5,649 matches
-
modelul Academiei Movilă din Kiev (creată de mitropolitul Petru Movilă), de unde i-au și fost trimiși profesori. În cele din urmă, în 1707, Antioh Cantemir fondează Academia Domnească din Iași, cu predare in limba greacă, o instituție similară cu Academia Domnească de la București. La rândul său, Constantin Mavrocordat, nemulțumit de analfabetismul și lipsa de pregătire teologică ce domneau în rândul clerului, dispunea la 1741, o serie de măsuri pentru ridicarea nivelului cultural al acestora: "„Poruncit-au de au adus și cărți
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
la eparhia lui, ca să se tipărească cărți pe înțeles. [...] Care, la aceasta au lăsat mare pomenire în țările acestea”". În Țara Românească, istoria învățământului superior, a început la sfârșitul secolului 17-lea. Constantin Brâncoveanu, domnitorul Tării Românești, a fondat Academia domnească de la București in 1694. Educația a fost disponibilă numai în limba greacă. În 1776, Alexandru Ipsilanti, domnitorul Țării Românești, a introdus noi cursuri în cadrul Academiei. De la acea dată, franceza și italiana au început să fie predate de asemenea. învățământul privat
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
funcționând pe lângă biserici și mănăstiri, dezvoltarea sistemului de educație continuă cu organizarea primele cursuri de studii superioare in limba română. Astfel, în 1813, Gheorghe Asachi deschide la Iași prima școala de ingineri hotarnici, iar în 1818-1822, continuatoarele celor două academii domnești din București și Iași sunt desființate și înlocuite cu alte instituții de învățământ în limbă română, Colegiul Sfântul Sava, respectiv Academia Mihăileană. Ulterior, aceste instituții aveau să constituie bazele înființării primelor două universități moderne din Romania, Universitatea din Iași (1860
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
monumentelor istorice din anul 2015 din județul Iași, având codul de clasificare . Podul medieval de la Zlodica a fost construit la porunca lui Ștefan cel Mare (1457-1504), fiind situat de-a lungul "drumului vinului" dintre Hârlău și Cotnari, unde era Palatul Domnesc. Podul are o lungime de aproape 25-30 de metri și o lățime de vreo 6 metri și a fost construit din piatră de râu cioplită . Lângă pod, se află un beci care ar fi aparținut unui vechi han.
Podul medieval din Zlodica () [Corola-website/Science/316536_a_317865]
-
dregătoria de mare vistiernic în timpul primei domnii a lui Petru Rareș (1527-1538), prima sa menționare printre dregătorii sfatului domnesc având loc într-un document din 3 martie 1535. În calitate de vistiernic, Mateiaș avea responsabilitatea administrării veniturilor țării dar și ale curții domnești. El a fost un boier de încredere al domnitorului, fiindu-i încredințate și misiuni diplomatice. El a fost trimis cu diferite misiuni în Transilvania, pentru a trata cu Ioan I Zápolya sau cu reprezentanții regelui Ferdinand. Unul dintre emisarii imperiali
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
l-a urmat pe domnitor în exil. Noul domnitor, Ștefan Lăcustă (1538-1540), l-a făcut pe Mateiaș pârcălab de Roman (între 7 martie și 13 iunie 1540), iar la 30 noiembrie 1540 este menționat ca al cincilea boier din Sfatul domnesc, dar fără dregătorie. După reîntoarcerea lui Petru Rareș pe tron în 1541, Mateiaș este numit în dregătoria de mare logofăt în locul lui Gavril Trotușan, care a fost ucis ca trădător. În perioada iulie 1541 - martie 1545, marele logofăt Mateiaș s-
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
din județul Botoșani din anul 2015, având codul de clasificare BT-II-a-A-01929 și fiind alcătuit din următoarele 2 obiective: Biserica „Sf. Nicolae”-Popăuți a fost zidită în anul 1496 ca biserică de mir, fiind ctitorită de către Ștefan cel Mare pe "moșie domnească din hotarul târgului" Botoșanilor, în zona denumită Popăuți din nord-vestul orașului. Ea prezintă mai multe asemănări cu alte biserici orășenești zidite la sfârșitul domniei voievodului moldovean, și anume cu Biserica "Sf. Nicolae" din Dorohoi și cu Biserica "Sf. Gheorghe" din
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
zidit această casă întru numele celui între sfinți părintele nostru arhiereul și făcătorul de minuni Nicolae, în anul 7004, iar al domniei sale al patruzecilea curgător, luna septembrie, 30”". Biserica făcea parte dintr-un ansamblu fortificat, care mai cuprindea un palat domnesc și un turn clopotniță. În palatul domnesc de lângă biserică poposea Ștefan cel Mare în drumul său spre Curtea domnească din Hârlău. Conform cronicilor, la 22 iulie 1518 a ajuns aici și domnitorul Petru Rareș. În cursul secolului al XVI-lea
