5,534 matches
-
nitriți organici și anorganici). 14.2.2. Prostaciclina PGI2 este generată de către microzomii vaselor sanguine; capacitatea peretelui vaselor mari de a sintetiza PGI2 este mai mare la nivelul intimei și scade progresiv către adventice. PGI2 este cel mai puternic inhibitor cunoscut al agregării plachetare și un vasodilatator al tuturor paturilor vasculare testate, find un agent hipotensor puternic. In numeroase teritorii vasculare o parte din relaxarea și hiperpolarizarea endotelio-dependentă a mușchiului neted vascular este mediată de prostaciclina de origine endotelială. Prostanoizii vasodilatatori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
face ca ființa să viețuiască? care sunt resorturile intime ce-i determină existența? Răspunsul, ca om de știință, nu-l putea găsi decât aplicând cu rigurozitate metoda experimentală, raționamentul prin analogie și logica științifică în toate etapele ei, plecând de la cunoscut la necunoscut, iar în cazul biologiei de la ființe și fenomene la cauzele lor. Cum știința este cunoaștere prin cauze și aici răspunsul trebuia dat prin determinarea și demonstrarea cauzei care face ca ființa să viețuiască indiferent că este bacterie, plantă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
obiectul, ființa, sau fenomenul. În plus omul are capacitatea de a exprima aceste idei prin semne convenționale (în limbaj sau scris), din asocierea cărora se nasc judecățile și raționamentele. “Aplicând acestora principiul de cauzalitate, omul poate descoperi necunoscutul plecând de la cunoscut, se poate înălța la cauze și legi plecând de la ființe și fenomene. De aici deduce consecințele, ceea ce în ultimă analiză înseamnă a face știință, prin urmare se poate spune că omul este un animal științific” afirma Paulescu. 2) Reacțiile voluntare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
-se că ar fi asistat la această întâlnire, devenită ultimul congres al Partidului Comunist Român. Extraordinară imagine a acestor bărbați și femei, dintre care unii știau că se apropie sfârșitul, a acestor trădători pe care șeful statului îi va face cunoscuți prea târziu, pe 17 decembrie. Circulă diferite zvonuri: în subsolul clădirii, unii delegați ar comercializa la negru obiecte de lux, ciorapi de bună calitate, parfumuri. Doar zvonuri? O imagine șocantă a subsolurilor prin care se răspândesc tovarășii în timp ce șeful cere
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
număr apărut, în care d. Dr. Vineș povestește, pe bază de documentare nouă, cum și de ce a murit Eminescu. Autorul acestui articol își întemeiază informațiile sale pe chiar notele medicale ce le-a redactat în calitate de medic la spitalul d-rului Șuțu cunoscutul alienist în cura căruia a fost Eminescu. Se știe că părerea unanim admisă era că Eminescu ar fi murit din cauza unei răni la cap ce i-a făcut-o un tovarăș de boală, internat acolo. D. dr. Vineș afirmă că
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
organizator al Ospiciului Mărcuța (va fi director aici prin 1899). Confuzia aceasta între Mărcuța de la Pantelimon și Institutul Caritatea de lângă Foișorul de Foc persistă la biografii lui Eminescu și chiar la contemporani. Într-o scrisoare din 10 aprilie către un cunoscut din Iași, chiar Veronica Micle afirmă, dar trebuie să vedem la ea și o anume acuzație adusă prietenilor și autorităților: „Regret că nu vă pot da alte detalii despre starea lui Eminescu decât care le găsesc și eu prin jurnale
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
un erou. Faima cuvântărilor sale, care au fermecat adunările publice, s-a răspândit în toată Moldova, și mulți proprietari mari, din deosebite județe, au venit într-adins la Iași ca să-i ofere spontaneu concursul lor, influențând pe lângă rude, prieteni și cunoscuți în favorul candidaturii filosofului antisemit. El se alese în sfârșit cu mare majoritate, împreună cu tovarășii săi de luptă, Ciupercescu și alții. Triumful său a fost cu bucurie auzit de toată țara. Radu Mihaiu apucase deja să previe guvernul că nici o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
al drumului său prin viață. Cât despre anul petrecut la București, cel puțin prima parte a lui, în compania Veronicăi Micle, trebuie să fi fost un moment al liniștii interioare, al iubirii casnice. Dintre zecile de mărturii ale prietenilor și cunoscuților niciuna nu amintește în mod expres viața de cuplu. Pare un subiect interzis, această femeie este pedepsită aspru de biografi, s-ar zice că a devenit etalonul „femeii blestemate” în mentalitatea curentă și chiar după aceea. Ca simplu beneficiu de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
