5,989 matches
-
de cultură, cu cele mai variate participări, de la laureatul Nobel Claude Simon până la cei mai agresivi debutanți. „Dezbaterile” politice În tot soiul de cluburi și asociații la care invită cotidienele țintesc problemele cele mai diverse, de la Nicaragua la SIDA, droguri, bătrânețe, feminism, drepturile omului, protecția mediului etc. Festivalul internațional al filmului (cu punct central de atracție delegația sovietică și incitantele pelicule pe care le-a prezentat), dar și cele peste 40 de scene pe care, În fiecare seară, au loc spectacole
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
imediată, Bellow păstra un moderat optimism. Spera că bunul-simț american va rezista trivializării și idiotizării la care Îl supune actuala viață publică și politică. Beneficia, de fapt, de o sceptică, senină distanțare de mediu și Își găsise, În sfârșit, la bătrânețe, o parteneră tânără și ideală. Un soi de călugăriță evreică, inteligentă, cultivată, total devotată soțului. „Viitoarea mea nevastă va fi o evreică din China Town”, i-am spus, la despărțire, privind spre Janis, spre fața ei de japonez semit. * Gentilețea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pe mine Însumi și când mi-a spus că a ezitat să părăsească Ungaria din cauza limbii și am tresărit când, parcă pentru a-mi calma amintirile și a-mi risipi Îndoielile, a mărturisit, spre uluirea mea, că tocmai acum, la bătrânețe, s-ar putea s-o facă, Într-atât situația i se părea insuportabilă. Să părăsească, adică, locul În care și-a petrecut Întreaga viață și și-a scris cărțile. * Această lapidară evocare mi-a fost prilejuită, cum se poate deduce
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și excelența dinainte. Dacă i-aș fi pus vechea Întrebare: de ce mai predici, pe cine speri să schimbi? mi-ar fi răspuns ca bătrânul rabin: „ca eu să nu mă schimb” - singura reală rațiune, nici o altă deșartă speranță. Fragilizat de bătrânețe și sănătatea precară, dar niciodată lamentându-se, William Însuflețea aventura exemplară a gânditorului independent, gata să riște și să accepte consecințele singularității și solitudinii sale. Acuitatea sa memorabilă și stenică exprima scepticism și amară dezamăgire față de nu prea minunata evoluție
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
telefonul sunase din nou. Mă conjura să păstrez secretul, asigurându-mă că doctorii pe care i-a consultat ulterior au convenit că la vârsta sa procesul ar putea să fie extrem de lent, s-ar putea să moară, până la urmă, de bătrânețe. Subiectul nu a revenit niciodată. Cancerul care avea să-l răpună nu era cel diagnosticat inițial, ci o formă mult mai năprasnică. Am fost de câteva ori, În ultimele sale zile pământești, În apartamentul de pe 103 East 75th Street. Nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și în școală. Tatapreot, cu o voce plăcută de tenor. Mama cânta mereu în casă, la bucătărie sau în grădină și ne îndemna și pe noi copii: „Cântați copii să vă aud cântând!” Bunicul-preot și el cânta chiar și la bătrânețe. Mă întrebam de ce îmi venea mie să cânt în mizeria vieții pe care o trăiam și atunci îmi răspundeam singur prin cuvintele Căpitanului: „Pentru a putea să cânți îți trebuie o anumită stare sufletească. O armonie în sufletul tău. Cel
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
amărât și singuratic. Nici ambițios, nici carierist, nici lacom. N-am familie, n-am prieteni, n-am iubită. Strâng bani și-atât. Computatorii câștigă bine, recunosc. Când o să mă pensionez, vreau să învăț violoncelul sau limba greacă. Îmi doresc o bătrânețe liniștită. De ce trebuie să am eu parte de unicorni, de desonorizare și de alte minuni care n-au nici o legătură cu meseria mea? După ce-am terminat cele două pahare de whisky cu gheață, am intrat în dormitor și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
