5,318 matches
-
mea din urmă și ultimul suspin.” Două remarci putem face privitoare la aceste versuri: diafanitatea, Întîi, a portretului, și asocierea, apoi, a erosului cu simțul creației. Dragostea și poezia constituie un binom binecunoscut. Cumpătatul părinte dă semne de nerăbdare. Erosul deșteaptă În el acel nesațiu sacru față de obiect, nesațiu pe care-l Întîlnim și În alte Împrejurări: „Și-n sacra mea ardoare ferice voi sorbi...” O imaginație mai bogată aduce Zburătorul, capodopera lui Heliade după opinia aproape unanimă a criticii literare
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vîntu-n zbor”. În fine, zburătorul apare În timpul unei insomnii grele și al unei „nemișcări pline” a universului: „E noapte naltă, naltă; din mijlocul tăriei Veșmîntul său cel negru, de stele semănat, Destins cuprinde lumea, ce-n brațele somniei Visează cîte-aievea deșteaptă n-a visat...”. Starea onirică facilitează pătrunderea mitului erotic, iar mitul erotic ia, la Heliade și la un lung șir de poeți, forma unei himere care, furișată sub chipul unui flăcău cu vinele golite de sînge, declanșează ceea ce am văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
biruiește, Ele sînt a lui dorințe, pentru ele să jărtfește. Pacea lui nu-i vro pace sau de arme contenire, Ci este după răceală a dragostei Înnoire. Războiul lui nu-i spre moarte, ci spre dulce pătimirea, Cari-nghimpă și deșteaptă și iuțăște toată firea.” Poemul acesta (și, În genere, toate versurile lui Conachi) se grupează În jurul unei vaste figuri a oximoronului. Relația rece - cald, dulce - amar este urmărită pe toate planurile. CÎteva definiții sînt fine. Pentru Amor, zice Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sfii de filosofi, fără să aibă milă de tineri, și chiar de săraci, săgetează piepturile, le Înflăcărează sîngele, și atît Îi aruncă În călduri grozave, Încît mulți Își zmintesc simțirile și se pomenesc ca cei lunateci În somn, și chiar deștepți vorbind aiurea, neștiind cum și către cine. Ba Încă unii rămîn zmintiți pentru totdauna, fără a-și mai putea găsi leacul, și din Spitalul Amorului ajung În Spitalul nebunilor (la Balamuc); alții cad În melanholie și Încet-Încet se topesc și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un prețuitor al acestui gen de lirism: „Luniță luminătoare Și stele strălucitoare, Luminați mai cu tărie Scumpa mea călătorie. Dați lumină Înfocată PÎn cărarea-ntunecată. Să văz drumul d-a mă duce La iubita mea cea dulce, Carea tristă și deșteaptă Cu dor mare mă așteaptă, Ca să ajung cît mai tare, Să-mi dea dulce sărutare.” Prin Anton Pann muza poeziei erotice românești coboară la periferia tîrgului. Trece din iatac În circiumă. Tonul jălalnic capătă, fatal, o notă Înveselitoare. Pasiunea tristaniană
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vrea ca toți oamenii din lume să umble cu cîte un mic paratrăznet înfipt în vîrful pălăriei, aidoma unei pene în pălăria unui ofițer de jandarmi și ca firul să-i atîrne pe umăr ca o bandulieră? De ce nu ești deștept, Flask? E ușor să fii deștept! Atunci, de ce nu ești? Orice om care are măcar o jumătate de ochi poate fi deștept! Ă Nu-i tocmai așa, Stubb. Chiar și ție îți vine greu câteodată să fii deștept. Ă Da
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să umble cu cîte un mic paratrăznet înfipt în vîrful pălăriei, aidoma unei pene în pălăria unui ofițer de jandarmi și ca firul să-i atîrne pe umăr ca o bandulieră? De ce nu ești deștept, Flask? E ușor să fii deștept! Atunci, de ce nu ești? Orice om care are măcar o jumătate de ochi poate fi deștept! Ă Nu-i tocmai așa, Stubb. Chiar și ție îți vine greu câteodată să fii deștept. Ă Da, cînd ești ud leoarcă, e greu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
unui ofițer de jandarmi și ca firul să-i atîrne pe umăr ca o bandulieră? De ce nu ești deștept, Flask? E ușor să fii deștept! Atunci, de ce nu ești? Orice om care are măcar o jumătate de ochi poate fi deștept! Ă Nu-i tocmai așa, Stubb. Chiar și ție îți vine greu câteodată să fii deștept. Ă Da, cînd ești ud leoarcă, e greu să fii deștept, asta așa e. Iar eu sînt leoarcă de spumă. Dar nu face nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nu ești deștept, Flask? E ușor să fii deștept! Atunci, de ce nu ești? Orice om care are măcar o jumătate de ochi poate fi deștept! Ă Nu-i tocmai așa, Stubb. Chiar și ție îți vine greu câteodată să fii deștept. Ă Da, cînd ești ud leoarcă, e greu să fii deștept, asta așa e. Iar eu sînt leoarcă de spumă. Dar nu face nimic. Prinde căpătul ăla de parîmă și dă-mi-l încoace. Am impresia că fixăm ancorele astea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nu ești? Orice om care are măcar o jumătate de ochi poate fi deștept! Ă Nu-i tocmai așa, Stubb. Chiar și ție îți vine greu câteodată să fii deștept. Ă Da, cînd ești ud leoarcă, e greu să fii deștept, asta așa e. Iar eu sînt leoarcă de spumă. Dar nu face nimic. Prinde căpătul ăla de parîmă și dă-mi-l încoace. Am impresia că fixăm ancorele astea ca și cum n-o să le mai folosim niciodată. Legarea acestor două ancore
