6,191 matches
-
le-o fi foame, să mănânce ce a rămas de la prânz iar eu și Maricica plecăm acasă; − Așa-i, Marie, ia să văd eu cum stăm cu culesul poamei negre și dacă mai putem stoarce în cadă; se duse la căruță, aruncă o privire la cadă și spuse apoi: noi până la asfințitul soarelui umplem cada și mai punem în căruță, și om veni încet pe jos; Maricica, care după ce Emilia plecase la Galați, rămăsese ajutorul de nădejde a maică-si așa cum
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Marie, ia să văd eu cum stăm cu culesul poamei negre și dacă mai putem stoarce în cadă; se duse la căruță, aruncă o privire la cadă și spuse apoi: noi până la asfințitul soarelui umplem cada și mai punem în căruță, și om veni încet pe jos; Maricica, care după ce Emilia plecase la Galați, rămăsese ajutorul de nădejde a maică-si așa cum Gheorghiță devenise pentru Costache, după ce cel mare, Mihai a plecat la armată, mâna dreaptă a lui taică-su; deși
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lui Gheorghiță continuarea lucrului și veni lângă vecinul său, care după ce îi dădu binețe, zise: − Vecine, ai venit înaintea mea și încă n-ai isprăvit de cules, pesemne ai mai multă neagră ca mine; eu am umplut un coș de căruță și-s gata de plecare către casă; − Ai dreptate, vecine, dar poama cea albă, de nohan, ne va da bătaie de cap, că de n-o culegem la vreme se pierde, mai ales de cade brumă; dar n-am de ce
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
zeci de corzi cu struguri, ce vor fi agățate de grinzi în odaia „de din gios”. La iarnă, strugurii stafidiți vor îndulci mesele gospodarilor, care au fost prevăzători și au pus la păstrare roadele anului scurs. Iar Săndel mergând pe lângă căruță se gândea la poezia cu drapelul, Surorile și ceilalți frați ai lui îi spuneau că-i ceva măreț. Acum versurile rostite de Gheorghiță ca și poeziile recitate de el azi, la culesul viei, parcă îi deschideau noi înțelesuri de dragoste
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
copii, își vedeau de necazurile lor, că nimeni nu putea să-i ajute să scape de ele, doar prin muncă fără preget și chibzuială în toate. * într-o primăvară care venise de timpuriu, Costache însoțit de Maria au plecat cu căruța la Vaslui; trebuia să se prezinte la un proces cel avea pe rol și s-a gândit să care și ceva marfă pentru negustorii lui. Procesul s-a amânat, a primit un alt termen din nu se știe ce cauză
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Toți promiteau pînă la alegeri că vor repara drumurile și șoselele dar odată ajunși la guvernare, uitau făgăduielile. Acum nu-i mai ardea de înjurături, mâna caii cu atenție, cunoștea gropile șoselei care acum erau pline cu apă. Ajunseră cu căruța la al doilea pod, apa se scurgea cu viteză pe sub el și dacă priveai țintă spre pânza de apă, amețeai. Până a ajunge la cel de al treilea pod, apa râului curgea peste șosea în pânză continuă, firul drumului era
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
al treilea pod și intră în Rediu, vor scăpa de grijă și își vor putea continua drumul până acasă. Caii au început să dea semne de teamă, pășeau nesiguri peste apa ce curgea peste patul drumului, încât Costache coborî din căruță și apucă caii de dârlogi, dirijându-le mersul. Maria spuse că ar fi bine să se întoarcă la Vaslui dar bărbatu-său o încurajă că de vor putea să traverseze și al treilea pod, sunt scăpați. Nivelul apei ce traversa
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în piept și se pregătea să străbată ultima bucată de drum, cu gropi pline cu apă, dar mai rare și mai puțin înfricoșătoare decât acelea peste care trecuseră. Dădu drumul la căpăstrul calului din stânga și se întoarse să urce în căruță când, deodată piciorul îi lunecă și se prăvăli într-o groapă mai adâncă, apa rece îi trecu peste cap, maimai să se înece. Maria sări din căruță, îi dădu mâna să iasă din groapă. Curgea apa murdară de pe el ca
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