lua decizii și dădea ordine, iar ceilalți executau. La fel ca în armată. Cunoscuseră cu toții războaie și manevre, revoluții și contrarevoluții. Pentru că n-au avut niciodată timp să se gândească la o viață normală de familie, au rămas singuri la bătrânețe. Se scoală dimineața devreme, servesc micul dejun și apoi își vede fiecare de-ale lui, de cele mai multe ori fără să mai aștepte ordine. Unul cojește vopseaua veche de pe pereții casei, altul smulge buruienile din grădină, altul se ocupă de repararea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
viața e fără simbrie, și continui să gândesc tocmai pentru că gândirea nu va putea fi niciodată salariată”. (Giovanni Papini ) ,,Răsar, Mă-nalț. Cobor Șiapoi dispar, Și apusul meu e totuși răsărit...” (Ion Minulescu ) ,, Râsul devenit tăcere e simptomul sigur al bătrâneții, înțelepciunii sau resemnării”. ( Ionel Teodoreanu ) ,, Fără enigmă, fără necunoscut, nu este dragoste. Dragostea e nostalgia de ceva necunoscut în care presimți frumusețe.” ( Ionel Teodoreanu) ,,Ninge naiv. Poate că pe o fereastră aburită, un deget mic a desenat o căsuță cu
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
taina lui Dumnezeu”. (Oscar Wilde) ,,Cine nea dat ochi pentru a vedea stelele și nu ne-a dat și mâini pentru a le atinge?” (Florbela Espanca) ,, Nici un alt anotimp nu apropie sufletul ca iarna, de frăgezimea copilăriei și de reculegerea bătrâneții”. (Ionel Teodoreanu ) Inspirația... „avea senzația că în astfel de momente cea mai mare parte a muncii lui nu era făcută de el, ci de ceva care se afla deasupra lui și îl controla: gândirea și poezia lumii, așa cum era ea
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
viața e fără simbrie, și continui să gândesc tocmai pentru că gândirea nu va putea fi niciodată salariată”. (Giovanni Papini ) ,,Răsar, Mă-nalț. Cobor Șiapoi dispar, Și apusul meu e totuși răsărit...” (Ion Minulescu ) ,, Râsul devenit tăcere e simptomul sigur al bătrâneții, înțelepciunii sau resemnării”. ( Ionel Teodoreanu ) ,, Fără enigmă, fără necunoscut, nu este dragoste. Dragostea e nostalgia de ceva necunoscut în care presimți frumusețe.” ( Ionel Teodoreanu) ,,Ninge naiv. Poate că pe o fereastră aburită, un deget mic a desenat o căsuță cu
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
taina lui Dumnezeu”. (Oscar Wilde) ,,Cine nea dat ochi pentru a vedea stelele și nu ne-a dat și mâini pentru a le atinge?” (Florbela Espanca) ,, Nici un alt anotimp nu apropie sufletul ca iarna, de frăgezimea copilăriei și de reculegerea bătrâneții”. (Ionel Teodoreanu ) Inspirația... „avea senzația că în astfel de momente cea mai mare parte a muncii lui nu era făcută de el, ci de ceva care se afla deasupra lui și îl controla: gândirea și poezia lumii, așa cum era ea
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
rezistență sporită la agresiunea bacteriană, virală și toxică. În grupul proteic al lăptișorului de matcă se află un acid aminat numit gelatină, component fundamental al colagenului (element component al armăturii mezenchimatoare a sistemului reticuloendotelial, a cărui deteriorare este evidentă la bătrânețe; se spune că fiecare om „are vârsta colagenului său” (Lamberti et al, 1989473). 470 Popescu Olimpia, Cercetări privind conținutul în compuși bioactivi din lăptișorul de matcă, teză de doctorat, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj Napoca, Facultatea de Zootehnie
