17,484 matches
-
herpesul/ de când ți-a fost sete ultima dată/ cu zeama vocalelor mele/ or să-ți ungă, onctuoase,/ pe bărbie/ să nu te ștergi cu mâneca, frate/ așa parfum/ așa venin// ai să sfărâmi cu măselele tale/ sintaxa mea fragilă/ diafanele coaste de poem// ai să te hrănești cu măduva/ și zeama cuvintelor mele,/ sper să-ți fie de saț/ poate-ți ajunge de foame,/ lasă că strâng eu,/ tu mergi cu Domnul/ zi bogdaproste și pleacă// să fie primit,/ ești primul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pumnul/ Nu te văd și nu te-aud/ Crud mă spulberi doamne crud// Doi corbi din aproape mă sfâșie tare/ Și eu nu mai sunt/ Am rămas o durere/ Pe care plângându-mi/ Un altul s-o simtă/ Ca din coasta durerii o altă durere/ Mai nouă mai nouă/ Să nască/ Și vremea aceea/ De tăceri lunecoase/ Mă pâlpâie leneș/ Prin carne și oase// A treia strigare/ Soarele doamne noaptea nu e / Cine oare să se suie/ Sus să facă iarăși
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
permanentă dintr-un sine căruia nu îi este străină alteritatea interioară, perceperea străinului ostil ce încearcă evadarea dintr-un sine multiplu, dar egal zbuciumat, este construit poemul Non plus ultra: "eu vin/ pornind de la zero/ desculț/ vin îmbrăcat simbolic// în coastele veacului/ însângerat de un sfârșit/ enigmatic// acesta-i cuvântul/ strigătul verde/ oblic pe cer/ drept în Ocean/ pe obraz trăgând linii sângerânde/ neverosimile/ soarele ca o tipsie încinsă pe creier/ nevoile fiziologice ale trupului/ în care... Doamne!/ mă satur de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
subiectele predilecte de meditație ale eseistului Mihai Ursachi. Ne interesează, aici, considerațiile acestuia despre temeiul ontologic al ironiei, care ar justifica pe deplin, în opinia scriitorului, și utilizarea ei ca material poetic predilect: "poetul ironic se face pe sine din coasta Ființei, ca opus al acesteia, ca unul care contrazice Ființa, care o desființează, înființându-se. Originea însăși a poeziei stă în natura dublă, în ambiguitatea disarmonică (Zwiespaltigkeit) a Ființei. Poezia există pentru că Ființa este în sine ironică" (subl. aut.). În
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mieii la păscut/ și-n răsuflarea caldă și amară/ regina exilată înconjoară/ lumina paradisului pierdut.// Ea te-a spălat și uns și îmbrăcat/ în inul alb și vechile sandale/ ți le-a legat prin vămile astrale/ depresurând cenușile. Bogat// pe coasta muntelui cu orz floare/ e stupul nalt în ceară și în grai/ în pulberea de morți la desfătare/ slăvita curte urcă guri de rai". Sau primele două din Purificat și bun: "E oboseala inimii o tobă/ vestind în gol intrarea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dragoste / moarte, poetul romantic creionează și fragmente cu tentă civică, patriotică, ce subliniază rolul poetului în cadrul societății și iubirea de țară: și sus pe-Antela, unde sfântă ceață / prin propria-i moarte, moartea o desfide, / urca privind spre mare, / spre coasta și spre ceruri Simonide. Cu grele lacrimi șiroind pe față, / cu pieptul în tumult, printre suspine, / astfèl cântă pe strune: / Preafericiți voi care, / vrăjmașilor, de-al țării drag ce viața / v-a dăruit, știut-ați piept a ține, / slăviți de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
deturnarea de uragane spre zonele mai puțin populate. Se pare că această metodă a devenit posibilă din punct de vedere tehnic și unele țări din America Centrală au reclamat la ONU în repetate rânduri faptul că SUA au deturnat uragane către coastelor lor, producându-le pagube incalculabile. Dacă Statele Unite nu ar fi luat această măsură, uraganele respective ar fi devastat Florida și alte state americane. Legat de apărarea împotriva valurilor de căldură, trebuie luată în considerare o bună informare a populației despre
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
radicalismul islamic. Astfel, în explicarea actualelor evoluții, avem de-a face cu șocul produs de întîlnirea a două fundamentalisme. Maeștrii inspiratori ai președintelui George W. Bush, cu un rol esențial în conceperea politicii fostei administrații americane, sunt neoconservatorii (intelectuali de pe Coasta de Est sau din California, evrei), care au început ca troțkiști, pentru a termina la cealaltă extremă a spectrului politic, și integriștii protestanți din sud, fundamentaliști creștini de dincolo de așa-numita "centură biblică" (Bible Belt), aceștia din urmă cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
