6,332 matches
-
sunt confuzi În legătură cu religia. Uite o broșură cu grupul nostru care aprofundează studiul Bibliei... — Lăsați-mă În pace ! strig Înnebunită. Lăsați-mă În pace, toți ! Sprintez spre ieșire, urmărită de toate aceste voci, care reverberează În holul de marmură. Împing disperată ușile grele de sticlă, În timp ce bodyguardul Dave se ridică repede În picioare, cu ochii țintă la sânii mei. — Mie mi se par În regulă, scumpo, spune Încurajator. Reușesc În fine să deschid ușa și pornesc În fugă pe trotuar, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Că am să intru la el În birou și-am să-i plâng pe umăr „Nenorocitul ăla de Jack Harper s-a folosit de mine“ ? N-am să fac asta decât În cazul În care am să fiu foarte, foarte disperată. — Nu, zic, și simt că mă furnică fața. Mersi, dar sunt OK. — Bine. Se oprește, apoi adoptă un ton mai profesional. Ieri am presupus că motivul pentru care ai plecat mai devreme de la serviciu a fost că te-ai hotărât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Între ei priviri de control și o văd pe mama că spune ceva pe mutește. În clipa În care mă vede că mă uit la ea, se oprește și ia o gură de cafea. — Hai să... Începem o discuție ! zic disperată. Deci, mamă. — Da ? spune ea cu speranță. În minte am un blanc total. Nu mă pot gândi la absolut nimic. Nu mă pot gândi decât la faptul că Jack se află la un metru de mine. — Cum merge cu golful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
și, ca și tipul de mai devreme, pene albastre În păr. — O, Doamne, Lissy ! spun, oprindu-mă În ușă. Arăți incredibil ! Îmi place la nebunie cum... Nu pot să fac asta. — Ce anume ? — Nu pot să fac asta ! repetă ea disperată și se Înfășoară grăbită În halat. Nu-mi amintesc nimic. Mi-a zburat absolut totul din minte. — Toată lumea crede asta, Îi spun pe un ton liniștitor. Un tip de afară zicea exact același lucru... — Nu, pe bune, chiar nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ții nu știu ce discurs kilometric În fața a tone de oameni, gândindu-te că, dacă greșești, poți trimite la pușcărie un om nevinovat ? Lissy se uită la mine ca la nebuni. Da, dar acolo e ușor ! — Ei... Îmi arunc ochii În jur, disperată. Ei, dacă fugi acasă acum, o vei regreta toată viața. Te vei gândi Încontinuu la asta, dorindu-ți să o fi făcut. Se așterne tăcerea. Văd cât se poate de limpede cum Își turează la maximum creierul, pe sub pene și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ce știe Jemima e că ai fost acolo. Nimic mai mult. Blufa. Nu i-am zis nimic. Jack nu răspunde. Mă privește lung, apoi pleacă mai departe, cu pași mari. — Jemima l-a chemat pe tipul ăla, nu eu ! strig disperată, fugind după el. Am făcut tot posibilul s-o opresc... Jack, mă cunoști foarte bine ! Știi că nu ți-aș face niciodată una ca asta. Da, i-am spus Jemimei că ai fost În Scoția. Eram la pământ, eram mânioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
schimbat. Emoția din piept Îmi crește vertiginos. Mi se pune un nod În gât și mă doare capul. Fac un efort uriaș să nu izbucnesc În plâns, dar fața nu vrea deloc să mă asculte. — Jack, spun Înghițând În sec disperată. Eu n-am... Crede-mă, n-am... — Știu, mă Întrerupe Încuviințând scurt din cap. Știu că n-ai făcut asta. — Eu niciodată... Știu că n-ai face asta niciodată, spune blând. Știu. Iar acum nu mai am ce face, lacrimile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
să-și apere cetatea, dar, lăsând acolo o parte din oameni, care trebuiau să reziste mai departe asediului, cu cealaltă parte a atacat Africa și, în scurtă vreme, a despresurat Siracuza și i-a adus pe cartaginezi într-o situație disperată, încât au fost nevoiți să ajungă la o înțelegere cu el, mulțumindu-se cu stăpânirile lor din Africa și lăsându-i lui Agatocle Sicilia. Cel care ar analiza, așadar, faptele și însușirile acestuia, ar constata că nimic sau prea puțin
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
