5,537 matches
-
caracterizat printr-o gândire infantilă, se descurcă greu în activitatea sa, este egocentric, vede totul prin prisma proprie, nu se poate transpune în situația altuia, are un control puternic deficitar asupra propriilor reacții și, în general, este izolat social. 8. Criminalul recidivist este cel care comite în mod repetat crime, este înregistrat în registrul de cazier judiciar sau a fost reținut pentru un timp într-un spațiu punitiv (la penitenciar). În cazul recidivului nu putem susține tendințele native spre acte antisociale
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
legal-juridice avem două tipuri de recidiviști: ♪ recidivisti postcondamnatorii cei care după ce au săvârșit pentru prima dată o infracțiune ajung să comită alte fapte infracționale; ♪ recidivisti post executorii după ce au executat pedepse pentru prime infracțiuni, comit din nou alte infracțiuni. 9. Criminalul ideologic (politic): individul care execută o pedeapsă, de cele mai multe ori privatoare de liberate, din cauza unor convingeri politice, științifice sau religioase, gravitatea acestor acte resimțindu-se la nivel social, întrucât pot afecta o serie de legi existente într-un stat. La
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de a schimba un anumit regim social, mult mai puțin fiind urmărite interesele personale (să ne amintim de victimele regimului comunist, unde numeroși intelectuali, preoți și tineri erau apreciați ca fiind "dușmani ai poporului" din cauză că manifestau o atitudine pro-democratică). 10. Criminalul alienat: din cauza gradului crescut de inconștiență nu poate răspunde penal, considerându-se că în timpul comiterii infracțiunii nu era în deplinătatetea facultăților mentale. Din acest motiv se recomandă asigurarea unor măsuri de prevenire, măsuri medicale prevăzute de lege. Se caracterizează prin
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
medicale prevăzute de lege. Se caracterizează prin tulburări grave care cuprind întreaga lor viață psihică; nu este stăpân pe dorințele și emoțiile sale, nu are control de sine și nici conștiința stării lui astfel încât este iresponsabil și nu raspunde penal: criminalul paranoic psihoza paranoică; criminalul schizofrenic schizofrenia; criminalul maniaco-depresiv psihoza maniaco-depresive. E. În functie de modul de operare se distinge: a) infractori de ocazie sunt cei care comit spontan infracțiunea, sub presiunea satisfacerii anumitor dorințe, astfel că profită de unele situații
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Se caracterizează prin tulburări grave care cuprind întreaga lor viață psihică; nu este stăpân pe dorințele și emoțiile sale, nu are control de sine și nici conștiința stării lui astfel încât este iresponsabil și nu raspunde penal: criminalul paranoic psihoza paranoică; criminalul schizofrenic schizofrenia; criminalul maniaco-depresiv psihoza maniaco-depresive. E. În functie de modul de operare se distinge: a) infractori de ocazie sunt cei care comit spontan infracțiunea, sub presiunea satisfacerii anumitor dorințe, astfel că profită de unele situații accidentale și ajung să
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
tulburări grave care cuprind întreaga lor viață psihică; nu este stăpân pe dorințele și emoțiile sale, nu are control de sine și nici conștiința stării lui astfel încât este iresponsabil și nu raspunde penal: criminalul paranoic psihoza paranoică; criminalul schizofrenic schizofrenia; criminalul maniaco-depresiv psihoza maniaco-depresive. E. În functie de modul de operare se distinge: a) infractori de ocazie sunt cei care comit spontan infracțiunea, sub presiunea satisfacerii anumitor dorințe, astfel că profită de unele situații accidentale și ajung să-și însușească lucrul
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
adoptă modelul comportamentului criminal? Conceptul de personalitate a infractorului a suferit, în evoluția criminologiei, interpretări diferite, aproape fiecare autor având propria sa definiție, propriul lui punct de vedere asupra personalității (H. J. Eisen, 964, pp. 2-3). Din multiplele cercetări asupra criminalului, atât cele de criminologie generală, cât și cele de criminologie specială (psihologie criminală) ori, mai ales, cele de criminologie clinică rezultă că între criminal și noncriminal nu sunt deosebiri de natură, ci de grad. Potrivit acesteia, și unul și altul
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
lui punct de vedere asupra personalității (H. J. Eisen, 964, pp. 2-3). Din multiplele cercetări asupra criminalului, atât cele de criminologie generală, cât și cele de criminologie specială (psihologie criminală) ori, mai ales, cele de criminologie clinică rezultă că între criminal și noncriminal nu sunt deosebiri de natură, ci de grad. Potrivit acesteia, și unul și altul sunt împinși la acțiuni și activități de anumite nevoi, mobilul, și unul și altul sunt ajutați sau neajutați de anumite capacități, de anumite acte