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
și 1994, desfășurate pe o paletă tematică diversă: societate, politică, sport. SCRIERI: Puterea sunetului, Craiova, 1977; Noaptea grâului nou, București, 1978; Vara din noi, vara, București, 1979; Inventarul speranței, București, 1981; Viața în limba română, I-II, București, 1982-1988; La bătrânețe, lupii tineri, București, 1983; Lumea, ziua și noaptea, București, 1983; Tiptil, în lumea copilăriei, București, 1983; Sud, până la capăt, București, 1985; Războiul mondial de catifea, București, 1995; Noul zid al Berlinului, București, f.a.; Expulzat din Trinidad-Tobago, București, 1999; Glonțul de
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
7; M.N. Rusu, „Vara din noi, vara”, VST, 1979, 41; Hristu Cândroveanu, O poezie a împlinirilor, RL, 1980, 17; H. Zalis, „Inventarul speranței”, „Scânteia tineretului”, 1983, 6; Artur Silvestri, „Viața în limba română”, FLC, 1983, 7; Valentin F. Mihăescu, „La bătrânețe, lupii tineri”, LCF, 1983, 51; Mariana Ionescu, Sud, până la capăt, ATN, 1985, 7; Alexandru Horia, „Sud, până la capăt”, ARG, 1987, 1; Teodor Vârgolici, Tradiționalism și modernitate, RL, 1989, 15; Popa, Ist. lit., II, 469-470. M.I.
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
origines de l’idéalisme subjectif dans la pensée européenne, Paris, 1946; Scepticismul grec și filosofia indiană, București, 1957; Curs de istoria literaturii grecești. Epoca clasică, București, 1962; Înțelesul suferinței umane la Eschil, Sofocle și Euripide, București, 1969; Apollodoros sau Despre bătrânețe. Dialog socratic, tr. și introd. Mihai Nasta, pref. Cicerone Poghirc, București, 1978; Scrieri filosofice, I, îngr. și tr. Gh. Vlăduțescu și Dinu Grama, introd. Gh. Vlăduțescu, București, 1988. Traduceri: Primii materialiști greci, București, introd. I. Banu, 1950; Aristotel, Fragmente din
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
Pucă), București, 1970; Semne cerești, București, 1970; Deschideri, București, 1972; A.B.C., București, 1973; Amintiri (în colaborare cu Mircea Ivănescu și Florin Pucă), București, 1973; La capăt, București, 1974; Litanii pentru Horia, Cluj-Napoca, 1975; Dialectica vârstelor, București, 1977; Tinerețe fără bătrânețe, București, 1978; Spectacol, București, 1979; Texte, pref. Mircea Iorgulescu, București, 1980; Veșnica reîntoarcere, București, 1982; Carte de vise, îngr. Marina Dimov, București, 1991; Baia, îngr. Marina Dimov, București, 1995; Momentul oniric (în colaborare cu D. Țepeneag), îngr. Corin Braga, București
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
retrouve Dieu/Au solarium,/Il a de beaux yeux,/Il mange des pommes.// Où il habite?/(Poil à la bite!)/ Au paradis/ (Poli au zizi!)” (p. 139) Femeia este cea mai dezavantajată de o moarte care se anunță devreme, odată cu bătrânețea. Iată-l pe Bruno confesându-se despre prima soție pe care o părăsește din această cauză: “Ma BCBG protestante aux gros seins...[...] Plus tard, ses seins sont tombés, et notre mariage s’est cassé la gueule lui aussi” (p. 212
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
aceea „noi” femiele nici nu trebuie să le cerem „fidelitate”, ar fi ca și cum „ne-am” obliga odraslele să nu ne părăsească toată viața), au umeri lați, sînt puternici, misterioși, rezervați, nomoteți dar naivi totuși („tatăl”, dispensator de limbaj dar, spre bătrînețe, dotat cu o energie infantilă cheltuită În final Într-o nouă căsătorie, la vîrsta de 65-70 de ani), obiecte sexuale atunci cînd Ea are nevoie doar de asta, pradă disperării (naratoarea Își pierde primul copil, un băiat, mort la două
