5,739 matches
-
an mai tîrziu Emiliei Maiorescu-Humpel, pensionat cunoscut ca Institutul Humpel (1871 - 1901). Profesor reputat al Universității ieșene, a fost decan al Facultății de Științe din 1874; rector al Universității din 1880 pînă în 1898, s-a retras de la rectorat, redevenind decan al Facultății de Științe, după ce a reușit să definitiveze construcția noului sediu din Copou („Palatul Universității”), inaugurat, cu participarea Regelui Carol I și a Regina Elisabeta, în toamna anului 1897. În timpul rectoratului său a fost construit și Institutul de Anatomie
Neculai Culianu () [Corola-website/Science/307213_a_308542]
-
Antropologie și Istorie din Mexico City (1950-1953), obținându-și în anul 1956 doctoratul în antropologie la Universitatea Cambridge din Anglia. Din anul 1956 activează ca cercetător titular în cadrul Universității Naționale Autonome a Mexicului (UNAM). Devine apoi profesor de antropologie și decan al Institutului de Cercetări Antropologice al UNAM. A fost secretar-general al Departamentului de Doctorate în Antropologie din cadrul UNAM (1959-1964), vicepreședinte al Academiei Mexicane de Științe (1963-1964), editor al Anuarului de Antropologie (1964-1969), membru al Comitetului Executiv al Asociației Americane a
Santiago Genovés () [Corola-website/Science/308495_a_309824]
-
-se paleolibertarian. El a fost președintele fondator al clubului liberal-conservator John Randolph și a sprijinit campania prezidențială a lui Pat Buchanan în 1992, spunând cu Pat Buchanan ca liderul nostru, vom rupe ceasul social-democrației.. Potrivit lui Lew Rockwell, Rothbard este considerat decanul Școlii Austriece de Economie, fondator al libert arianismului modern. În plus față de economie, istorie și filozofie, Rothbard a avut un intens interes personal în șah, arhitectură germană barocă a bisericilor și jazz timpuriu, printre alte lucruri. Rothbard a criticat degenerarea
Murray Rothbard () [Corola-website/Science/308525_a_309854]
-
(n. 6 august 1947, Iași) este o lingvista română. Este specialista în lingvistică modernă, profesor universitar la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București și autoare a unor lucrări de gramatică generativa. A fost decan al Facultății de Limbi și Literaturi Străine de la Universitatea din București (din 2004). 1) Redactor șef- "Bucharet Working Papers în Linguistics", revista anuală a Catedrei de Limbă Engleză din cadrul Universității din București 2) Membră în Comitetul de redacție al revistei
Alexandra Cornilescu () [Corola-website/Science/308583_a_309912]
-
revistei Revue Roumaine de Lingustique, editata de Academia Română 5) Membră în Comitetul științific al revistei de lingvistică diacronica „Diacronia”. din 1973- Membră în Consiliul profesoral al Facultății de Limbi Străine între 1990-2004 Șef al Catedrei de Limbă engleză din 2004- Decan al Facultății de Limbi și Literaturi Străine din februarie 2004 Membră în Senatul Universității din București A ținut cursuri și conferințe la diferite universități din țară și din lume: Universitatea Duke (SUA), Universitatea Chapel Hill (SUA), Graduate City of New York
Alexandra Cornilescu () [Corola-website/Science/308583_a_309912]
-
woogie a piesei “My God is Real” la o adunare bisericească, fapt ce a condus la excluderea lui de respectivul eveniment. Pearry Green, pe atunci președintele consiliului elevilor, a relatat cum în timpul unui spectacol, a cântat muzică “lumeasca”. Următoarea dimineață, decanul l-a chemat atât pe Jerry cât și pe Pearry în biroul său pentru a-i exmatricula. Jerry a afirmat la momentul respecitv că Pearry nu ar fi trebuit exmatriculat, deoarece “el nu avea să știe ce va urma că
Jerry Lee Lewis () [Corola-website/Science/308589_a_309918]
-