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Potrivit acesteia, și unul și altul sunt împinși la acțiuni și activități de anumite nevoi, mobilul, și unul și altul sunt ajutați sau neajutați de anumite capacități, de anumite acte de voință etc. Aceste elemente psihice, fizice și altele la criminali sunt uneori mai puternice, de exemplu impulsurile, mobilurile agresivitatea, sexualitate și altele mai slabe de exemplu voința, stăpânirea de sine și altele. Pe această linie de gândire s-a observat că nu toate aceste elemente psihice stau toate pe același
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
crimă și, mai ales, spre anumite crime; totodată, aceștia arată persistență pe calea criminalității și ocolirea muncii, neîncadrare în rândul oamenilor cinstiți, dovedesc periculozitate socială, fiindcă au o înclinație și pornire spre crimă. Astfel de trăsături și manifestări caracterizează pe criminali și îi deosebesc de noncriminali. Dar deosebirea, nu este după cum am mai spus, de natură, criminalii nu sunt o altă speță de oameni, ci o deosebire de grad sau de prag, care caracterizează pe criminali. Crima spune Pinatel este un
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
muncii, neîncadrare în rândul oamenilor cinstiți, dovedesc periculozitate socială, fiindcă au o înclinație și pornire spre crimă. Astfel de trăsături și manifestări caracterizează pe criminali și îi deosebesc de noncriminali. Dar deosebirea, nu este după cum am mai spus, de natură, criminalii nu sunt o altă speță de oameni, ci o deosebire de grad sau de prag, care caracterizează pe criminali. Crima spune Pinatel este un act omenesc, iar criminalii sunt oameni ca și noncriminalii, dar ei se disting de alții deoarece
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
trăsături și manifestări caracterizează pe criminali și îi deosebesc de noncriminali. Dar deosebirea, nu este după cum am mai spus, de natură, criminalii nu sunt o altă speță de oameni, ci o deosebire de grad sau de prag, care caracterizează pe criminali. Crima spune Pinatel este un act omenesc, iar criminalii sunt oameni ca și noncriminalii, dar ei se disting de alții deoarece comiterea crimei este expresia unei diferențe de grad, deci cantitativă și nu calitativă; există o diferență de grad între
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de noncriminali. Dar deosebirea, nu este după cum am mai spus, de natură, criminalii nu sunt o altă speță de oameni, ci o deosebire de grad sau de prag, care caracterizează pe criminali. Crima spune Pinatel este un act omenesc, iar criminalii sunt oameni ca și noncriminalii, dar ei se disting de alții deoarece comiterea crimei este expresia unei diferențe de grad, deci cantitativă și nu calitativă; există o diferență de grad între psihismul criminalilor și acela al noncriminalilor (J. Pinatel, 1956
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
spune Pinatel este un act omenesc, iar criminalii sunt oameni ca și noncriminalii, dar ei se disting de alții deoarece comiterea crimei este expresia unei diferențe de grad, deci cantitativă și nu calitativă; există o diferență de grad între psihismul criminalilor și acela al noncriminalilor (J. Pinatel, 1956). Periculozitatea actului criminogen apare odată cu conceperea mentală a acestuia, urmând cu punerea în fapt a omorului și se finalizează cu atitudinea individului față de comiterea acestuia. Maniera de punere în practică a "planului omocidar
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
la nevoile celor din jur și, totodată, incapabil de loialitate. Frustrația resimțită ca marcantă dezvoltă la psihopat un nihlism social total. 3.2. Disfuncționalitatea psihopatică Cercetarea criminologică trebuie să scoată în evidență tocmai aceste deosebiri de grad, care caracterizează pe criminali. În felul acesta, criminalul este o persoană care se deosebește totuși de noncriminal, este o personalitate înclinată spre crimă, adică o personalitate criminală. Această problemă a trăsăturilor de bază și specifice criminalilor a fost sesizată de mult în criminologie, îndeosebi
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
jur și, totodată, incapabil de loialitate. Frustrația resimțită ca marcantă dezvoltă la psihopat un nihlism social total. 3.2. Disfuncționalitatea psihopatică Cercetarea criminologică trebuie să scoată în evidență tocmai aceste deosebiri de grad, care caracterizează pe criminali. În felul acesta, criminalul este o persoană care se deosebește totuși de noncriminal, este o personalitate înclinată spre crimă, adică o personalitate criminală. Această problemă a trăsăturilor de bază și specifice criminalilor a fost sesizată de mult în criminologie, îndeosebi de criminologia clinică și
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
tocmai aceste deosebiri de grad, care caracterizează pe criminali. În felul acesta, criminalul este o persoană care se deosebește totuși de noncriminal, este o personalitate înclinată spre crimă, adică o personalitate criminală. Această problemă a trăsăturilor de bază și specifice criminalilor a fost sesizată de mult în criminologie, îndeosebi de criminologia clinică și în special în problema etiologiei crimei. Autori ca Pinatel, Di Tulio, Kinberg, De Greeff și alții au cercetat și au formulat, pe baza acestor trăsături, teoria personalității criminale