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
sfinți părintele nostru arhiereul și făcătorul de minuni Nicolae, în anul 7004, iar al domniei sale al patruzecilea curgător, luna septembrie, 30”". Biserica făcea parte dintr-un ansamblu fortificat, care mai cuprindea un palat domnesc și un turn clopotniță. În palatul domnesc de lângă biserică poposea Ștefan cel Mare în drumul său spre Curtea domnească din Hârlău. Conform cronicilor, la 22 iulie 1518 a ajuns aici și domnitorul Petru Rareș. În cursul secolului al XVI-lea, biserica a suferit mai multe modificări. Abia
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
iar al domniei sale al patruzecilea curgător, luna septembrie, 30”". Biserica făcea parte dintr-un ansamblu fortificat, care mai cuprindea un palat domnesc și un turn clopotniță. În palatul domnesc de lângă biserică poposea Ștefan cel Mare în drumul său spre Curtea domnească din Hârlău. Conform cronicilor, la 22 iulie 1518 a ajuns aici și domnitorul Petru Rareș. În cursul secolului al XVI-lea, biserica a suferit mai multe modificări. Abia în anul 1626 s-a format satul Popăuți, până atunci biserica aflându
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
din Suceava, cunoscută și sub denumirile de , Biserica Beizadelelor sau Biserica Domnițelor, este o biserică ortodoxă construită în anul 1643 în municipiul Suceava. Ea se află situată pe Strada Ștefăniță Vodă nr. 3, în centrul orașului, în apropiere de Curtea Domnească. Are hramul "Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul", sărbătorit în fiecare an, în ziua de 24 iunie. din Suceava a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Cercetările arheologice au scos la iveală
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
indice existența aici a unui cimitir și implicit a unei biserici anterioare construirii monumentului din secolul al XVII-lea. Biserica Coconilor a fost zidită în anul 1643, fiind ctitorită de către domnitorul Vasile Lupu (1632-1653), cu rol de paraclis al curții domnești. Deasupra ușii de la intrare a fost așezată o pisanie în limba slavonă cu următorul cuprins: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, Io Vasile Voievod, Domn al Țării Moldovei, a făcut această biserică unde este hramul
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
partea nordică de un turn-clopotniță pe sub care se se coboară într-un mic subsol-osuar boltit aflat sub podeaua naosului , stil asemănător cu cel de la Biserica Mănăstirii Pângărați (1642). În curte se află o fântână (Șipotul mare), fostă cișmea a curții domnești.
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
Prima menționare a unei comunități catolice la Suceava are loc în relatarea din anul 1599 a episcopului Bernardino Quirini. El a găsit acolo 30 de familii catolice, cu 153 credincioși și vreo 2.000 soldați polonezi și unguri la curtea domnească. Aceștia se rugau în două biserici, dar episcopul nu spune unde erau amplasate acestea. Un misionar catolic italian nota într-un raport anonim întocmit în 1606 că ""în același oraș (Suceava n.n.) se găsesc două biserici romano-catolice, clădite, de asemenea
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
erau doar 50 de catolici , menționând că numărul lor este în descreștere. Același episcop precizează că biserica romano-catolică "Sfânta Treime" era amplasată în oraș, lungă de 27 de pași, "belissima", cu trei altare, iar cealaltă era în cetate, la curtea domnească, mare de 23 x 10 pași, dar nu era folosită. Scăderea numărului catolicilor din Suceava s-a datorat mai multor cauze, printre care mutarea capitalei Moldovei de la Suceava la Iași, lipsa de preoți, precum și a războaielor și jafurilor care s-
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
mitropolitul său nu l-ar fi sfătuit să se oprească, ca nu cumva, după exemplul lui, regele polon să facă același lucru, în regatul său, cu bisericile ortodoxe"". În oraș mai era și o altă biserică, spre nord de curtea domnească; aceasta fusese renovată în anul 1638 și avea trei altare. Ea dispunea de o casă parohială și un cimitir înconjurat cu bârne. În anul 1661, viceprefectul Blasiu Koicsewicz face alte vizite în satele catolice din Moldova, notând că în Suceava
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
