5,367 matches
-
fapt doar viața reală, de zi cu zi, fiind cea care scrie și îmbogățește mereu codul bunelor maniere.” De aceea, trebuie să recunoaștem că în primii ani de viață, petrecuți în familie, nu se pot însuși toate cerințele unui comportament civilizat. Multe dintre aceste cerințe vor fi întâlnite în viață mai târziu și pot fi însușite „din mers”. Așa cum înțelepciunea nu se dobândește dintr-o dată, tot astfel și politețea se dobândește în timp, cu răbdare. Școala, și prin orele de dirigenție
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de Consiliere și orientare, intitulat „Comunicare și abilități sociale”, ce are ca obiectiv principal dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare pentru o integrare rapidă și eficientă în societate. În cadrul orelor de dirigenție pot fi tratate următoarele aspecte esențiale ale comportării civilizate: • definirea termenilor importanți: comportament - modalitate de a acționa în anumite împrejurări ; civilizație - model de dezvoltare a unei societăți, prezentat în moduri de viață, de muncă, de comportare. • politețea înseamnă: grijă, amabilitate, corectitudine, respect, bun-simț, cinste, sinceritate etc. și exclude obrăznicia
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în moduri de viață, de muncă, de comportare. • politețea înseamnă: grijă, amabilitate, corectitudine, respect, bun-simț, cinste, sinceritate etc. și exclude obrăznicia, impertinența, aroganța, adică afirmarea brutală a propriilor interese. • politețea reprezintă o atitudine superioară de respect pentru semeni, specifică omului civilizat care, însușindu și regulile de bună-cuviință, acționează din convingere. În acest fel, elevii își vor forma o imagine clară a necesității unei atitudini respectuoase în orice moment al vieții, își vor disciplina propriile porniri inoportune în favoarea unei atitudini civilizate Limbajul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
omului civilizat care, însușindu și regulile de bună-cuviință, acționează din convingere. În acest fel, elevii își vor forma o imagine clară a necesității unei atitudini respectuoase în orice moment al vieții, își vor disciplina propriile porniri inoportune în favoarea unei atitudini civilizate Limbajul omului reprezintă instrument și înveliș al gândirii. Gândurile alese nu pot admite un „ambalaj” necorespunzător și nu pot fi exprimate decât prin cuvinte potrivite. Comunicarea dintre oameni trebuie să ilustreze frumusețea și adâncimea gândurilor, iar limbajul folosit trebuie să
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
să-i facem să înțeleagă că orice om are aceeași valoare ca ființă umană și că merită același respect pe care ni-l datorăm nouă înșine. Pe acest fundament urmează să clădim perceptele comportării politicoase, atente, binevoitoare, într-un cuvânt civilizate. Formarea unei anumite concepții despre politețe cu tot ceea ce implică ea, trebuie sprijinită pe exemple concrete, convingătoare și accesibile, cu exerciții, interpretări și rezolvări ale unor situații reale. Metodele și procedeele, formele de organizare a acestui tip de activități au
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cât mai variate, cât mai atractive pentru a le capta atenția elevilor și a-i determina să înțeleagă mai ușor mesajul și să transpună în plan comportamental cele învățate. În concluzie, putem afirma că, două aspecte esențiale referitoare la conduită civilizată trebuie să fie conștientizate de elevi: • a fi politicos înseamnă a fi natural, a te purta firesc în toate împrejurările, aceasta devenind o trăsătură de caracter ce presupune sinceritate și constanță; • politețea nu înseamnă lingușeală, umilință, ci demnitate personală, manifestare
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
manifestare prin care, acordând tot respectul celorlalți, ne respectăm pe noi înșine. Pentru a susține cele afirmate mai sus vom prezenta un proiect didactic realizat pentru ora de dirigenție la clasa a VII a, intitulat „Politețea - aspect esențial al comportării civilizate” (Anexa 4). 3.4. Activitățile extracurriculare - implicații în formarea personalității moral-religioase a elevilor Activitățile educative școlare și extrașcolare reprezintă dimensiunea fundamentală a procesului instructiv educativ. Aceasta constituie spațiul aplicativ care permite transferul și aplicabilitatea cunoștințelor, abilităților, competențelor dobândite în procesul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
termenul de „culturo-centrism”, ci, totodată, și de o puternică implicație ideologică. Voi reda pentru exemplificare doar caracterizarea usturătoare a lui Julian Steward (1973) a orientării evoluționiste din această perioadă: „Omul a evoluat de la condiția simplă de sălbatic amoral la starea civilizată a cărei ultimă realizare este englezul victorian, trăind într-o societate industrială și o democrație politică, crezând în imperiu și aparținând bisericii anglicane”. Acest evoluționism a trecut la începutul secolului nostru, în științele sociale, printr-o criză puternică. Atât în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
