofile și higrofile; printre care peștișoară ("Salvinia natans"), trifoiaș-de-baltă ("Marsilea quadrifolia") sau diferite specii de trestie și rogozuri. În arealul rezervației este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 79/409/ CE din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice); sau aflate pe lista roșie a IUCN. Rezervația naturală asigură condiții de cuibărit
Divici - Pojejena () [Corola-website/Science/325759_a_327088]
-
căprioară ("Capriolus capriolus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), veveriță ("Sciurus carolinensis"). Păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) semnalate în arealul parcului: acvilă ("Aquila pomarina"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), corb ("Corvus corax"), striga ("Tyto alba"), huhurezul mic ("Strix aluco"), cojoaica de pădure ("Certhia familiaris"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), șorecarul comun
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]