mijloc în China. Potrivit statisticilor oficiale, veniturile s-ar fi mărit în medie de 6 ori după 1990. Salariul mediu al unui tehnician, de pildă, poate ajunge la 2500 de yuani, adică circa 300 de dolari. Dar, în zonele de coastă, acesta este mult mai mare, aici declanșîndu-se și o veritabilă febră a consumului în rîndul a peste 400 de milioane de locuitori. Restul de 900 de milioane rămîn încă în semisărăcie. A apărut mai nou și problema șomajului, deși locul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Germaniei, Japoniei (care are și un PIB de 1,5 ori mai ridicat), Singapore sau chiar ale unor țări mai puțin dezvoltate, cum sunt Argentina și Malaiezia. Importante clivaje stratifică țara: între mediul urban și cel rural, între regiunile de coastă și cele continentale, între cei înalt calificați și ceilalți. Guvernul a redus taxele plătite de țărani, mergînd pînă la eliminarea impozitului pe producția agricolă, a crescut venitul minim și a inițiat programe de educație și sănătate, dar toate acestea se
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
despre efecte extrem de dăunătoare asupra mediului. Să ne reamintim că în China trăiește un sfert din populația lumii, iar țara devine "uzina secolului al XXI-lea". Ei bine, mutații importante au început să apară. Două treimi din populație trăiește pe coastă, fluviul Galben (Huan He), leagănul nordic al civilizației chineze, nu mai ajunge în mare, fiind integral consumat de prelevările de pe parcurs, în primul rînd pentru irigații. Dintre cele 560 de fluvii și rîuri ale țării, 60 sunt secate, ceea ce a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
slabe. La polul opus elitele privilegiate ale regimului și noii îmbogățiți -, înălțimile din jurul capitalei s-au umplut de palate, fortărețe de lux, lacuri artificiale, terenuri de golf, de tenis, piscine, palmieri etc., mai ceva ca la Beverly Hills sau pe Coasta de Azur. Politicieni, oameni de afaceri, militari, funcționari, legați prin tot felul de fire văzute și nevăzute, o întreagă birocrație interesată și coruptă, oameni de afaceri care s-au apucat de politică, militari care s-au apucat de afaceri, plus
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
este luminată în roș16. (S5b)...cerul de înserare era deasupră-i albastru (s.n.), limpede, adânc (s.n.) (Eminescu: 2011, II, 43). (S5c) Nouri mari, rotunzi și plini pare-că de vijelie treceau pe cerul adânc-albastru (s.n.); prin ei munții ridicau adâncuri (s.n.) și coaste-n risipă..."(Eminescu: 2011, II, 44). Ne așteptam ca cerul să fie înalt. Și munții. La Eminescu se realizează o permutare adânc/înalt, care confirmă plastic faptul că sensul celor două (sub aspect semantic, dar și ca orientare spațială) converge
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
știe că scriitorul nu doar a citit cu deosebită plăcere cartea, dar a și adnotat-o abundent, trăind probabil, în febra lecturii, prefigurări ale viitorului său roman. În sfîrșit, cel de-al doilea episod se referă la uciderea, în vecinătatea coastei chiliene, cîndva după 1830, a balenei albe supranumite "Mocha Dick", de un alt echipaj american. Exploratorul Jeremiah N. Reynolds (martor la eveniment) a scris apoi, în presa de peste Ocean, un articol emoțional și emoționant despre "lupta omului cu Levia-thanul biblic
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
bordul unui vas oceanic). Tateh o părăsește pe Mameh desco perind că aceasta are o relație intimă cu șeful ei, pentru a putea aduce familiei sume infime de bani și o ia pe Fetiță cu el (călătoresc de-a lungul Coastei de Est, încercînd diverse meserii și cunosc, la un moment dat, bunăstarea, printr-o invenție a lui Tateh, așa-zisele flip books, "desene mișcătoare" folosite în animație!). Coalhouse și Sarah vor fi uciși în contextul discriminării rasiale a începutului de
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
animalelor/ Să se încălzească/ Și încotoșmăniți bine/ În șuba îndurerată, /Năclăiți în sânge de jivine/ Mai veneau pe lume o dată./ Prea departe de/ Flăcările din iad,/ Am înghețat/ În singurătatea mea îngerească,/ Dar cine-i în stare/ Să-și deschidă coastele/ Ca să mă primească?// (Atât de frig) Speranța salvării este incompletă (sugerată, la nivel morfo-sintactic de semiadverbul numai, cu valoare restrictivă), ea realizându-se în cu totul altă parte decât în spațiul terestru, eventual: "Numai asemenea acelor înghețați/ Care erau cusuți
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Și cum în bine se aruncă întotdeaună cu pietre, iar faptele valoroase sunt mereu răstignite, și autoarea resimte "înghețul/ În singurătatea mea îngerească,/ Prea departe de/ Flăcările din iad". Apelul umanitar devine strigăt: "cine-i în stare/ Să-și deschidă coastele/ Ca să mă primească?" Drumul către înviere este foarte greu, cu atât mai mult cu cât fiecare pas duce, de fapt, către moarte: "Atât de puține lucruri mă pricep să fac / Nici piersici ca piersicii,/ Nici struguri ca via,/ Nici măcar nuci
