6,215 matches
-
3, pp. 62-63)"/>. Mai mult decât atât, dacă evreul este - așa cum vom vedea - hărăzit Diavolului, atunci barba și perciunii săi rituali sunt și ei destinați acestuia din urmă. Nu Întâmplător, „lucruri drăcești” sunt considerate În popor nu numai fire din barba unui evreu oarecare, ci și cele din barba unui mare rege iudeu din Antichitate. Într-o legendă românească, versificată În 1843 de scriitorul moldovean Costachi Stamati, puterea hanului tătar se află Într-un talisman vrăjit care conține „Câteva fire de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreul este - așa cum vom vedea - hărăzit Diavolului, atunci barba și perciunii săi rituali sunt și ei destinați acestuia din urmă. Nu Întâmplător, „lucruri drăcești” sunt considerate În popor nu numai fire din barba unui evreu oarecare, ci și cele din barba unui mare rege iudeu din Antichitate. Într-o legendă românească, versificată În 1843 de scriitorul moldovean Costachi Stamati, puterea hanului tătar se află Într-un talisman vrăjit care conține „Câteva fire de păr/ Din barba lui Solomon/ Și alte lucruri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
oarecare, ci și cele din barba unui mare rege iudeu din Antichitate. Într-o legendă românească, versificată În 1843 de scriitorul moldovean Costachi Stamati, puterea hanului tătar se află Într-un talisman vrăjit care conține „Câteva fire de păr/ Din barba lui Solomon/ Și alte lucruri drăcești” <endnote id="(14, p. 240)"/>. Multe poezioare, aparent hazlii și nevinovate - ajunse, prin degradarea semnificației, În folclorul copiilor <endnote id="(128)"/> -, pun În evidență relația dintre barba evreului și Diavol. În România, ele sunt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care conține „Câteva fire de păr/ Din barba lui Solomon/ Și alte lucruri drăcești” <endnote id="(14, p. 240)"/>. Multe poezioare, aparent hazlii și nevinovate - ajunse, prin degradarea semnificației, În folclorul copiilor <endnote id="(128)"/> -, pun În evidență relația dintre barba evreului și Diavol. În România, ele sunt atestate În secolul al XIX-lea, mai ales În Moldova, unde imaginea evreului ortodox era mai prezentă : „Iese Dracul din tăciuni,/ Cu jidanul de perciuni ;/ Iese Dracul de sub iarbă,/ Cu jidanul dus de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreului și Diavol. În România, ele sunt atestate În secolul al XIX-lea, mai ales În Moldova, unde imaginea evreului ortodox era mai prezentă : „Iese Dracul din tăciuni,/ Cu jidanul de perciuni ;/ Iese Dracul de sub iarbă,/ Cu jidanul dus de barbă” <endnote id="(3, p. 12, și 2, p. 39)"/> ; „Jidanul cu barbă roșie/ Duce pe Dracu’ la poștie ;/ Jidanul cu barbă neagră/ Duce pe Dracu’ la iarbă” <endnote id="(3, p. 13)"/> ; „Măi jidane, barbă mare,/ Măi jidane, barba ta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-lea, mai ales În Moldova, unde imaginea evreului ortodox era mai prezentă : „Iese Dracul din tăciuni,/ Cu jidanul de perciuni ;/ Iese Dracul de sub iarbă,/ Cu jidanul dus de barbă” <endnote id="(3, p. 12, și 2, p. 39)"/> ; „Jidanul cu barbă roșie/ Duce pe Dracu’ la poștie ;/ Jidanul cu barbă neagră/ Duce pe Dracu’ la iarbă” <endnote id="(3, p. 13)"/> ; „Măi jidane, barbă mare,/ Măi jidane, barba ta/ Face Dracul bidinea,/ Bidinea de văruit,/ Barba ta de zgâlțâit” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