viziune localistă”, cu ,,civilizația”, o ,,ideologie umanitaristă”. Ca ,,patrimoniu Împărtășit” și ,,simbol patrimonial”, atunci, sarmaua ,,face parte din realitatea” celui ce o consumă; ca ,,sarma culturală”, ea nu se confundă cu alte ,,sarmale” - ceea ce se poate Întâmpla Însă cu ,,sarmaua civilizată”! Dat fiind că ,,patrimoniul este un joc de putere”, iar trecutul poate Întinde ,,capcane tradiționaliste”, autorul conchide că ,,regândirea dimensiunii istorice a obiectelor prezentului este, poate, principala sarcină a antropologiei românești actuale”. David A. Kideckel și colaboratorii săi asumă o
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
el decide să-și părăsească poziția dihotomică și să caute în mod activ o abordare sintetică. Descurajare M.D., terapeutul individual al Doamnei B. este descurajat. In ciuda eforturilor sale, Doamna B. nu reușește să-și manifeste furia într-un mod civilizat, atât în ceea ce o privește cât și față de alte persoane, și se îndoiește de necesitatea de a-și continua eforturile. Echipa de supervizare îl ajută pe M.D. să-și amintească de progresele, oricât de mici ar fi ele, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
necesară supraveghere periodică și după întreruperea agentului etiologic (monitorizarea apariției hematuriei), deoarece persistă riscul de cancer uro-epitelial. LITIAZA RENALĂ (NEFROLITIAZA) Definiție, epidemiologie, clasificare Litiaza renală reprezintă formarea și prezența de calculi la nivelul rinichiului. Afecțiunea este mai frecventă în țările civilizate, la sexul masculin (incidență dublă față de femei), în decadele 3-5 de viață. Calculii pot fi unici sau multipli, au compoziție variată în funcție de care sunt clasificați în: - calculi calcici - 75-85% din cazuri, formați din săruri de calciu (oxalat, fosfat, micști). Pot
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
regăsim încă din lucrarea „Despre simțurile celor care simt” a lui Aristotel, însă abia din a doua jumatate a secolului XX s-a remarcat un interes intens pentru cercetarea acestei dizabilități. Printr-o exprimare plastică, am putea afirma că lumea civilizată s-a lansat într-o luptă zgomotoasă împotriva liniștii. Indiferent de vârsta la care se instalează pierderea sau diminuarea semnificativă a auzului, consecințele psihosociale sunt absolut devastatoare. Ca urmare se înregistrează o întârziere în achiziționarea limbajului, probleme de învățare ce
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
într-un Cuvânt înainte semnat de director: „A cui este această revistă? A tuturor...! A tuturor celor ce iubesc Baroul și Magistratura țării și ar vrea să le vază moralmente la rangul de prime instituții ale unui popor mare și civilizat. A tuturor care iubind frumosul și știința își dau seama că pentru a înălța patria trebuie să închine inteligența lor culturii românești”. De altfel, cu mândrie neascunsă articolul Juriștii în teatru menționează nume de prestigiu ale lumii literare care provin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290380_a_291709]
-
că fierberea este superioară frigerii, deoarece face să dispară total starea crudă a alimentului (am putea spune că îl „înstrăinează“ de stadiul său primar). În timpurile străvechi, scrie el, oamenii primitivi frigeau toate alimentele, în timp ce carnea fiartă este apanajul omului civilizat. În realitate, cele două tehnici coexistă în majoritatea culturilor gastronomice, cu semnificațiile diferite menționate mai sus. La români, larga răspândire a cărnii fripte între felurile de mâncare „tradiționale“ pare a fi, în zilele noastre, o moștenire din bucătăria țărănească, și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Cantemir, iar nu o ruptură cu trecutul, vizibilă după 1750“. Nici măcar în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea nu a ajuns bucătăria turcească atotstăpânitoare la curtea domnească: doamna Craven, sosită din Anglia pe meleagurile noastre, a lăudat masa civilizată, europeană, care i-a fost servită în București, la curtea domnitorului Nicolae Mavrogheni. Ceea ce înseamnă că și pe vremea fanarioților influența gastronomică occidentală era încă destul de puternică la mesele domnești. Multe alte cronici ale călătorilor străini laudă ospețele românești ale
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cele mai celebre dealuri ale Europei.“ Eufrosina Manu, soția hatmanului Răducanu Roset (bunicul lui Radu Rosetti), „se lăuda că ea a învățat pe moldoveni cum să mănânce și a transformat bucătăria moldovenească din bucătărie de sălbatici în bucătărie de oameni civilizați“ (Radu Rosetti, op. cit.). Dar atunci când autorul ne înșiră câteva dintre preparatele culinare „civilizate“, avem surpriza să citim numele acelorași mâncăruri, civilizate, bineînțeles, pe care le am deprins de la turci: dulcețuri de nufăr și de nuci, rodozahar, apă de trandafiri, șerbet
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
lui Radu Rosetti), „se lăuda că ea a învățat pe moldoveni cum să mănânce și a transformat bucătăria moldovenească din bucătărie de sălbatici în bucătărie de oameni civilizați“ (Radu Rosetti, op. cit.). Dar atunci când autorul ne înșiră câteva dintre preparatele culinare „civilizate“, avem surpriza să citim numele acelorași mâncăruri, civilizate, bineînțeles, pe care le am deprins de la turci: dulcețuri de nufăr și de nuci, rodozahar, apă de trandafiri, șerbet, toate realizate „după cele mai minunate rețete țărigrădene“. Unele semne ale influenței vestice