Arhiepiscopiei Iașilor de a promova în treapta de arhimandrit a Prea Cuv.Protos. Ioachim Giosanu, doctorand la Institutul Teologic „Saint Sèrge” din Paris. La data de 15 mai 1998 a prezentat la rânduiala ipopsifierii, dimpreună cu PC Prof. Boris Bobrinskoy, decanul Facultății de Teologie "Saint Serge" din Paris, pe arhimandritul Iosif Pop. La data de 21 iunie 1998, de Sărbătoarea Tuturor Sfinților Atonului, hramul Mănăstirii Bucium, după oficierea Sfintei Liturghii, a fost hirotesit arhimandrit de către Daniel Ciobotea, mitropolitul de atunci al
Ioachim Giosanu () [Corola-website/Science/308637_a_309966]
-
Istoria culturii și civilizației bizantine (1991-1994), venit prin transfer de la Institutul "Saint Serge" din Paris, apoi ca profesor de Teologie Dogmatică și Morală (1994-1997), profesor titular la Catedra de Teologie Dogmatică (din 1997), șef al Catedrei de Sistematico-Practice (2004-2008) și decan al Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul aceleiași instituții (din 24 ianuarie 2008). În perioada 1999-2001, a activat pe postul de profesor de teologie morală la Facultatea de Teologie „Andrei Șaguna“ din Sibiu. PS Irineu este autorul a numeroase cărți, studii
Irineu Popa () [Corola-website/Science/308641_a_309970]
-
nou arhiepiscop. În urma votului membrilor Consiliului Electoral Bisericesc a fost ales pentru scaunul arhiepiscopal de la Tomis. Întronizarea a avut loc în Duminica Floriilor, 8 aprilie 2001, la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța. În data de 17 septembrie 2002 a fost ales decan al Facultății de Teologie Ortodoxă din Constanța. Până în 1994 a susținut peste 50 de predici la Catedrala Patriarhală; Cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST a prezidat examenele de capacitate preoțească, examenele de definitivare și promovare, la care a susținut
Teodosie Petrescu () [Corola-website/Science/308647_a_309976]
-
a II-a medicală din Cluj. În această perioadă a efectuat stagii de specializare la Viena (1929) și Paris (1929-1930). Din anul 1948 a lucrat ca profesor de cardiologie la Institutul de Medicină și Farmacie din Cluj, deținând funcțiile de decan (1949-1950) și apoi de rector (1950-1966) al acestui prestigios institut medical. Între anii 1966-1973, a fost profesor la IMF București. A fost ales ca membru titular al Academiei Române (1955) și apoi ca membru al Academiei de Științe Medicale (1969), al
Aurel Moga (medic) () [Corola-website/Science/308016_a_309345]
-
în domeniul automaticii și calculatoarelor. În 1990, grupul de profesori specializați în domeniile de mai sus din cadrul Facultații de Electrotehnică, s-au separat de aceasta, înființându-se astfel Facultatea de Automatică și Calculatoare. La conducerea facultății s-au aflat, în calitate de decani, profesorii Corneliu Huțanu, Mihail Voicu, Dan Gâlea și Vasile Manta. Actualul decan este prof. Corneliu Lazăr. Din septembrie 1998, Facultatea de Automatică și Calculatoare își are sediul într-o clădire nouă, de 7700 m2, cu 2 amfiteatre, 7 săli de
Facultatea de Automatică și Calculatoare din Iași () [Corola-website/Science/308028_a_309357]
-
domeniile de mai sus din cadrul Facultații de Electrotehnică, s-au separat de aceasta, înființându-se astfel Facultatea de Automatică și Calculatoare. La conducerea facultății s-au aflat, în calitate de decani, profesorii Corneliu Huțanu, Mihail Voicu, Dan Gâlea și Vasile Manta. Actualul decan este prof. Corneliu Lazăr. Din septembrie 1998, Facultatea de Automatică și Calculatoare își are sediul într-o clădire nouă, de 7700 m2, cu 2 amfiteatre, 7 săli de curs și seminar, 30 de laboratoare și o bibliotecă cu sală de
Facultatea de Automatică și Calculatoare din Iași () [Corola-website/Science/308028_a_309357]
-