era mai prezentă : „Iese Dracul din tăciuni,/ Cu jidanul de perciuni ;/ Iese Dracul de sub iarbă,/ Cu jidanul dus de barbă” <endnote id="(3, p. 12, și 2, p. 39)"/> ; „Jidanul cu barbă roșie/ Duce pe Dracu’ la poștie ;/ Jidanul cu barbă neagră/ Duce pe Dracu’ la iarbă” <endnote id="(3, p. 13)"/> ; „Măi jidane, barbă mare,/ Măi jidane, barba ta/ Face Dracul bidinea,/ Bidinea de văruit,/ Barba ta de zgâlțâit” <endnote id="(162, p. 173)"/>. „Barba ta de zgâlțâit” nu este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iarbă,/ Cu jidanul dus de barbă” <endnote id="(3, p. 12, și 2, p. 39)"/> ; „Jidanul cu barbă roșie/ Duce pe Dracu’ la poștie ;/ Jidanul cu barbă neagră/ Duce pe Dracu’ la iarbă” <endnote id="(3, p. 13)"/> ; „Măi jidane, barbă mare,/ Măi jidane, barba ta/ Face Dracul bidinea,/ Bidinea de văruit,/ Barba ta de zgâlțâit” <endnote id="(162, p. 173)"/>. „Barba ta de zgâlțâit” nu este doar un vers ludic și gratuit, inventat de copii, ci și reflectarea unei triste
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de barbă” <endnote id="(3, p. 12, și 2, p. 39)"/> ; „Jidanul cu barbă roșie/ Duce pe Dracu’ la poștie ;/ Jidanul cu barbă neagră/ Duce pe Dracu’ la iarbă” <endnote id="(3, p. 13)"/> ; „Măi jidane, barbă mare,/ Măi jidane, barba ta/ Face Dracul bidinea,/ Bidinea de văruit,/ Barba ta de zgâlțâit” <endnote id="(162, p. 173)"/>. „Barba ta de zgâlțâit” nu este doar un vers ludic și gratuit, inventat de copii, ci și reflectarea unei triste realități sociale. Domnitorul Moldovei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
2, p. 39)"/> ; „Jidanul cu barbă roșie/ Duce pe Dracu’ la poștie ;/ Jidanul cu barbă neagră/ Duce pe Dracu’ la iarbă” <endnote id="(3, p. 13)"/> ; „Măi jidane, barbă mare,/ Măi jidane, barba ta/ Face Dracul bidinea,/ Bidinea de văruit,/ Barba ta de zgâlțâit” <endnote id="(162, p. 173)"/>. „Barba ta de zgâlțâit” nu este doar un vers ludic și gratuit, inventat de copii, ci și reflectarea unei triste realități sociale. Domnitorul Moldovei Mihail Sturdza a semnat În 1847 un ofis
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dracu’ la poștie ;/ Jidanul cu barbă neagră/ Duce pe Dracu’ la iarbă” <endnote id="(3, p. 13)"/> ; „Măi jidane, barbă mare,/ Măi jidane, barba ta/ Face Dracul bidinea,/ Bidinea de văruit,/ Barba ta de zgâlțâit” <endnote id="(162, p. 173)"/>. „Barba ta de zgâlțâit” nu este doar un vers ludic și gratuit, inventat de copii, ci și reflectarea unei triste realități sociale. Domnitorul Moldovei Mihail Sturdza a semnat În 1847 un ofis care le impunea evreilor să renunțe la portul lor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu este doar un vers ludic și gratuit, inventat de copii, ci și reflectarea unei triste realități sociale. Domnitorul Moldovei Mihail Sturdza a semnat În 1847 un ofis care le impunea evreilor să renunțe la portul lor tradițional (caftan, straimel, barbă, perciuni etc.) și care făcea referire la brutalizările și injuriile pe care le suportau evreii ortodocși tocmai din cauza acestei Înfățișări : „sunt adeseori supuși la defăimări și Înjurări din partea poporului de gios, uneori și la desplăcute tratarisiri, Întâm plări ce aduc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aplicate evreilor, de „glume și chiar brutalități ale gloatelor” erau veșnicele distracții ale găști- lor de derbedei, care Încercau să facă diverse „farse jidanilor”. Printre acestea - În afară de bătaie, aruncare cu pietre, strigăte injurioase -, la mare preț erau trasul evreilor de barbă sau de