11,536 matches
-
reflecție (alături de hiperbolă, metalepsă, litotă, reticență și paradox)260, a căror miză fundamentală constă în recuperarea, de către cititor, a sensului neenunțat. În publicistica argheziană, aluzia reprezintă un procedeu predilect al descalificării subtile și apare fie concisă, în varianta litotei, fie dezvoltată, ca text-parabolă. Iată un avertisment aluziv, adresat, într-un dialog-monolog imaginar, unui adversar din viața reală (cu o identitate dificil de recuperat de lectorul neinițiat, cu toate indiciile existente), căruia Arghezi îi conferă falsul statut de prieten, pentru a-i
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
tezele din iulie prin care inaugurează revoluția culturală, promovează cultul personalității și reîntoarcerea la un regim autoritar de tip neostalinist. În 1974 la Congresul al XI lea al P.C.R. a fost lansat programul partidului ce viza făurirea societăților socialiste multilateral dezvoltate și Înaintarea României spre comunism. În 1974 devine președinte al statului. S-au realizat mari investiții: Casa Poporului, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Transfăgărășanul, Hidrocentrala de la Porțile de Fier etc. Regimul a hotărât rambursarea datoriei externe prin restrângerea importurilor și a consumului
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
e.1. Variantă caracterizată prin forma aproape sferică a corpului, gura larg deschisă, și cu două toarte diametral opuse în jumătatea superioară a corpului vasului. (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 432) (Anexa 2/3e1). 3.f. Formă cu partea inferioară mai dezvoltată, cu umăr proeminent, cu buza dreaptă. Această formă este întâlnită la Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, Pl. LXXIV/5a) (Anexa 2/3f). 3.g. Vase cu corpul puternic bombat și turtit, cu umăr puternic accentuat, cu buza dreaptă. Această formă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
accentuat, gura mai îngustă decât la varianta precedentă și buza dreaptă. Această formă a fost identificată la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 335, fig.223/3) (Anexa 2/4b). 4.b1. Variantă a formei 4b, cu partea superioară mai puțin dezvoltată, ușor tronconică, buza dreaptă. Această formă este întâlnită la Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, Pl. LXXIV/7a1-a2) (Anexa 2/4b1). 4.b2. Variantă asemănătoare cu 4b1, lipsind ușorul tronconism al părții superioare. Această formă este prezentă la Hăbășești (DUMITRESCU et
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Mediametrie, precizie fără drept de apel și fără posteritate. Însă istoria cinematografiei poate servi din nou aceleași feluri, reîncălzindu-le pe cele mai bune (legea capodoperei, constrânsă să-și inventeze un public pe măsură). Micul ecran este oglinda satului: fiecare țară dezvoltată are televiziunea pe care o merită. De aceea emisiunile de producție proprie se exportă atât de greu. Cinematografia bună călătorește; televiziunea bună, asemeni vinului bun, e sedentară: nimănui nu-i place să se privească în oglinda vecinului, care mai degrabă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
observații alcătuiesc discursul cel mai verosimil al sociologului acreditat doxa majoritară a momentului. Antiteza nu pare mai puțin lipsită de argumente. Totul se petrece ca și cum vremea pseudo-spațiului nostru public ar fi trecut și trebuie de acum, cel puțin în țările dezvoltate, să conjugăm progresul mediatic și regresul democratic, în același timp și în același ritm113. Nu-i greu de arătat cum televiziunea depolitizează politica, îl demotivează pe alegător, îl deresponsabilizează pe responsabil și stimulează în mod periculos personalizarea puterii. Să facem
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Gestul creator este cel care poate revigora și asimila fertil multiplele acumulări parțiale. 4. Responsabilitate Dacă dezvoltarea omului nu este reinstituită ca miză a dezvoltării cunoașterii și cercetării, educația, așa cum se prezintă ca slogan în sistemele de învățământ ale societăților dezvoltate, își pierde sensul și rosturile. Mai mult, dacă nu avem responsabilitatea de a ne im plica în reformarea sistemelor de educație în sensul dezvol tării în armonie a multiplelor registre care ne definesc, educația va sfârși prin a crea monștri
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
încheia o asigurare pe viață ori pe moarte ori, de ce nu, pe toate viețile, în funcție de „sistem“. De aceea, maestrul este „maestru spiritual“, și niciodată „maestru religios“. 5. Religie și autoritate Concepțiile-cadru, matricile propriei înțelegeri cu privire la realitate sunt deopotrivă moștenirea primită, dezvoltată și transmisă mai departe celorlalți, în context comunitar, familial ori personal. Tradițiile religioase vor tematiza și problematiza diferit, în modalități specifice propriei culturi, relația dintre om și principiu (indiferent cum este el descris, închipuit, inter pretat). Sistemele mai mult sau
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