deabia putând să mai urce cele câteva scări, și cade zdrobită pe o canapea care era în cerdac.” Ea își revine și-și continuă plimbările. În ultima zi din viață, pe 3 august 1889: „A invitat ca niciodată pe toți cunoscuții din Văratec. Era bine dispusă. A cântat Steluța și Vezi rândunelele se duc. Apoi a recitat poezii de-ale ei și de-ale lui Eminescu. Pe la miezul nopții invitații s-au retras, iar Veronica a spus că-i obosită și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Sunt amintiri că ar fi ars, ori ar fi fost dărâmată. Moartea ei este învăluită în mister, biograful de la 1924 consemnând sec: „în seara de 3 august 1889 - mi-a spus maica Fevronia - Veronica a invitat ca niciodată pe toți cunoscuții din Văratic. Era bine dispusă. A cântat Steluța și Vezi rândunelele se duc. Apoi a recitat poezii de ale ei și de ale lui Eminescu. Pe la miezul nopții invitații s-au retras, iar Veronica a spus că-i obosită și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să fie adus la bolnița mănăstirească din același târg). Ca tânără boieroaică moldavă - era soția Rectorului Universității, probabil cea mai importantă funcție științifică și culturală din fosta capitală a Moldovei! - Veronica petrecea multe zile în plimbări, fie pe la rude și cunoscuți, fie pe la mănăstiri - fie pe la căsuțele lăsate de ea în urmă. O casă cu cerdac, grădină și pian nu poate fi o chilie mănăstirească, deci rămâne foarte probabilă întâlnirea celor doi îndrăgostiți la Târgu Neamț - poate chiar în 1879, sau
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
deabia putând să mai urce cele câteva scări, și cade zdrobită pe o canapea care era în cerdac.” Ea își revine și-și continuă plimbările. În ultima zi din viață, pe 3 august 1889: ,,A invitat ca niciodată pe toți cunoscuții din Văratec. Era bine dispusă. A cântat Steluța și Vezi rândunelele se duc. Apoi a recitat poezii de-ale ei și de-ale lui Eminescu. Pe la miezul nopții invitații s-au retras, iar Veronica a spus că-i obosită și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
înscrisul lui George Potra face istoricul bolii, și începe astfel: „La 8 iulie 1883, Mihail Eminescu a fost izbit într-un mod qusi-subit și mai fără prodrom de o maladie mintală care a întristat și a surprins pe amicii și cunoscuții săi. Iritabil numai și muncit de o insomnie ținută cu câteva zile mai înainte, se armă în invidia lui cu un revolver și amenință fără motiv pe unul dintre cei mai devotați ai lui amici. Cu multă dificultate el fu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lui George Potra face istoricul bolii poetului, și începe așa: „La 8 iulie 1883, Mihail Eminescu a fost izbit într-un mod qusi-subit și mai fără prodrom de o maladie mintală care a întristat și a surprins pe amicii și cunoscuții săi. Iritabil numai și muncit de o insomnie ținută cu câteva zile mai înainte, se armă în invidia lui cu un revolver și amenință fără motiv pe unul dintre cei mai devotați ai lui amici. Cu multă dificultate el fu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
evlavie, căci atât dânsul cât și mama poetului erau religioși, nu lipseau duminica și în zi de sărbătoasre de la biserică și se supuneau obiceiurilor religioase în mod strict.” (p. 34-35) Corneliu Botez notează că deține informația de la doctorul Hyneck, un cunoscut al familiei Eminoivicenilor și al lui Mihai Eminescu. Leca Morariu a descoperit, în perioada interbelică, un document foarte importan: fotografia unui prieten al lui Mihai Eminescu, un oarecare Focșăneanu, pe spatele căreia stă scrisă dedicația: „Tenerelului gymnasist Michael Emineanu, 23
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și cu alte mijloace, el ar fi urmărit obiectivul Criticii rațiunii pure: determinarea întinderii și limitelor cunoașterii cu valoare obiectivă. În Tractatus s-ar fi încercat, prin urmare, o nouă abordare a problemei centrale a filozofiei critice. Max Black, în cunoscutul său „ghid“ la Tractatus, împărtășește aprecierea că întrebările centrale ale lucrării sunt întrebări kantiene, că ceea ce a urmărit Wittgenstein a fost determinarea acelei ordini a priori care constituie cadrul pentru orice experiență posibilă.18 Încă și mai categoric este David
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
opere reprezentative ale filozofiei empiriste și pozitiviste a vremii. Era o filozofie care avea deja o tradiție în spațiul de limbă germană. Autorul Tractatus ului a putut fi astfel socotit un urmaș al lui Ernst Mach sau al mai puțin cunoscutului Fritz Mauthner și, mai ales, drept cel care a inspirat orientarea filozofică inițiată de Cercul de la Viena. Putem înțelege o asemenea asociere dacă ne gândim că în una dintre înfruntările de pe scena filozofică vestică, la mijlocul secolului al XX-lea, linia
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