perciuni și aruncarea de bucăți de smoală moale și cleioasă În bărbile lor (cum Își amintește despre propria-i copilărie, petrecută la Piatra-Neamț, Eugen Herovanu În volumul Orașul amintirilor, București, 1936 ; <endnote id="cf. 100, pp. 224-225"/>). Pe la mijlocul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lor de derbedei, care Încercau să facă diverse „farse jidanilor”. Printre acestea - În afară de bătaie, aruncare cu pietre, strigăte injurioase -, la mare preț erau trasul evreilor de barbă sau de perciuni și aruncarea de bucăți de smoală moale și cleioasă În bărbile lor (cum Își amintește despre propria-i copilărie, petrecută la Piatra-Neamț, Eugen Herovanu În volumul Orașul amintirilor, București, 1936 ; <endnote id="cf. 100, pp. 224-225"/>). Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, golanii din Galați, mai ales mateloții greci, obișnuiau să arunce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
locuiau decât creștini [= greci]. Evreii frecventau puțin orașele nelocuite de turci, căci ajungeau obiectul a tot felul de jigniri [...]. În timpul Săptămânii Patimilor nici un evreu nu Îndrăznea să se arate [pe chei]. Ștrengarii din Arnăutchioi, prinzând un contravenient, i-au uns barba cu smoală și i-au dat foc ; nenorocitul a alergat să se arunce În mare ca să scape de arsură” <endnote id="(315, p. 42)"/>. Tot un grec, Teodoros, slujitor În casa boierilor Ghica În primele decenii ale secolului al XIX
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Tot un grec, Teodoros, slujitor În casa boierilor Ghica În primele decenii ale secolului al XIX-lea, inventa tot soiul de farse la adresa evreilor din cartier, pentru că „nu putea să sufere pe ovrei”. Una dintre ele era să le Încâlcească barba : „Într-o seară - Își aduce aminte Ion Ghica din vremea copilăriei -, pe când era odaia cea mare plină de boieri și de cucoane, intră un biet jidan cu falca umflată și cu barba Încâlcită de nu putea să vorbească. Teodoros Îi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ovrei”. Una dintre ele era să le Încâlcească barba : „Într-o seară - Își aduce aminte Ion Ghica din vremea copilăriei -, pe când era odaia cea mare plină de boieri și de cucoane, intră un biet jidan cu falca umflată și cu barba Încâlcită de nu putea să vorbească. Teodoros Îi aruncase sfârleaza În barbă, după ce-l spoise pe obraz, mască, cu un pumn de mazăre făcăluită” <endnote id="(824, p. 169)"/>. O Întâmplare interesantă descrie Mihail Sadoveanu În romanul Duduia Margareta (1907
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Își aduce aminte Ion Ghica din vremea copilăriei -, pe când era odaia cea mare plină de boieri și de cucoane, intră un biet jidan cu falca umflată și cu barba Încâlcită de nu putea să vorbească. Teodoros Îi aruncase sfârleaza În barbă, după ce-l spoise pe obraz, mască, cu un pumn de mazăre făcăluită” <endnote id="(824, p. 169)"/>. O Întâmplare interesantă descrie Mihail Sadoveanu În romanul Duduia Margareta (1907), a cărui acțiune se desfășoară Într-un sat din Moldova. Este vorba