explicația ascunsă în dorința de a mă face cât mai puternic... pentru caiac!” Programul lui Rotman era simplu: ieșea de la ora 15 de la muncă, schimba două tramvaie și urca la ora 16 în caiacul de 4. La 18 ani, devenise „decanul de vârstă” al băieților din echipaj. În fiecare dupa-miază, antrenamentele se sfârșeau după un dus-întors la Străulești, ceea ce înseamnă cam 15 km, iar când înserarea se lăsa deasupra lacului, toți se întorceau uzi și frânți de oboseală, având bucuria de
Leon Rotman () [Corola-website/Science/308107_a_309436]
-
Institutul Pedagogic "Ion Creangă". Devine membru PCUS 1952, 28 martie - E ales membru al Consiliului Științific al Institutului Pedagogic. 1952-1955 Studii postuniversitare prin doctorat la Institutul Pedagogic din Chișinău. 1953, 23 august - Asistent la Catedra de Biologie. 1955, 20 august - Decan al Facultății de Educație Fizică. 1955, 14 septembrie - Lector superior la Catedra de Anatomie și Fiziologie a Omului. 1957, 23 ianuarie -Susține teza de doctor în științe biologice la Moscova. 1957, 12 iulie - Este ales în funcție de conferențiar. 1960, septembrie - Decan
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
Decan al Facultății de Educație Fizică. 1955, 14 septembrie - Lector superior la Catedra de Anatomie și Fiziologie a Omului. 1957, 23 ianuarie -Susține teza de doctor în științe biologice la Moscova. 1957, 12 iulie - Este ales în funcție de conferențiar. 1960, septembrie - Decan al Facultății de Educație Fizică la Universitatea de Stat din Moldova. 1964, 17 noiembrie - Este transferat de la Catedra de Anatomie și Fiziologie a Omului (Facultatea de Educație Fizică) la Catedra de Fiziologie și Animalelor (Facultatea de Biologie și Pedologie). 1964
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
La Observatorul astronomic, în biroul directorului, se află un portret în ulei al lui Nicolae Coculescu, realizat de pictorul Aurel Bordenache. A fost membru fondator al Academiei de Științe din România . A fost deputat liberal în anul 1901. A fost decan al Faculatății de Științe între anii 1928 și 1932. S-a pensionat la 1 septembrie 1937.
Nicolae Coculescu () [Corola-website/Science/307610_a_308939]
-
(n. 23 august 1940, București) este un istoric, publicist și om politic român. În perioada 1990-1996 a fost decan al Facultății de Istorie a Universității din București. Între 1996-2000, în mandatul Emil Constantinescu, a îndeplinit funcția de consilier prezidențial pentru politică internă și externă. este fiica a lui Emil Condurachi (1912-1987), profesor de istorie antică și arheologie la Universitatea
Zoe Petre () [Corola-website/Science/307725_a_309054]
-
titlul științific de Doctor în istorie, cu teza "" Formarea ideologiei democratice în Grecia antică"", conducător științific fiind prof. dr. acad. Dionisie M. Pippidi. A deținut apoi funcțiile de șef al Catedrei de Istorie Antică și Arheologie a Facultății de Istorie, decan al Facultății de Istorie din București (1990-1996) și apoi de director al Școlii doctorale din cadrul aceleiași facultăți (din 2005). A susținut conferințe la universitățile din: Strasbourg, Lille, Amiens, Bruxelles, Cambridge (Marea Britanie). A fost profesor asociat al École des Hautes Études
Zoe Petre () [Corola-website/Science/307725_a_309054]
-
lui pentru instituția spaniolă "Ateneo de Madrid". În iulie 1864 se mută la București, unde devine director de departament în Ministerul Cultelor și, din noiembrie, profesor al catedrei de istorie și literatură română la Universitatea București, fiind o vreme și decan al Facultății de litere și filosofie. În anul 1865 reînființează, împreună cu C. Esarcu, revista și societatea "Atheneul român", după ce acest proiect a fost un eșec la Iași din lipsă de membri. În același an publică "Femeia română, dupre istorie și