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
enrhume (Când mor fac guturai, 1987), povestea unui personaj parabolic, bătrânul domn Théo (numele nu este ales la Întâmplare), care-și contemplă cu un umor sapiențial, ceea ce nu-l Împiedică de a fi totodată absurd, agonia: “N-am murit de bătrânețe, de-acum ce accident grav mi se mai poate Întâmpla... Poate doar piaptănul să-mi mai simtă lipsa. Sunt prea bătrân ca să mor, trebuie să-mi mai crească vreun dinte?” (Mourir m’enrhume, Paris, Minuit, 1987). Este o carte În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nostalgic, stilul limpede, eterat, toate aceste trăsături amintindu-l pe Cinghiz Aitmatov. Condiția scriitorului s-ar reduce de fapt, sugerează autorul, la aceea a individului exilat dintr-o patrie a originii aflată dincolo de puterea istoriei, un tărîm al “tinereții fără bătrînețe”, singurul În care cuvintele sunt capabile de a rosti adevărul: “...de aici sau de aiurea nu voi mai putea regăsi drumul mongol, nu mă voi putea exila decît În minciună, aceasta este probabil lecția, În loc de a divaga fudul despre aici
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
înflăcărarea doctrinară de dreapta a directorului, amenințat de adversari cu asasinarea. În Scrisoare deschisă către dreapta (5/1934), Panait Istrati atrage atenția asupra punctului slab al doctrinei concentrate în formula „românismul și antisemitismul”:„Dictatura, spune el, e un semn de bătrânețe al organismului social”. Prozatorul colaborează cu mai multe articole: Națiune și naționalism (7/1935), Dictatură și democrație (8/1935), Răspuns unui dreptist de la „Gândirea” (11/1935). După apariția unui comentariu elogios despre fascismul italian, însoțit de fotografia lui Mussolini, Istrati
CRUCIADA ROMANISMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286540_a_287869]
-
articolele critice sunt de reținut O datorie de onoare față de memoria lui Dragoș Protopopescu (1951), Un studiu politic al principelui Nicolae (1953) de D. Găzdaru, Petre Carp - un simbol pentru zilele noastre de Virgil Deltă, Literatura în R.P.R. Tinerețe fără bătrânețe, semnat Observator, Pe ultima treaptă de N. I. Herescu ș.a. Volumul din 1955-1956 are înscrise pe copertă numele colaboratorilor: D. N. Ciotori, D. Găzdaru, N. I. Herescu, Stan Ionescu, J. N. Manzatti, D. St. Marin, M. Nicolau, N. Șeitan, Emil Turdeanu. S.I.
CUGET ROMANESC (PENSAMIENTO RUMANO). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286554_a_287883]
-
spuse sau auzite fac dintr-un om plin de calități o epavă. Percepția caricaturală pe care oamenii o au în legătură cu acest „idealist” este concretizată în statuia („momâia”) pe care satul i-a înălțat-o în fața școlii. Ajuns aproape cerșetor la bătrânețe, personajul este strivit, simbolic, de propria-i statuie. O idee deficitară despre viața individuală, neșansa, ingratitudinea și uitarea semenilor, căderea în deriziune par să anuleze sensul unei existențe aproape exemplare, sfârșitul fiind mai degrabă un simbol al tragismului destinului celor
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
funcționând până în secolul al XIX-lea, dar deja din perioada imediat următoare lui Aristotel ceva se schimbă în modul de abordare, care devine pluristratificat. Teofrast a fost elevul preferat al lui Aristotel. S-a păstrat o lucrare a sa de bătrânețe, care a fost folisită de La Bruyere (Teofrast, 1966Ă ca parte introductivă a operei sale, Caracterele sau moravurile acestui veac, publicată în secolul al XVII-lea. În opusculul lui Teofrast sunt descrise 30 de tipuri de persoane sub următoarele denumiri: 1
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]