de o cantină a săracilor, nu e departe, e lângă Fabrica de Mătase... Câinele lui Ben latră cu furie. Probabil Îl sâcâie vreun copil. Apoi, se lasă o liniște pe care Antoniu o simte ca pe o durere fizică. Plânsul disperat al unei femei sparge cu brutalitate această liniște, pe care el ar fi dorit-o veșnică. -Las-o Încolo de boală, am să-ți fac dintr-o bucățică de soare pernă, ca să-ți Încălzesc creierul. Zece Într-o bună zi, Plăcințica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și extrem de discret și de manierat. De la moartea mamei, nici o femeie nu intrase În intimitatea noastră, În chip de mamă vitregă sau de soție, iar legăturile trecătoare și le va fi consumat departe de casă. Trecuse un an de iubire disperată și de crize de gelozie din partea mea, crize pe care Ema, femeie coaptă și experimentată, le privea uneori ca pe un spectacol pe care-l dă În fața musafirilor, un copil răsfățat și capricios. Începusem s-o pândesc, să Îi cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cei cărora le pretind bani, ca un om lipsit de onoare. Nu uita, eu am ales viața asta, și nu ea pe mine. Orbecăi zi de zi În căutarea mea, și-mi dau seama că nu sunt decât un animal disperat În căutare de hrană. Dar m-am obișnuit și nu vreau să schimb nimic În momentul ăsta. -Nu mă păcălești, viața unor vaga...bonzi, așa, ca noi este Îngrozi...toare. Am vrut În toți acești ani, exact ce n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
să se culce cu orice chip cu femeia ușoară și rezervase prin telefon o cameră În blocul ,,Carlton,, , de la un fel de patroană, dar, a Început cutremurul. Trezit brusc din beție, a uitat de femeie și-a Început să alerge disperat spre casă Ă o vilă frumoasă În stil maură, și nu s-a oprit din alergat decât la numărul 8, unde de treizeci de ani superbul imobil adăpostise familia. Din casă nu mai rămăsese decât un morman de moloz amestecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cu aer, că a mai locuit cineva cu tine. Crezi că mă duci cu zăhărelul? -Era un om bătrân și bolnav care avea nevoie de mine și cântărea cât un copil de zece ani, Încearcă Antoniu, cu un ultim argument disperat, să-l convingă. -Bagă-ți mințile În cap, altfel mă supăr și când mă supăr nu mai știu de mine. Scoate sticla din geanta de voiaj, Îi desface dopul de plută pe jumătate vârât pe gâtul sticlei și o duce la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
care se îmbrăcau,oameni care se dezbrăcau.Ajunse în fața unei oglinzi. Imaginea îi aparținea.Lângă el,pe o bancă se așezase și vesela Lore. Amândoi purtau manuși polare.Un grup de localnici îi amenințau cu bâte de baseball.Făcu eforturi disperate să părăsească banca.Imaginea se estompa.Un tip spilcuit îi arăta fotografiile unor starlete.Una din imagini îi atrase atenția.Gina sau Lore? Nu. Era el în travesti.Costum de cabaret. Lore chicotea din nou. Acum era într-o caleașcă
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Alaturi de oastea britanicilor luptară Polydore,Cadwal,Bellarius și Dan.Intre cele două oști se încinse o bătalie pozitronică și cei 3+1 eroi,mascați în ferengi,întoarseră soarta luptei,în ultimă instanță.Dan salva viața regelui.La sfârșitul bătăliei,disperat,Dan se preda unui ofițer de la învingători. Nivelul 7.Imogen,Lucius și Ioachimo căzură prinși și fură aduși în fața lui Cymbeline.Dan aștepta să-și primească osândirea la moarte. In același timp sosiră Polydore,Cadwal și Bellarius pentru a fi
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
care lucra sub acoperire să fie contactat de adevărații teroriști și astfel,agenții să se infiltreze în rândurile acestora.Se pare că după mai multe peripeții operația a reușit.După 50 de ani vom afla amănunte.Mass-media a făcut eforturi disperate pentru a dramatiza situația. La conferința de presă a fost ca în melodia lui Pavel Stratan: „Nu da întrebări,nu aștepta răspuns”.Artizanul misiunii,un american-arab și cetățean român e așteptat cu drag în țară pentru protecție sau pentru punere
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
cu partenerele și partenerii agricoli. Cândva am văzut un film interesant.Un pictor trebuia să realizeze portretul unui om politic.Acesta a murit.Pictorul a realizat portretul după... cadavru,dar obosit a adormit în sicriu.A fost înmormântat.A încercat disperat să telefoneze de pe mobil,din mormânt,unui cunoscut. Dar acumulatorul era descărcat... Opera sa s-a bucurat de succes la vernisaj. „Morsele sunt în natură Vietăți fără cultură, Totuși ele până mor Iși au alfabetul lor.” (V.D.Popa) Reportajul -Știrea
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