administrația publică (clientelismul, ineficacitatea cronică, arbitrariul intervențiilor etc.) poate incita la reforme, dar "procesul de reformă" poate suferi influența contextului istoric și instituțional, fiind "colorată" de caracteristicile puterii, ale culturii, de alte "năravuri" mai vechi sau mai noi... În țările dezvoltate, unii disting modelul anglo-american, modelul Europei continentale, modelul germanic, modelul nordic 93 etc. Indiferent unde sunt implementate, modelele de guvernare și de reformă administrativă reflectă decizii istorice și cotidiene, lupte de influență, traiectorii ale instituțiilor, atașamente față de o anumită ordine
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
bună, cu atât consumatorul va fi mai tentat să evalueze pozitiv produsele din acea țară. Sigur că, analizele mai nuanțate trebuie să releve și faptul că imaginea asociată unei țări poate fi percepută diferit de consumatori, că oamenii din țările dezvoltate preferă în general produse fabricate în țări cu nivel similar de dezvoltare, că cei din țările mai puțin dezvoltate au tendința de a privilegia produse din țări dezvoltate, în detrimentul produselor naționale etc. În contextul mondializării piețelor și tendinței de omogenizare
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
nuanțate trebuie să releve și faptul că imaginea asociată unei țări poate fi percepută diferit de consumatori, că oamenii din țările dezvoltate preferă în general produse fabricate în țări cu nivel similar de dezvoltare, că cei din țările mai puțin dezvoltate au tendința de a privilegia produse din țări dezvoltate, în detrimentul produselor naționale etc. În contextul mondializării piețelor și tendinței de omogenizare crescândă a nevoilor consumatorilor, mulți producători încearcă să-și standardizeze producția și comunicarea. Standardizarea are avantaje de scară, de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
unei țări poate fi percepută diferit de consumatori, că oamenii din țările dezvoltate preferă în general produse fabricate în țări cu nivel similar de dezvoltare, că cei din țările mai puțin dezvoltate au tendința de a privilegia produse din țări dezvoltate, în detrimentul produselor naționale etc. În contextul mondializării piețelor și tendinței de omogenizare crescândă a nevoilor consumatorilor, mulți producători încearcă să-și standardizeze producția și comunicarea. Standardizarea are avantaje de scară, de experiență, de coerență a acțiunilor întreprinse, uniformitatea imaginii de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
sociale și culturale. Logica punerii ei în act ar trebui să refuze liberalismul inechitabil în privința drepturilor și condițiilor de viață, care afirmă că nevoile oamenilor trebuie etic limitate, dar și social-democrația care face promisiuni fără acoperire. Există decalaje între țările dezvoltate, cele "în curs de dezvoltare", cele care stagnează. Primul raport către Clubul de la Roma (1972) nu a stârnit interesul special al vreunei orientări partizane, fiindcă se postula creșterea nelimitată a producției. Comisia Bruntland a venit cu tema dezvoltării durabile: ecosistemul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
titrizate au început să dea naștere la îndoieli unor bănci americane, apoi elvețiene, engleze, germane, franceze, ca și unor agenții federale care se ocupau de locuințe, unor companii de asigurări care au început să se debaraseze de datorii... În țările dezvoltate, băncile serioase și îngrijorate de turnură au oprit creditările chiar și pentru întreprinderile economice sănătoase... La începutul lui septembrie 2008, se trecea de la o economie bazată pe încredere, la panică... Izbucnea criza financiară. Se descoperea că sistemul plătea generos pe
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și alte instituții financiare au început să împrumute în funcție de bilanț (dar fără să afișeze în el produsele nerentabile). În 2006, la Bâle, marii bancheri au propus reglementări privind controlul intern, transparența etc., dar pentru băncile mari și cunoscute, din țările dezvoltate. Se propunea atunci și garantarea investițiilor împotriva riscurilor, dându-se astfel curaj asiguratorilor, hedge fund managers-ilor, brokers-ilor etc. care s-au apucat să inventeze și ei instrumente sofisticate 141 ca să dilueze, să mascheze riscurile acestor produse pentru clienți. În principiu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Nici calitatea vieții și nici sărăcia din țările europene nu sunt la fel. Explicații Sărăcia și polarizarea socială în Bulgaria 165 au adânci rădăcini socio-economice și istorice, și se datorează dezvoltării disproporționate regional și sectorial (regiunea din jurul Sofiei e mai dezvoltată, în timp ce alte zone ale țării au rămas subdezvoltare; 52% din locuitorii satelor și orașelor mici sunt săraci etc.), discriminării educaționale pe baze etnice (76% dintre țigani sunt săraci, 58% dintre etnicii turci) etc. În România se poate urmări evoluția în
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