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
2000). În prezent, este și îndrumător de doctorat, specializarea Drept penal. În cadrul Facultății de Drept a deținut funcția de secretar științific al Consiliului Facultății de Drept (1993-1995), membru în Senatul Universității "Al.I. Cuza" Iași (din 1995), prodecan (1995-2003) și decan (din 2004). În anul 2004, a absolvit un curs post universitar la Colegiul Național de Apărare. Pe plan științific (academic), prof. Toader deține funcțiile de membru al Asociației Internaționale de Drept Penal și al Comitetului de Direcție al Asociației Române
Tudorel Toader () [Corola-website/Science/306623_a_307952]
-
docent în anul 1974. În anul 1950 și-a început cariera universitară ca preparator, apoi lector, conferențiar și profesor de drept internațional și drept al familiei la Facultatea de Drept din București. A deținut pentru o perioadă și funcția de decan al Facultății de Drept. În paralel a fost cercetător, cercetător principal și director la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române. A desfășurat o bogată activitate științifică, preocuparile sale orientându-se cu precădere spre probleme de drept civil, dreptul familiei, drept
Ion P. Filipescu () [Corola-website/Science/306628_a_307957]
-
la Institul Central de Statistică, angajat la 15 aprilie 1929. A ocupat diverse funcții, pentru ca în 1948 să fie numit director general al Institutului Central de Statistică, funcție pe care a ocupat-o până în 1951. Între 1951 - 1960 a fost decan al Facultății de matematică-fizică. A fost prorector pentru 3 ani, după care, în 1963, a ajuns rector al Universității din București. A deținut această funcție până în 1968. Din 1955 a fost membru corespondent al Academiei Române și a devenit membru titular
Gheorghe Mihoc () [Corola-website/Science/306670_a_307999]
-
În M.O. nr. 82/9 aprilie 1933 s-a publicat Legea pentru transformarea Secției de Științe Agricole de pe lângă Universitatea din Iași, în Facultate de Științe Agricole a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, cu sediul la Chișinău, al cărei decan în anii 1936-1938 a fost Agricola Cardaș. Prin grija profesorului Agricola Cardaș, după înființarea Facultății de Științe Agricole din Chișinău, au fost create 4 laboratoare de Zootehnie cu ferme didactice și un atelier de material didactic, în care se confecționau
Agricola Cardaș () [Corola-website/Science/306672_a_308001]
-
le system uro-genital des Elasmobranches". Ioan Borcea a fost membru corespondent al Academiei Române în 1919, membru fondator al Academiei de Științe din România în anul 1935 și al unor societăți de științe din țară și străinătate. A fost, de asemenea, Decan al Facultății de Științe a Universității din Iași, director al Muzeului de Istorie Naturală din Iași (1912-1936) și fondator, în 1926, al Stațiunii Zoologice Marine de la Agigea al cărei director a fost între anii 1926-1936. Profesorul Borcea a fost ministru
Ioan Borcea () [Corola-website/Science/306675_a_308004]
-
între 25 decembrie 1981 - 13 noiembrie 1984. Pe parcursul carierei sale, profesorul Anton a avut o serie de funcții administrative în învățământ: Prodecan la Facultatea de Mecanică, Institutul Politehnic Timișoara (1951-1953), Secretar științific la Facultatea de Mecanică, Institutul Politehnic Timișoara (1953-1961), decan - Facultatea de Mecanică, Institutul Politehnic Timișoara (1961-1963), prorector - Institutul Politehnic Timișoara (1963-1966), rector - Institutul Politehnic Timișoara (1971-1981), rector - Institutul Politehnic Timișoara, (1989), membru în Comisia Superioară de Diplome MEI, (1969-1990), membru în Consiliul Învățământului Superior (1968-1972), membru în Consiliul de
Ioan Anton () [Corola-website/Science/306760_a_308089]