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mască, cu un pumn de mazăre făcăluită” <endnote id="(824, p. 169)"/>. O Întâmplare interesantă descrie Mihail Sadoveanu În romanul Duduia Margareta (1907), a cărui acțiune se desfășoară Într-un sat din Moldova. Este vorba despre arderea de Crăciun a bărbii de câlți a unei măști de „evreu”, purtată de un țăran român În cadrul piesei rituale Irozii : „Un jidov ghebos, cu barba de câlți, sare În toate părțile cu țipete de spaimă, cu degetele rășchirate de o parte și de alta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Margareta (1907), a cărui acțiune se desfășoară Într-un sat din Moldova. Este vorba despre arderea de Crăciun a bărbii de câlți a unei măști de „evreu”, purtată de un țăran român În cadrul piesei rituale Irozii : „Un jidov ghebos, cu barba de câlți, sare În toate părțile cu țipete de spaimă, cu degetele rășchirate de o parte și de alta a bărbii. În sală, moș Ilie Îl așteaptă, Îi iese Înainte, Îi dă foc bărbii c-o lumânare, și toate slugile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
câlți a unei măști de „evreu”, purtată de un țăran român În cadrul piesei rituale Irozii : „Un jidov ghebos, cu barba de câlți, sare În toate părțile cu țipete de spaimă, cu degetele rășchirate de o parte și de alta a bărbii. În sală, moș Ilie Îl așteaptă, Îi iese Înainte, Îi dă foc bărbii c-o lumânare, și toate slugile se grămădesc cu haz mare” <endnote id="(411, p. 123)"/>. Pentru locuitorii iudeofobi ai mahalalelor, zgâlțâirea evreului de perciuni și de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În sală, moș Ilie Îl așteaptă, Îi iese Înainte, Îi dă foc bărbii c-o lumânare, și toate slugile se grămădesc cu haz mare” <endnote id="(411, p. 123)"/>. Pentru locuitorii iudeofobi ai mahalalelor, zgâlțâirea evreului de perciuni și de barbă („Lasă-mă de barbă, că se rupe leuca” ; <endnote id="cf. 3, p. 27"/>), arderea sau tunderea bărbii nu erau simple amuzamente, ci - așa cum voi arăta - gesturi de „bun creștin”. „După credința poporului”, notează principele Nicolae Suțu, astfel de maltratări
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îl așteaptă, Îi iese Înainte, Îi dă foc bărbii c-o lumânare, și toate slugile se grămădesc cu haz mare” <endnote id="(411, p. 123)"/>. Pentru locuitorii iudeofobi ai mahalalelor, zgâlțâirea evreului de perciuni și de barbă („Lasă-mă de barbă, că se rupe leuca” ; <endnote id="cf. 3, p. 27"/>), arderea sau tunderea bărbii nu erau simple amuzamente, ci - așa cum voi arăta - gesturi de „bun creștin”. „După credința poporului”, notează principele Nicolae Suțu, astfel de maltratări „treceau drept lucru meritoriu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
slugile se grămădesc cu haz mare” <endnote id="(411, p. 123)"/>. Pentru locuitorii iudeofobi ai mahalalelor, zgâlțâirea evreului de perciuni și de barbă („Lasă-mă de barbă, că se rupe leuca” ; <endnote id="cf. 3, p. 27"/>), arderea sau tunderea bărbii nu erau simple amuzamente, ci - așa cum voi arăta - gesturi de „bun creștin”. „După credința poporului”, notează principele Nicolae Suțu, astfel de maltratări „treceau drept lucru meritoriu” <endnote id="(315, p. 42)"/>. O superstiție româ- nească, atestată În Bucovina la 1884
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de „bun creștin”. „După credința poporului”, notează principele Nicolae Suțu, astfel de maltratări „treceau drept lucru meritoriu” <endnote id="(315, p. 42)"/>. O superstiție româ- nească, atestată În Bucovina la 1884, spune că dacă smulgi „trei fire de păr din barba unui om roșu și le pui Într-o cofă cu apă, omori trei evrei” <endnote id="(32, p. 503)"/>. Era și un act de umilire a inamicului, frecvent În această parte de lume. În spațiul balcanic, de pildă, unde mustața
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]