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
îndeosebi de criminologia clinică și în special în problema etiologiei crimei. Autori ca Pinatel, Di Tulio, Kinberg, De Greeff și alții au cercetat și au formulat, pe baza acestor trăsături, teoria personalității criminale. S-au menționat trăsături psihologice caracteristice la criminali, cum sunt: agresivitatea, egocentrismul, indiferența afectivă, lipsa de inhibiție și altele (I. Oancea, 1998., p. 149). La problema trăsăturilor personalității criminale s-a ajuns în criminologie după ce s-a parcurs un drum lung și ocolit. În știința criminologiei s-a
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
personalității criminale s-a ajuns în criminologie după ce s-a parcurs un drum lung și ocolit. În știința criminologiei s-a pus mereu întrebarea de ce infractorul nu se oprește de la comiterea crimei nici de teama oprobriului social, care înconjoară pe criminal, nici de teama pedepsei ce urmează după comiterea faptei. S-a răspuns, criminalul este lipsit de prevedere, criminalul nu are stăpânire de sine, nu are putere de inhibiție a pornirilor sale antisociale etc. S-a dovedit că aceste trăsături sau
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
lung și ocolit. În știința criminologiei s-a pus mereu întrebarea de ce infractorul nu se oprește de la comiterea crimei nici de teama oprobriului social, care înconjoară pe criminal, nici de teama pedepsei ce urmează după comiterea faptei. S-a răspuns, criminalul este lipsit de prevedere, criminalul nu are stăpânire de sine, nu are putere de inhibiție a pornirilor sale antisociale etc. S-a dovedit că aceste trăsături sau capacități psihice nu sunt suficiente ca să oprească pornirea criminală. Criminologia modernă, îndeosebi criminologia
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
criminologiei s-a pus mereu întrebarea de ce infractorul nu se oprește de la comiterea crimei nici de teama oprobriului social, care înconjoară pe criminal, nici de teama pedepsei ce urmează după comiterea faptei. S-a răspuns, criminalul este lipsit de prevedere, criminalul nu are stăpânire de sine, nu are putere de inhibiție a pornirilor sale antisociale etc. S-a dovedit că aceste trăsături sau capacități psihice nu sunt suficiente ca să oprească pornirea criminală. Criminologia modernă, îndeosebi criminologia clinică, au scos în evidență
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
stăpânire de sine, nu are putere de inhibiție a pornirilor sale antisociale etc. S-a dovedit că aceste trăsături sau capacități psihice nu sunt suficiente ca să oprească pornirea criminală. Criminologia modernă, îndeosebi criminologia clinică, au scos în evidență trăsături ale criminalului care sunt mai puternice decât lipsa de prevedere, inhibiția etc. și datorită cărora criminalul nu se oprește de la comiterea faptei criminale, trăsături cum sunt: agresivitatea, egoismul sau altele de natura acestora din urmă, care împreună fac ca un criminal să
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
a dovedit că aceste trăsături sau capacități psihice nu sunt suficiente ca să oprească pornirea criminală. Criminologia modernă, îndeosebi criminologia clinică, au scos în evidență trăsături ale criminalului care sunt mai puternice decât lipsa de prevedere, inhibiția etc. și datorită cărora criminalul nu se oprește de la comiterea faptei criminale, trăsături cum sunt: agresivitatea, egoismul sau altele de natura acestora din urmă, care împreună fac ca un criminal să prezinte o stare de pericol social în sensul că acesta este înclinat să comită
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ale criminalului care sunt mai puternice decât lipsa de prevedere, inhibiția etc. și datorită cărora criminalul nu se oprește de la comiterea faptei criminale, trăsături cum sunt: agresivitatea, egoismul sau altele de natura acestora din urmă, care împreună fac ca un criminal să prezinte o stare de pericol social în sensul că acesta este înclinat să comită crime. Particularitățile psihice ale făptuitorului iau parte nemijlocit la constituirea personalității criminale, cunoașterea temeinică a acestora prezentând un mare interes în criminologie atât în plan
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
București, 1998. Bulgaru M., Metode și tehnici de cercetare și prevenire a delincvenței, Centrul Editorial al USM, Chișinău, 2002. Butoi T., Psihanaliza crimei, Ed. Științifică și Tehnică, București, 1994. Butoi, T., Suicid și agresivitate, Editura "Polirom", Iași, 2000, Butoi T., Criminali în serie - psihologia crimei, Ed. Phobos, București, 2003. Butoi T., Victimologie, Ed. Pinguin Book, București, 2004. Cioclei, V., Criminologie etiologică, Ed. "Actami", București, 1996, Cioclei, V., Manual de criminologie, ediția a III-a, Ed "All Beck", București, 2005. Ciopraga A
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]