la noapte e cutremur?(Nelu și Costel râd) (Popa se apleacă și zărește sticla sub canapea.O culege grăbit și o bagă în buzunar) Popa:Nu-i aici.O s-o caut prin curte.Noapte bună! Iese.Nelu și Costel gem disperați). Scena 4 E dimineată.Aceleași personaje. Nelu:Ce face profa? Costel:Nu știi?E la gară.Iși aduce bagajele.Am invitat-o la cafea.A acceptat. (Din dreapta apar Monica și Alin cu două geamantane) Monica:Bună dimineața! Alin:Salut,unchiule
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
și al deceselor, ca și despre măsurile preventive adoptate 157. Mulțimea dispozițiilor, a instrucțiunilor și a rapoartelor asupra evoluției epidemiei, ca și încercările de a-i găsi un remediu prin tratamente, mergând de la mijloace empirice până la unele fanteziste, denotă încercările disperate ale autorităților - nu lipsite de îngrijorare și nervozitate - de a combate și jugula cumplita molimă. Materialul documentar privitor la marea epidemie din 1831 în Transilvania fiind încă în mare măsură inedit, cercetătorii problemei s-au folosit în studiile lor mai
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
florilor să se închidă, cum se închide mustosul vin în mari butoaie, întru beție lungă să te ție, șoptindu-ți amânat, din timp în timp, cum geana lumii te îmbie, dar nu-i ca mângâierea în care te adun. mâini disperate poloboc de cuvinte vărsat din greșeală jilăvește pământul ce ne desparte. aburi umezi de vânt își trimit evantaiul lor colorat. tăcerea din noi stă zid împotrivă, le întoarce ecoul ca pe-o beregată tăiată. chircit ca o frânghie udă plânsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
peste rana zâmbetului ce-l scoatem la comandă, găunos explodând, salvatoare, expirată petardă. ne-am închis în pietroase tabieturi ce ne cioplesc în forme geometrice perfecte, doar fixitatea mai sună în noi, monotonă toacă obosită. muzici sacadate răbufnesc uneori, mâini disperate cerând ajutor, dar cine să le vadă, să le audă cum cerșesc? și vom pieri în destrămare ce vezi în mine sună a toamnă, a foșnet molcomit de frunze brune, ce auzi din mine este cum se sting sprințare sonuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
un dinte stricat! când nu pot să scriu, mintea mi-e un zer ce dă în stricare, firul nevăzut ce mă anină de cer se umple de noduri, unul câte unul înghit, parcă aș hrăni nepoftita fiară ce-mi mușcă disperată lăuntrul. chirurgie cruzimea de bisturiu a fiecărei priviri, zecile de operații incomplete prin care luăm lumea în stăpânire. privind, deformăm, suprimăm, adăugăm, mistificăm, ucidem, nesfârșitele crime care ne împovărează zilele cu mormane de cadavre. această lume trunchiată, atlantidă ce ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
măiastră 49 dorința 51 stafie neobosită 52 primăvară 53 frig 54 plouă peste zăpada din noi 55 desprimăvărare 56 alunecare 57 fără alin 59 iubire sunt 60 întrebare 61 cine sunt eu? 62 mângâierea în care te adun 64 mâini disperate 65 și vom pieri în destrămare 66 plâns de nai 67 îngerul armoniei 68 fulg de zăpadă 69 ca infinitul într-un strop de ploaie 70 hrană 71 neliniștea cântecului 72 puterea tăcerii 73 pierderea glasului 74 vrei tu? 75
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
Dar se vede că nu te-a auzit, e bătrână, săraca, simțurile i-au slăbit. — Mamă! Încerci să strigi mai tare, dar degeaba Îți Încordezi gâtul, doar un sunet gâjâit, indistinct iese din coardele Întinse. — Mamă! Te forțezi, te scremi, disperat, dar vocea nu ți-o auzi și nici umbra nu ți se Întinde pe iarbă, cum, nici măcar ea să nu Întoarcă fața spre tine? Cum, nici măcar ea să nu te bage În seamă? Și tu, care toată noaptea ai sărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
fanaticii, orfanii, părinții Îndoliați, văduvele vesele, ei toți, noi toți ne acoperim cu regret capul, ochii noștri deodată stinși, gurile noastre deschise Încă, urmăresc mașina blindată care se tot depărtează și, după el, gonind, fără să-l mai poată ajunge, disperatele noastre urale. * Ține mâna Încordată pe volan, În mașină s-a făcut răcoare după ce, făcându-se că nu observă fața lui, nemulțumită, dar, cel puțin, trează, a Închis geamul și a dat drumul la aerul condiționat. — Atunci când a acceptat procesul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]