5,261 matches
-
însușiri, poporul român trebuia să fie de multă vreme pe aceiași treaptă de cultură cu popoarele apusene: Francezii, Italienii, Englezii. Dacă a rămas multe vreme înapoiat în cultură, aceasta se datorește situației geografice" (Constantinescu, 1928, p. 10). Fatalismul geografic și blestemul Carpaților (ca element despărțitor al unității destinate a românilor) sunt motivele invocate pentru justificarea întârzierii cu care românii s-au înscris în istorie. Depășind obstacolele pe care natura le-a rezervat ca decor ambiental pentru desfășurarea dramei naționale românești, românii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
natural ce separa leagănul românității Transilvania de spațiul danubian al aceleiași românități în șira spinării poporului românesc, de-o parte și de alta a căreia se întind coastele aceleiași ființe naționale (Delavrancea, 192-). Ceea ce face ca geografia să devină din blestem binecuvântare: "poporul nostru prin numărul său, prin rodirea pământului, prin așezarea lui geografică este destinat la un mare rol în istorie" (Floru, 1931, p. 5). Unitatea de destin istoric a neamului românesc, fragmentată sub efectul marilor migrații, se reafirmă odată cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de năvăliri). Ea sădi în inima Românului răbdarea, răbdarea de mucenic până la clipa mântuirii (Constaninescu, 1928, p. 57). Dintr-un alt pasaj, la fel de tensionat emoțional, pot fi desprinse temele excepționalismului românesc, martirologia românească, tragismul destinului național sau pe cea a blestemului istoriei românești: Istoria poporului nostru cuprinde dintre cele mai dramatice întâmplări care au atins vreodată o grupare omenească. Așezat într-o regiune vitregă a Europei, unde numai cu greu s-a putut înjgheba o vieață de Stat, au trebuit niște
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trebuit niște sforțări aproape miraculoase, pentru ca neamul românesc să-și poată duce în cursul veacurilor viforoasa-i existență. Greutăți, pe care alte națiuni ale Continentului le-au suferit numai în parte, s-au strâns toate în calea noastră, ca un blestem. De aceea, cu drept cuvânt, s-a spus că poporul român este cel mai mare mucenic pe care l-a văzut omenirea (Patrașcanu, 1937, p. 7). La Grande sonate pathétique a trecutului românesc este cântată, în partitura istoriografică, nu doar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
proprietății funciare, oferă multe și variate posibilități de studiu și cunoaștere a istoriei locale. La efectuarea lor participa, până destul de târziu, o întreagă masă de oameni de diferite categorii și segmente sociale, numărul mare al participanților, ca și cărțile de blestem, ce emanau cu acest prilej pentru a „nu fățări și a arăta hotarele cele drepte”, reprezentând, din punctul nostru de vedere, reminiscențe ale modului de distribuție și statornicire a limitelor teritoriale inițiale, operații și reguli păstrate și folosite de-a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Se observă existența unei ierarhizări social-economice în obște, exprimată prin formula „noi cu mic cu mare ne-am vorovit”, înțelesul de mic și mare în asemenea cazuri fiind acela de diferențiere după avere și rol în conducerea comunității. Cât privește blestemul din finalul zapisului, îndreptat împotriva acelora care s-ar „lepăda” de actul daniei, acesta semnifică prezumtiva împotrivire a unora dintre obșteni față de hotărârea adoptată de către majoritatea sătenilor. Actul este scris la Umbrărești, de către vătaful de hânsari, Necula, de loc din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lor din moment ce s-au încumetat să jure, în condițiile în care se știe cât de puternic era sentimentul religios și cât de înrădăcinată era teama de pedeapsa divină pentru păcatul jurământului strâmb, pentru preîntâmpinarea căruia se emiteau înfricoșătoarele cărți de blestem ale ierarhilor înalți ai Bisericii. Mai trebuie ținut seama și de situația că, în disputa cu spătarul Dia, se găsea o colectivitate de oameni, în frunte cu vornicul satului, astfel că e greu de conceput și de acceptat că toți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu an greșit este cel din 1602 martie 25, localizarea satului fiind identică cu aceea din 1495, specificându-se în plus că satul Țiganeii aparținea de ținutul Tecuciului, așa cum îl vom afla în toate documentele ulterioare, precum: c - Carte de blestem dată de mitropolitul Moldovei, Gavriil, cu data 4 septembrie 1763, „pentru o moșie anume Țigănei de la ținutul Tecuciului, cum că s-au înpresurat de răzeșii de Sinești și de alți răzeși”. d - Hotarnica din 1777 a moșiilor Torceștii și Țigăneii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a secolului al XVII-lea au coexistat la Torcești trei stăpâniri și anume: - 100 de stânjeni aparțineau răzeșilor, care nu au acceptat să vândă ori să facă danie; - moșia lui Mitre Apostol, căruia în 1696 i se dă carte de blestem de la Sava, arhiepiscopul de Suceava „pentru alegerea părților sale din Torcești”; - moșia marelui vornic Vasile Costache; și pentru el se emite un hrisov domnesc, în 1697, după ce obținuse, în același an, „mărturia boierilor pentru alegerea părților sale din Torcești”. Hrisovul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
puneți preoților în vedere să îndeplinească datoriile de împăciuitori pentru buna orânduială și când vor vedea că este neapărată nevoie să declare turbulenților din partea noastră că de nu se vor astâmpăra îi vom scoate din împărtășirea noastră, punându-i sub blestem și legătura arhierească și vor fi astfel pedepsiți cu toată casa lor de orice slujbă creștinească a bisericii, rămânând să moară și să fie îngropați ca dobitoacele...”, ceea ce s-a și pus în practică. Preoțimea satelor, deși a respectat porunca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Din frumuseți de flori, din freamătul pădurii, Din grijile cerești, primite la strânsoare. Am adunat iubire... să-i facem față urii. Am adunat iubire spre-a sufletului hrană, Spre liniștea din noi, a zilei ce-o trăim... Dar, Doamne, ce blestem a pus pe noi prigoană, De ce atâta trudă... ? când azi o risipim. Ne risipim iubirea... cu clipa care trece, Cu fiecare pas, sau zi, mai jos cădem, Croim o lume dură... și searbădă, și rece... Și mergem împreună dar nu
NE RISIEditura Pim IUBIREA ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Ne_risiEditura Pim_iubirea_marin_bunget_1364475724.html [Corola-publishinghouse/BlogPost/345456_a_346785]