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
centru ai partidului, Agamiță Dandanache; dăscălimea, Ionescu, Popescu; micii funcționari, Pristanda; cetățenii de ultimă treaptă, Cetățeanul turmentat; femeile care fac politică, Zoe; în sfârșit, "alegători, public", adică toate clasele orășenești. Pe de altă parte, între aceste personaje sunt și oameni deștepți, ca Tipătescu; și oameni șireți, dacă nu deștepți, cum e Cațavencu; și oameni proști, ca Trahanache, Farfuridi etc. Apoi oameni morali, din punctul de vedere al moralei personale, ca Trahanache, Farfuridi poate, dar care, când e vorba de "politică", devin
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
micii funcționari, Pristanda; cetățenii de ultimă treaptă, Cetățeanul turmentat; femeile care fac politică, Zoe; în sfârșit, "alegători, public", adică toate clasele orășenești. Pe de altă parte, între aceste personaje sunt și oameni deștepți, ca Tipătescu; și oameni șireți, dacă nu deștepți, cum e Cațavencu; și oameni proști, ca Trahanache, Farfuridi etc. Apoi oameni morali, din punctul de vedere al moralei personale, ca Trahanache, Farfuridi poate, dar care, când e vorba de "politică", devin imorali sau mai degrabă amorali; oameni imorali ca
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dar te obligă să dai la contract găini, ouă, carne; până acum dădeau cu gura că mașinile sunt la putere, dar acum se întorc la lopată, să vedem ce vor face tinerii, că ei sunt mai fără frică și mai deștepți și când nu le va mai conveni, nu știu ce o să se întâmple”. -DRUȚĂ MIHALACHE, din comuna Barcea, agricultor, necunoscut cu antecedente politice, apreciind că „decretul privind consumul alimentar pe cap de locuitor nu este bun”, a afirmat că „se miră că
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
că nu se răscoală poporul”. -BĂSESCU PETRICĂ, din Galați, de 37 ani, membru P.C.R., electrician la Combinatul Siderurgic Galați, a afirmat: „Așa le trebuie la români cu aceste prețuri, fiindcă se lasă călcați în picioare de oricine. Polonezii sunt mai deștepți. Conducerea statului este incapabilă, a semnat relații comerciale cu 148 state cărora li se tot din țară, iar nouă ne dă să mâncăm...”. -ANTOHI COSTICĂ, din Galați, de 37 ani, oțelar la Combinatul Siderurgic Galați, membru P.C.R., a afirmat: „Lipsa
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
arată a fi unul din cale afară de generos cu noi. Alături de câțiva profesioniști cu vechime, Harag, bunăoară, care se încăpățânează să reziste și să producă spectacole, viața teatrală la zi va fi dominată și dinamizată cu precădere de regizori tineri. Deștepți și ambițioși, promoție după promoție, aceștia pășesc în teatre cu entuziasm și exaltare, dezlănțuiți, instaurând un remarcabil spirit de efervescență și competivitate. Seria lor s-a inaugurat în 1968, odată cu primii absolvenți ai nou reînființatei clase de regie la IATC
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
1970 CARTOFI PRĂJIȚI LA ORICE Arnold Wesker Studioul Casandra Scenă de grup din spectacol Un nou regizor ... Cea dintâi manifestare personală a regizorului în raport cu piesa a fost schimbarea accentului dramatic. Wesker a încropit o poveste lâncedă cu băieți bogați și deștepți care-i trădează pe săracii idioți într-o cazarmă, în timp ce Alexa Visarion a reconstituit, în colorit păstos, cu rigoare compozițională și violență pamfletară, viața abrutizantă din mediul cazon englez, în care sunt posibile toate ticăloșiile, inclusiv apostaziile notate în text
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și era atotstăpânitoare, iar epigonismul nu mă interesa. Și atunci am invitat o tânără, Iris Spiridonstudenta mea la licență, masterat și apoi la doctorat să scriem împreună un nou scenariu. Ea nu era interesantă de mitul Meșterului Manole, dar era deșteaptă, iar eu voiam să folosesc distanțarea a ei față de mit. Așa a apărut Ana. Prima variantă. Iris adusese un personaj nou, Andrei, fratele Anei, iar relația dintre frați sugera o bogăție de trăiri... și juriul a decis: "Incest în Meșterul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