corectă“ sau „incorectă“ în funcție de faptul dacă este în acord cu practicile unei comunități lingvistice. Autorul califică asemenea considerații ca reprezentând o „soluție“ și afirmă că aceasta „ridică în mod evident multe interogații“49. Nu puțini dintre autorii care au devenit cunoscuți prin lucrări despre filozofia târzie a lui Wittgenstein cred că sugestiile pe care le conțin însemnările sale vor fi mai bine puse în valoare dacă vor fi prezentate sistematic drept teze și argumente. În „Prefața“ unei monografii consacrate lui Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
diferite accepțiuni, fiecare cu grila de lectură proprie, și vom dezvolta o dimensiune mai puțin abordată în literatura de specialitate, și anume cea semiotică. 1.4. Accepțiunea biologică Oriunde în lume, atunci când oamenii călătoresc și se întâlnesc întâmplător cu cineva cunoscut foarte drag își ridică sprâncenele în mod automat, în semn de recunoaștere, bucurie și uimire. Se întâmplă pur și simplu, spontan, direct, ca și atunci când o persoană ridică umerii pentru că nu știe să răspundă la o întrebare, încleștează pumnii pentru că
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unui adevăr.” (Ludwig Börne) Poate pentru faptul că pierderea unei „iluzii” Îți dezvoltă simțul realității, pe cînd găsirea unui „adevăr” te Încurajează să crezi doar În certitudini. * „Vrei să fii cunoscut de toți? Să nu cunoști pe nimeni.” (P. Syrus) Cunoscuții Îți limitează imparțialitatea, prin abuzul lor de Încredere, ca să nu mai vorbim de atentatele lor la bunul tău simț, prin laude și acte de lingușire. De aceea se și spune că este mai greu să fii judecător Între prieteni, decît
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
au fost descrise de către Alain Tallon în lucrarea sa Le sentiment national dans l'Europe méridionale aux XVIe et XVIIe siècles, punând însă accentul pe analiza memoriilor părintelui Fiacre, creditat de către aceasta pentru miracolul nașterii Delfinului. Părintele Fiacre era un cunoscut clarvăzător. În manuscrisul său descrie cum, în noiembrie 1637, i-a apărut într-o viziune Fecioara Maria, care l-a anunțat că regina va rămâne însărcinată în curând. Condiția era să facă trei pelerinaje: unul la catedrala Notre-Dame, la Notre-Dame
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
salut, urmată de rugăciunile de seară. Curtezanele sau doamnele de onoare sperau să fie remarcate în cadrul ceremoniei salutului și, din acest motiv, acordau o atenție deosebită aspectului exterior. Invitații la aceste serbări soseau după ora șase seara. Dacă nu erau cunoscuți, li se solicita să prezinte o invitație scrisă. Seara începea cu un concert, apoi continua cu dansuri și jocuri de noroc, până la ora cinei. Mai exact, aceste momente de destindere aveau loc între orele șapte și zece, din luna octombrie
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
prea dificilă pentru ca filosofii, sau oricine altcineva, să o poată rezolva)</ref>. Pentru că Ținta principală este procesul de comunicare. Pentru că doar cu ajutorul lui, al contextului, trecutul poate fuziona cu prezentul generând viitor; doar cu ajutorul lui putem Îmbina vechiul cu noul, cunoscutul cu necunoscutul, Înțelesul cu neînȚelesul. Prin context, prezentul este ancorat În trecut; prin context, trecutul este prezentificat. Pentru că el, contextul, reprezintă locul comun (nu numai În sens spațial), locutorului și interlocutorului, În care se desfășoară orice act de comunicare. Înțelegerea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
semnificația enunțului este echivalentă cu ceea ce vrea să spună emițătorul, se află o altă idee dezvoltată de teoria pertinenței (idee preluată de asemenea de la Grice), aceea că actul de comunicare are un caracter intenționat și acest lucru este făcut manifest/cunoscut receptorului de către emițător (este ceea ce autorii teoriei numesc comunicare ostensiv-inferențială; Strawson a fost printre primii care a afirmat că, pentru a fi autentică, comunicarea trebuie să fie deschisă/ 197 transparentă <ref id=”112”>Ibid., p. 52 referință </ref>). Sperber și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cursurile necesare pentru obținerea doctoratului de stat (Ph.D.) era cel despre cercetarea științifică, În care tehnica redactării academice constituia un capitol separat” (p. 7). O discuție cu academicianul Camil Mureșanu a avut darul să mă Încurajeze În această direcție. Cunoscutul istoric Îmi spunea că, la rândul său, a ținut În tinerețe asemenea cursuri. În excelenta sa carte Principii și norme de tehnoredactare computerizată, I. Funeriu scria: Tot din această lucrare mai aflăm (cu oarecare surprindere, dacă ne gândim la situația
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]