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
învățat pe moldoveni cum să mănânce și a transformat bucătăria moldovenească din bucătărie de sălbatici în bucătărie de oameni civilizați“ (Radu Rosetti, op. cit.). Dar atunci când autorul ne înșiră câteva dintre preparatele culinare „civilizate“, avem surpriza să citim numele acelorași mâncăruri, civilizate, bineînțeles, pe care le am deprins de la turci: dulcețuri de nufăr și de nuci, rodozahar, apă de trandafiri, șerbet, toate realizate „după cele mai minunate rețete țărigrădene“. Unele semne ale influenței vestice există, dar nu trebuie uitat faptul că aceasta
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și să strice dinții.“ Același autor ne oferă, în Tainele inimei, o mostră din conservatorismul care se împotrivea cu cerbicie noutăților venite din Apus; un basarabean, „român verde și vârtos“, povestește șocanta experiență a unei mese la vărul său, basarabean „civilizat“: „La masă știți ce ne-a dat? În loc de un potroc bun de curcan, de un stufat de clapon, de o rață cu curechi, de gâscă friptă, de niște alivence cum mi le face vătăjița la moșie, mi-a trântit niște
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
folosit cu succes În cadrul jocurilor și activităților alese În prima etapă a programului instructivo-educativ, respectiv la sectorul bibliotecă, și au pus la dispoziția copiilor un material didactic variat. Jocurile didactice influențează comportamentul copiilor mai ales prin intermediul regulilor: aceștia Învață conduita civilizată și totodată se realizează o fărâmă de socializare În cadrul grupei. Jocul didactic impune acționarea independentă pentru rezolvarea sarcinilor didactice, putere de autostăpânire, spirit disciplinat, respectarea partenerilor din joc, spirit critic, autocontrol, cultivarea relațiilor pozitive În colectiv și a modului cooperant
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
În situația de a practica o diversitate de comportamente, de a se transpune În „pielea” unor personaje, copilului i se solicită un anumit mod de comportare, i se oferă prilejul de a acționa efectiv pe baza unor reguli de comportare civilizată, de a exersa În mod direct deprinderi, comportamente, relații sociale. Putem să afirmăm cu toată convingerea că astfel de jocuri au o eficiență sporită și marchează puternic comportamentul personal și social al copilului cu C.E.S. Deși acești copii ridică mai
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
buddhism. Sub protecția sa a apărut și s-a dezvoltat una dintre cele mai timpurii școli cunoscute de artă buddhistă, școala Gandhăra. Promotorii acesteia erau de origine greacă. Imperiul buddhist al regilor Kușănași a servit ca pivot pentru întreaga lume civilizată, într-una dintre cele mai puternice perioade ale istoriei, și anume China Hanilor la răsărit și Roma imperială la apus. Kușănașii au fost răsturnați de la putere în anul 236 d. Hr.. În perioada secolelor I-III d. Hr. se dezvoltă
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
tip cultural, care viza unificarea tuturor popoarelor într-o "oecumene", propunând lumii ideea de universalism prin unirea grupurilor etnice și rasiale. Format în spiritul tradiției filosofice grecești, avându-l ca profesor pe Aristotel, și considerând Grecia ca centru al lumii civilizate, Alexandru cel Mare a preluat tradițiile și cunoștințele grecilor și a încercat să le aplice în noile teritorii cucerite. Multe concepte filosofice grecești și realizări din știință și alte domenii intelectuale stau la baza societății, filosofiei, științei contemporane europene. Gândirea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
el poate fi, de exemplu, lipsit de haine, sau poate fi îmbrăcat cu piei de animale, ceea ce constituie un semn de sălbăticie. El se poate hrăni în posturi arhaice, cu propriile mâini, ceea ce nu este foarte liniștitor pentru un european civilizat. Popoarele îndepărtate nu au fost deloc percepute de observator altfel decât într-un mod instrumental; sau cel puțin plecând de la dimensiuni apte să îi excite motivația. Reprezentările alterității răspund aceleiași legi: Celălalt este reprezentat în funcție de acea dimensiune a ființei sale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
sensul propriu al termenului, primitivi, deoarece ei reprezintă un stadiu depășit al propriei noastre istorii. Această viziune reprezintă o noutate în reflecția sociologică occidentală, deoarece până la această dată sălbaticii erau mai degrabă situați pe o traiectorie paralelă cu cea a civilizaților sau chiar, în ochii anumitor teologi, în fața acestora, ei fiind plasați mai înainte pe o scară a degradării în curs descendent, începând cu căderea inițială. Aceste abordări presupuneau existența unor regimuri diferențiate de istoricitate. În schimb, problema fundamentală pentru teoreticienii
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]