o "relativă dezvoltare a sectorului agricol", dar în toate județele a crescut suprafața lăsată "în pârloagă". Este drept că nu putem vorbi de "satul românesc, în general", ci de sate românești între care există deosebiri, dar sunt numeroase satele slab dezvoltate, care își pierd tinerii, care sunt evitate de către cadrele calificate... Sărăcia diferă teritorial. În interiorul satelor, stratificarea, spune D. Sandu 192, se prezintă ca o "piramidă" în care vârful este format din câțiva calificați, iar baza e formată de agricultori cu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cadrele calificate... Sărăcia diferă teritorial. În interiorul satelor, stratificarea, spune D. Sandu 192, se prezintă ca o "piramidă" în care vârful este format din câțiva calificați, iar baza e formată de agricultori cu situație materială proastă. Oamenii care trăiesc în sate dezvoltate, cu drumuri bune și în gospodării cu navetiști, cu migranți plecați la muncă în străinătate, cu un stoc ridicat de educație, cu un șeptel bun și ocupații rurale neagricole înregistrează venituri totale mai mari. Sărăcie urbană În mediul urban, lupta
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Numeroși sunt tinerii necăsătoriți care locuiesc împreună cu părinții 223. Rata șomajului în rândul tinerilor este mai mare decât rata medie a șomajului, de aceea mulți tineri emigrează 224. Între categoriile de tineri, cei mai vulnerabili sunt: tinerii din zone slab dezvoltate; tinerii șomeri (mulți tineri, după absolvirea studiilor inclusiv a studiilor superioare trec printr-o perioadă de șomaj; uneori muncesc "la negru"); tinerii din mediul rural care lucrează pământul, tinerii care nu au pământ, care nu-și continuă studiile, sunt necalificați
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și au apărut "revoltele periferiilor"... Orașul ar fi trebuit să strângă laolaltă și să ocrotească pe toți cetățenii în jurul unor valori fundamentale (égalité, liberté, fraternité), să garanteze respectarea acestor principii pe care le proclama cu obstinație. În țările civilizate și dezvoltate, chiar s-au pus în act "politici de amenajare" a orașului bazate pe texte legislative, pe proceduri specifice, pe importante mijloace financiare care au plătit proiecte și acțiuni concrete ce detaliau obiective asumate 246. Statul și conducerile orașelor au vegheat
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
structuri de concertare a eforturilor a făcut să nu se poată profita de oportunități până în 1991-1995 când au fost construite și derulate numeroase proiecte în acest sens. Trebuie stabilită o scală a priorităților. În Val Venosta (Trentino, Italia), un teritoriu dezvoltat economic, dar afectat de lipsa colaborării între locuitori, un proiect a rupt această păguboasă tradiție. S-a recurs, pentru început, la parteneriate informale, ușor de acceptat de către localnici, după care au fost formalizate. Localnicii au fost atrași în proiecte care
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și practici de sociabilitate (ruptura cu exteriorul nu era completă, unele așezăminte spitalicești aveau acorduri cu universitățile pentru ca internații să-și poată continua studiile ...). Mai târziu aveau să fie create "sanatorii" pentru săraci (care se vor închide treptat în țările dezvoltate, în jurul anului 1950). Treptat, în societățile dezvoltate, mersul la medic, controlul medical tind să devină obligație ... morală (omul trebuie să fie sănătos mai ales dacă este muncitor sau, în cel mai rău caz, "bolnav bun", conștient că trebuie să se
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
nu era completă, unele așezăminte spitalicești aveau acorduri cu universitățile pentru ca internații să-și poată continua studiile ...). Mai târziu aveau să fie create "sanatorii" pentru săraci (care se vor închide treptat în țările dezvoltate, în jurul anului 1950). Treptat, în societățile dezvoltate, mersul la medic, controlul medical tind să devină obligație ... morală (omul trebuie să fie sănătos mai ales dacă este muncitor sau, în cel mai rău caz, "bolnav bun", conștient că trebuie să se trateze, să se vindece). Mai mult, oamenii
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și obligațiile cetățenilor. Societatea actuală nu mai percepe boala ca pe un rău asupra căruia nu are control. Omul nu mai trebuie să se resemneze total în fața bolii, ci să încerce să o înțeleagă și să acționeze asupra ei. Societățile dezvoltate au așezat sănătatea pe primul loc între valori și au creat și dispozitivul necesar ca fiecare membru al societății să aibă dreptul la îngrijire. Desigur că nu a fost mereu astfel. În antichitate, boala era legată de ... destin. În timpul marilor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în 2007 Peste 82 ani 80-81 ani 78-79 ani 76-77 ani 74-75 ani 72-73 ani 70-71 ani 65-69 ani 60-64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani Sub 35ani Variații în funcție de sex și vârstă. În țările dezvoltate, rata mortalității bărbaților este mai mare decât a femeilor, iar speranța de viață mai scurtă (speranța de viață la naștere este în jur de 73 ani la bărbați și 82 la femei). Aceste diferențe sunt explicate, între altele, prin riscul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]