trecuseră. Dădu drumul la căpăstrul calului din stânga și se întoarse să urce în căruță când, deodată piciorul îi lunecă și se prăvăli într-o groapă mai adâncă, apa rece îi trecu peste cap, maimai să se înece. Maria sări din căruță, îi dădu mâna să iasă din groapă. Curgea apa murdară de pe el ca de pe snopul de cânepă când îl scoți de la topit, din baltă. − Marie, du-mă la o casă de om că nu mai ajung la Pungești, rosti cu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
murdară de pe el ca de pe snopul de cânepă când îl scoți de la topit, din baltă. − Marie, du-mă la o casă de om că nu mai ajung la Pungești, rosti cu glasul sfârșit Costache; L-a ajutat să urce în căruță apoi luând hățurile îndemnă caii la drum. Ajunși în Rediu au cerut găzduire la unii gospodari, cu case mai răsărite , dar nu au fost primiți decât de o țigancă bătrână care locuia într-o căsuță amărâtă, parcă gata să se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
boier. După ce s-a pus pe picioare a continuat cu vechile îndeletniciri așa că în ziua când a primit telegrama că neamurile din Galați vor fi în gara Vaslui, el arvunise o chirie pentru Haim, brutarul. A plecat în zori cu căruța, a ridicat marfa pentru Haim, a așteptat în gară sosirea trenului apoi plecă încărcat spre Pungești. Trecând pe lângă groapa cea cu pricina, le povesti pățania și cât a fost nevoit să sufere din această cauză. Drumul a decurs ca de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
sfătuise și socrul lui, să fie animale crescute de dumeșteni, că aceștia au boi buni de muncă. A găsit o pereche pe plac, s-au înțeles la preț, au cinstit și adălmașul, după obicei, apoi, cu boii legați la coada căruței, au plecat spre Pungești . La întoarcere Costache a luat în căruță și pe învățătorul Isailă, originar de prin părțile Coșeștilor, dar care acum lucra la Pungești. Au plecat din Băcești cam pe la amiază, fiind primăvară nu era prea cald iar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
aceștia au boi buni de muncă. A găsit o pereche pe plac, s-au înțeles la preț, au cinstit și adălmașul, după obicei, apoi, cu boii legați la coada căruței, au plecat spre Pungești . La întoarcere Costache a luat în căruță și pe învățătorul Isailă, originar de prin părțile Coșeștilor, dar care acum lucra la Pungești. Au plecat din Băcești cam pe la amiază, fiind primăvară nu era prea cald iar boii, fiind înalți și cu pasul mare, aveau spor la mers
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
prin părțile Coșeștilor, dar care acum lucra la Pungești. Au plecat din Băcești cam pe la amiază, fiind primăvară nu era prea cald iar boii, fiind înalți și cu pasul mare, aveau spor la mers. S-au ținut în pas cu căruța până la trecerea pe Valea Racovei, unde au dat de o pajiște bună de păscut, cu care ocazie s-au odihnit puțin și drumeții. Pe drum au vorbit multe, învățătorul Isailă fiind și agronom, dar încet-încet discuția a alunecat tot spre
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
al cățelei; ea avusese mai multe rânduri de pui, unii spuneau că ar avea mai mult de zece ani, și era foarte credincioasă stăpânului. Odată a fost chiar până la Iași, drum de peste 70 de kilometri prin Dumbrăveni, ea mergând în urma căruței. La întoarcere s-a rătăcit din pricina unor câini care au fugărit-o până a pierdut urma căruței. A ajuns la Pungești peste vreo zece zile, vai de capul ei, abia mai mergea, având blana plină de scaieți și a căzut
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
zece ani, și era foarte credincioasă stăpânului. Odată a fost chiar până la Iași, drum de peste 70 de kilometri prin Dumbrăveni, ea mergând în urma căruței. La întoarcere s-a rătăcit din pricina unor câini care au fugărit-o până a pierdut urma căruței. A ajuns la Pungești peste vreo zece zile, vai de capul ei, abia mai mergea, având blana plină de scaieți și a căzut moartă de oboseală. Lențâca s-a ocupat de ea de s-a înzdrăvenit, toți ai casei iubind
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
putea săși întregească gospodăria, pe care considerau că acum ajunsese pe cea mai de jos treaptă. − Hai să vindem oile, Costache, să dăm și pielea calului și să cumpărăm două junci. Le-om învăța cu încetul să tragă la jug căruța de cai. Iapa a îmbătrânit și văd că suferă de pe urma mușcăturii de lup. Se poate spune că și-a făcut, săraca, treaba și dacă nu era ruptă de lup, poate că ar mai fi tras încă vreo doi ani, și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