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
esteri sau glicozide. Gustul acid, ușor acrișor, conferit produselor horticole de către acizii organici, constituie o componentă majoră și apreciată a calității organoleptice/senzoriale. Studiile de marketing au evidențiat specificitatea preferințelor unor consumatori pentru produse lipsite de aciditate (Europa de Sud, coasta vestică a S.U.A., extremul orient), sau acide (nordul Europei, coasta estică a S.U.A.). Cunoașterea acidității ne permite să apreciem mai bine evoluția unui produs, din momentul recoltării la momentul optim și până în finalul valorificării. 7.6.1. Aciditatea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
acizii organici, constituie o componentă majoră și apreciată a calității organoleptice/senzoriale. Studiile de marketing au evidențiat specificitatea preferințelor unor consumatori pentru produse lipsite de aciditate (Europa de Sud, coasta vestică a S.U.A., extremul orient), sau acide (nordul Europei, coasta estică a S.U.A.). Cunoașterea acidității ne permite să apreciem mai bine evoluția unui produs, din momentul recoltării la momentul optim și până în finalul valorificării. 7.6.1. Aciditatea produselor horticole Aciditatea totală este considerată ca fiind suma tuturor acizilor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de la cel mai mare la cel mai mic. Ne-au privit cum treceam și mi s-a părut că nimic nu se vedea pe fața lor. Soarele tropical ardea și, în afară de siluetele lor, nici o umbră nu unduia pe serpentinele din coasta muntelui. Povîrnișul drumului era mîncat de ape, blocat de bolovani. Pentru oamenii "civilizați" traseul în Jeep era istovitor. Pentru a ajunge în sat era nevoie de mai mult de trei ore în Jeep sau de o zi întreagă pe jos
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
renovate apoi) au avut pînă în secolului al XVI-lea misiunea de a păzi frontiera aragoneză a regatului francez. Casa catară? Ruinele a patru ziduri, înalte de cel mult un metru. Din satul-cetate tipic occitan (castrum), construit în terase pe coastele amețitoare ale "pech"-ului din Montségur4, n-au mai rămas decît cîteva pietre negre. Inchiziția a ras de pe fața pămîntului orașele (castra) catare, orice urmă pămînteană a ereziei trebuia să dispară. Doar cîteva bucăți de ziduri au rezistat furiei celor
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
America, New York, 1995, p.103). 3 Jean-Pierre Vernant amintește că, la început, pentru greci, theôria însemna spectacol, punere în scenă (cf. Les origines de la pensée grecque, PUF, "Quadrige", 1962). 4 La sosirea, în secolul al XVI-lea, a conchistadorilor pe coasta din Caraibe a Columbiei de azi, populația precolumbiană Kogi s-a refugiat in Sierra Nevada de Santa Marta, încercînd să supraviețuiască în înălțimile muntoase din nord-estul țării. Între popoarele Americii, Kogi au rămas cei mai refractari față de ceea ce numim civilizație
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
o casă impermeabilă de apă". Apoi, pentru conservarea și îmbelșugarea acelor izvoare, recomanda "a împlanta în acele locuri copaci cu frunza lată, precum arini și nuci", iar în eventualitatea utilizării țevilor din lemn, sugera și plantarea "copacilor de crini" pe coasta dealului de la Ciric. Raportul său n-a rămas fără urmări. La 1 septembrie 1841, cunoscutul economist Nicolae Suțu, în calitatea-i de membru marcant al Epitropiei Casei Apelor, raporta Sfatului Administrativ, adică guvernului, constatările efectuate, "după osăbita însărcinare", de profesorul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
din încurgerile și stirpirile tătarilor, au fost de nevoie a părăsi acele sarnițe și, în loc, a alege aceste de astăzi, așezate în depărtare, între munții Carpați. Poziția ace<le>i sarniți părăsite este între Movilău și Briceni, cătră care, de la coastele răsăritene a<le> Carpaților, se trage o formație de ipsos pe la Ștefănești, peste Prut, până la Ocniță. Din alăturarea întinderei straturilor de sare cu metodul de azi a<l> prelucrării, se poate încredința că sarnițile de la Ocnă nu sînt mai vechi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ipsos pe la Ștefănești, peste Prut, până la Ocniță. Din alăturarea întinderei straturilor de sare cu metodul de azi a<l> prelucrării, se poate încredința că sarnițile de la Ocnă nu sînt mai vechi decât de 200 ani. Aceste straturi se află pe coasta anti-Carpaților, în înălțimea muntelui ca de 600 palme. Muntele de sare se compune din un amestec de lut săros, ipsos și merghel, așezat fiind între piatră arinoasă. Colorul lutului săros se schimbă între suriu, albăstriu și verziu până în negru castaniu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]