Biserica „Sfântul Dumitru” din Suceava este o biserică ortodoxă construită între anii 1534-1535 în municipiul Suceava. Ea se află situată pe Strada Ștefan cel Mare (fosta Stradă Domnească) nr. 1, în apropiere de Curtea Domnească, în centrul orașului. Are hramul "Sfântul Dumitru", sărbătorit în fiecare an, în ziua de 26 octombrie. Ansamblul bisericii „Sfântul Dumitru” din Suceava a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
Biserica „Sfântul Dumitru” din Suceava este o biserică ortodoxă construită între anii 1534-1535 în municipiul Suceava. Ea se află situată pe Strada Ștefan cel Mare (fosta Stradă Domnească) nr. 1, în apropiere de Curtea Domnească, în centrul orașului. Are hramul "Sfântul Dumitru", sărbătorit în fiecare an, în ziua de 26 octombrie. Ansamblul bisericii „Sfântul Dumitru” din Suceava a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare , fiind
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
locul tradițional aflat în partea de jos a uliței într-un loc aflat în apropierea bisericii armenești a dus la scăderea veniturilor bisericii, care nu mai avea nici măcar acoperiș. Domnitorul Scarlat Ghica a dat la 19 iulie 1757 o carte domnească prin care a hotărât ca târgul boilor să se țină „din gios de Sfeti Dimitrie, în capul uliții, unde s-au făcut din vac”. Dispoziția domnească nu a fost respectată, iar domnitorul Ioan Teodor Callimachi a întărit această hotărâre la
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
avea nici măcar acoperiș. Domnitorul Scarlat Ghica a dat la 19 iulie 1757 o carte domnească prin care a hotărât ca târgul boilor să se țină „din gios de Sfeti Dimitrie, în capul uliții, unde s-au făcut din vac”. Dispoziția domnească nu a fost respectată, iar domnitorul Ioan Teodor Callimachi a întărit această hotărâre la 15 ianuarie 1759. Lipsită de venituri, Biserica "Sf. Dumitru" a început să se ruineze. Astfel într-o carte domnească din 20 iunie 1761 se menționează că
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
unde s-au făcut din vac”. Dispoziția domnească nu a fost respectată, iar domnitorul Ioan Teodor Callimachi a întărit această hotărâre la 15 ianuarie 1759. Lipsită de venituri, Biserica "Sf. Dumitru" a început să se ruineze. Astfel într-o carte domnească din 20 iunie 1761 se menționează că "„sfânta bisărică din trecerea vremilor rămâind de tot părăsită și la răsipă și stricare atât acoperământul ei cu cele den afară cât și înlontrul ei. Dar în trecută vreme găsindu-să niște neguțitori creștini
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
De aici, se poate vedea întreaga vale nordică a Sucevei. Cetatea Șcheia făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XlV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică), în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având șanțuri adânci. Cetatea a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru al II-lea
Cetatea Scheia () [Corola-website/Science/316794_a_318123]
-
Scaun a Sucevei. A fost considerată cea mai veche cetate de piatră din epoca feudală, cunoscută până acum în Moldova , fiind anterioară Cetății de Scaun. Orașul Suceava, care devenise capitală a Principatului Moldovei în anul 1388, dispunea de o curte domnească în centrul orașului și de două cetăți: una în partea de est (Cetatea de Scaun) și alta în partea de vest (Cetatea Șcheia). Cetățile aveau rolul de a proteja capitala, constituindu-se într-un stâlp de apărare a independenței noului
Cetatea Scheia () [Corola-website/Science/316794_a_318123]
-
lanțuri, pe motiv că ar fi ucis un copil creștin . De asemenea, casele evreilor au fost jefuite și devastate. Conducătorii comunității au fost arestați și torturați. Deoarece violențele împotriva evreilor tindeau să ia amploare, evreii au trimis soli la curtea domnească din Iași a domnitorului Dimitrie Cantemir (1693, 1710-1711). Domnitorul a cerut efectuarea unei anchete și a trimis în acest scop doi oameni de încredere. Documentul din epocă consemnează absolvirea evreilor de aceste acuzații, eliberarea celor arestați și internarea într-o
Evreii din Principatul Moldovei () [Corola-website/Science/318667_a_319996]
-
se numea hahambașă (sau staroste). Aceștia erau confirmați de domnitor prin hrisov și era reprezentant al obștii evreiești atât pe lângă autoritățile locale, cât și pe lângă breslele evreiești din acele târguri. Ei strângeau dările de la membrii obștii și o vărsau vistieriei domnești. De asemenea, aveau privilegiul de a judeca pricinile dintre evrei după prevederile codurilor iudaice, în situația în care părțile erau nemulțumite de judecata rabinului. În situații de drept penal, cazurile era judecate de marele cămăraș, trezorierul domnitorului. Prin decretul din
Evreii din Principatul Moldovei () [Corola-website/Science/318667_a_319996]