inexorabil declin, ci răstimpul unei rafinări treptate a tot ce este esențial". Bunicul, care n-are nimic de bunic la cei cincizeci și..., oprește căruciorul să-și soarbă fascinat nepotul. În sfîrșit, dialog: măi, măi, cine-i acolo așa de deștept, cine, cine? Răspunsul ălui mic: o limbuță de culoarea șerbetului de trandafiri. Atît. 2 decembrie Pe trotuare, o foarte hazoasă reclamă a Connex-ului, în care căciula siberiană, hirsută și zbîrlită, se execută și face exact ce i se cere. De
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a magistrului Brânzei, pe cine aud, într-o dimineață, urlînd în rezerva alăturată? Pe Mărgărit. Vocea lui unică nu mă putea înșela. Era, într-adevăr, Mărgărit. Ce urla Mărgărit? Janeeetta! Janeeetta! (Janetta, un fel de Ana Pauker a universității ieșene, deșteaptă brici, cu carte, dar... dar... torționară a spiritului burghez și mic-burghez -, un monstru cu fustă). Janeeeta! Janeeeta! urla Mărgărit, aflat probabil sub efectul antalcoolului. N-am ieșit, n-a ieșit nimeni, să vadă. Ce făcea Mărgărit? Blestema? Cerea ajutor? Invoca
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ce crezi dumneata că mai putem face? Iscodită în legătură cu gingașul subiect la modă, homosexualitatea, care în trecut nu era o problemă fundamentală de... stat (Deci nu se punea problema asta, constată tînărul), autoarea "Vlașinilor" o retează: Absolut! Erai prost sau deștept. Restul erau scorneli. Mă așez vădit imprudent în condiție reportericească și-i pun lui Mihai Ursachi întrebarea: Dacă, chemat acum în fața instanței supreme, ai fi obligat să alegi: viață sau poezie, ce ai alege? Și ca scenariul să fie complet
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
era drag drumul la bunica”, „dragă Doamne”, „o bătăiță ca aceea”), au ceva din dicțiunea Amintirilor din copilărie ale lui Ion Creangă. Un personaj care revine, într-o schiță sau alta, ca partener de „taifasuri” este moș Gheorghe. Un țăran deștept, circumspect, hâtru, cu un bun-simț ce îl face să-și deschidă urechea la argumentele prin care mai tânărul consătean caută să-i împrăștie ignoranța. Reapare, nu chiar cu aceleași trăsături, în nuvela Moș Gheorghe la Expoziție (Din psihologia celor mulți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
sau particulare solicitanți vor îngriji traducerea să se facă în modul cel mai priincios pentru suferind, drept care se vor alege momentele lui cele mai liniștite și timpul cel mai potrivit. Cu ducerea alienatului se vor însărcina oameni sobri, echilibrați și deștepți, spre a preveni orice pericol și pentru a da lămuririle cuvenite despre purtarea suferindului în timpul călătoriei sale. La pornire, autoritatea locală va da însoțitorului instrucțiunile cu privire la singularitatea bolii alienatului și la măsurile ce ar fi de luat în caz de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
vârstă? Avut-a tusă măgărească, coriu, vărsatu, scarlatina, friguri tifoide, meningită etc.? A doua copilărie (de la 7 la 10 ani) La ce vârstă a început să umble la școală? La școală a învățat? La ce vârstă a părăsit școala? Era deștept la școală și pricepea ușor? Luat-a vreun premiu? Arătat-a dispoziție particulară pentru un studiu decât altul ca de pildă pentru calcul, muzică, desemn etc.? Avea imaginații multe? Cu ce grad de instrucție a ieșit din școală, cum era
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Pavel, m-ați salvat din brațele... Ciocoimii... Gh. P. unu: Nu, nu eu. Partidul. Hai, du-te și să nu mai aud că... ți-e frig... (amîndoi rîd șmecherește, și ies din personajele piesei evocate; coboară de pe scenă în scenă) Deștept băiat personajul ăsta! Auzi ce baliverne îi treceau prin minte! Și ce bine știa să mascheze adevărul! Gh. P. doi: Păi asta era nebunia! Că oamenii fuseseră castrați de adevăr, de sinceritate... Și-atunci, puneau masca pe figură și se
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
doi: Nu, ai spus numai ce-ți convine... Gh. P. unu: Am făcut ce-a făcut toată lumea...! Gh. P. doi: Nu toată lumea a turnat la securitate...! Gh. P. unu: Bine, nu toată lumea...! Au turnat mulți, e bine? Spune-mi tu, deșteptule, care-i granița între toți și mulți?! Că au rămas curați numai aceia pentru care securitatea n-a mai avut timp să se ocupe de ei... Gh. P. doi: Ăsta-i alt aranjament..., alt descîntec de pus sub pernă... să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]