dar se gândește că poate dacă și-ar fi găsit un cal și, ajutat și de fecioru-său Dumitru, care părea a fi un băiat vrednic la cei treisprezece ani ai lui, ar fi putut în continuare să facă chirii cu căruța, ca să mai scape de necazuri. îi spune planurile sale lui Maria care îl contrazice, cu părere de rău, spunându-i că „nu-s pe măsura timpurilor pe care le trăim”. Dacă el crede că ar mai putea să facă chirii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
timp evreii nu mai pot face afaceri și comerț ca înainte, că au ieșit legi ce le interziceau anumite profesii și că ei o duc din ce în ce mai rău. Numai un singur comerciant, Dumitru Vieru este român și acela are cai și căruță și își face transporturi singur. − Apăi și matale Costache, nu mai ești chiar în putere, că ești și bolnav cu spatele; ce să mai spun de Dumitru, e încă mic și nu poate munci din greu și trebuie să-și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de 8 decembrie 1941. Emilia și-a adus aminte de o familie de basarabeni, Lungu, din Chilia Veche, care s-a refugiat la Pungești în 1940 , când rușii au ocupat Basarabia. Chiar Costache împreună cu Gheorghiță iau adus, din Vaslui cu căruța pe cei doi membri ai familiei Lungu și au fost foarte apropiați cât timp au locuit ca refugiați, în Pungești. După eliberarea Basarabiei s-au întors acasă la ei, în Chilia Nouă. Sosiți în localitate l-au găsit pe Ion
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Ca și tine, soro; am venit la târg cu niște orătănii de găini; − Da’ de ce spui că-s orătănii, că văd că-s frumoase și grase, spuse Tinca trăgând cu ochii spre Toader Axinte, bărbatu-său, care stătea lângă o căruță, unde era culcată o scroafă, din țâțele căreia sugeau vreo 11 purceluși, frumușei și buni de în țărcat, să poată fi vânduți; − Apăi le spun orătănii, fă Tinco, că nu-și mai cunosc rostul de găini să facă ouă, să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mic, le povestise visul prin care Maica Domnului îl încredințase că tatăl său se va face sănătos, după ce i-a spus de boala lui. Copiii Dumitru și Vasile făceau curățenie prin șură, în cotețele porcilor și găinilor, cărând gunoiul la căruță și-l clădea la platforma de gunoi care, prin putrezire, se transforma în îngrășământ pentru grădină sau era dus și împrăștiat în țarină, pe locul ce era mai apropiat, Trauș. Grâul dădea în pârgă atât pe lotul din Bogdana cât
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
întors acasă. Săndel mezinul, a venit mai devreme cu vacile de la păscut, atât Rujana și Joiana, cu tot cu vițeii lor au fost alungate de streche și băiatul nu le-a mai putut stăpâni să pască pe imaș. Se auzi duruitul unei căruțe ce suia la deal și Maria, când privi spre poartă, spre marea ei bucurie, recunoscu rudele apropiate de la Armășoaia și Cursești. Le deschise poarta și din căruță coborâră Toader Axinte și Toader Gâza cu soțiile lor Tinca și Ileana, surori
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
le-a mai putut stăpâni să pască pe imaș. Se auzi duruitul unei căruțe ce suia la deal și Maria, când privi spre poartă, spre marea ei bucurie, recunoscu rudele apropiate de la Armășoaia și Cursești. Le deschise poarta și din căruță coborâră Toader Axinte și Toader Gâza cu soțiile lor Tinca și Ileana, surori ale Mariei, precum și Ion Cocuz. Toți se întâlniseră la târg și s-au gândit să urce la deal să vadă ce mai spun și cum se descurcă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
gât? Poate că nu-i adevărat tot ce se spune despre ei, încheie Maria; − Așa să fie, poate ne ajută Dumnezeu să scăpăm cu bine și din această încercare, spuse moș Lisandru. A doua zi dimineață au început să curgă căruțe cu refugiați, unii îmbrăcați în uniforme militare iar alții în haine civile, dar purtând arme. Spuneau localnicilor că până în seară sar putea să apară tancurile rusești iar coloanele lor se retrag pe alte poziții, ce le va hotărî comandamentul militar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]