14,427 matches
-
că numeroși studenți fanatici complotau Împotriva mea. Aveam să-mi iau revanșa, deși nu am făcut-o În mod intenționat. Îmi pare rău să o spun, dar, În urma unei operații efectuate de mine, un student al Colegiului Superior decedă. Oricum, dușmanii mei nu-mi puteau pricinui vreun rău, de vreme ce făcusem câteva tratamente importante și Îl vindecasem chiar și pe emir, care suferea de o febră gastro-biliară. Nefericita operație de care tocmai vă vorbeam consta În extragerea unui calcul biliar. Se pare
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de călătorie din perioada respectivă. Bernard Le Calloc’h le conturează primilor doi un portret intens polarizat: dacă primul este „politician, diplomat, spirit cultivat și plin de curtoazie, al doilea era un barbar, de o cruzime Înnăscută, care Își tortura dușmanii și Îi spânzura de vii pe cei care-i cădeau victime”. Mai mult, B. LeCalloc’h stabilește un consens al dezgustului față de Ghulab Singh, consens la care participă Victor Jacquemont (1801-1832), Godfrey Thomas Vigne (1801-1863, cu ale sale Travels in
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Criticii vorbesc de un „roman total” și laudă curajul moral și curajul estetic. Alții îi reproșează inapetența filosofică și stilul prea crud al narațiunii. Filosoful Constantin Noica o găsește autentică și originală. O discuție care nu s-a încheiat încă. Dușmanii, din ce în ce mai iritați și mai inflexibili, dau un verdict negativ, radical. Opiniile lor nu tulbură însă receptarea, cu adevărat nemaipomenită, a trilogiei. În noaptea de 15 spre 16 mai P. moare în condiții nici azi elucidate. Unii vorbesc de un asasinat
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
ar explica, printr-o prejudecată literară, complicația psihologiei, căderile și înălțările ei. Prozatorul nu vrea să dea o explicație a psihologiei, construiește numai un caracter și introduce un număr de situații în care caracterul se verifică. Matilda are în interiorul ei „dușmani bizari [...] care îi chinuiau puternica ei forță vitală”, însă care sunt acești dușmani nici naratorul (victima) nu știe. Femeie instruită (este arhitectă), Matilda cade periodic sub puterea acestui rău incontrolabil și atunci femeia tandră și atrăgătoare devine de nerecunoscut: dă
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
nu vrea să dea o explicație a psihologiei, construiește numai un caracter și introduce un număr de situații în care caracterul se verifică. Matilda are în interiorul ei „dușmani bizari [...] care îi chinuiau puternica ei forță vitală”, însă care sunt acești dușmani nici naratorul (victima) nu știe. Femeie instruită (este arhitectă), Matilda cade periodic sub puterea acestui rău incontrolabil și atunci femeia tandră și atrăgătoare devine de nerecunoscut: dă un spectacol lamentabil în fața familiei reunite cu ocazia unui botez, își lovește soțul
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Urmează, în 1950, romanul Cad zidurile, retipărit în 1965 sub titlul Cartea Mironei și devenit, în următoarele ediții, Mirona. În timpul perioadei virulent dogmatice scriitoarea ilustrează realismul socialist, compunând, pe teme date (munca în industrie, prefacerile din agricultură, rolul femeii, demascarea dușmanilor de clasă, educația patriotică în armată) și cu sloganurile epocii, romanele Cântecul uzinei (1950), Cantemiriștii (1954) și nuvelele S-a dumirit și Moș Ilie (1950), Surorile (1951). Diferit în bună măsură, dacă nu prin optică, cel puțin prin stil și
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
limbuție, Editura Cartea Românească, Sibiu, 1943. Pöldinger, W., Die Abschätzung der Suizidalität. Eine medizinisch-psychologische und eine medizinisch-soziologische Studie, H. Huber, Berna, 1968. Poletti, R., „L’angoise face à la mort”, în Méd. Hyg., 40, 1982. Popper, K.R., Societatea deschisă și dușmanii ei, vol. I-II, Editura Humanitas, București, 1993. Porot, A., Manuel alphabétique de psychiatrie, PUF, Paris, 1965. Potet, M., Hygiène mentale, Paris, 1926. Predescu, V. și colab., „Metodologia depistării active a bolilor psihice în populația urbană”, în Igiena, 23, 6
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
atmosferice, problema păstrării aerului necesar vieții. Aerul are o compoziție complexă, principalele componente fiind azotul, oxigenul și dioxidul de carbon. Corpul preia din atmosferă oxigenul necesar arderilor din celule și elimină dioxidul de carbon rezultat. Aerul poluat este unul din dușmanii aparatului respirator și al organismului uman, dușmanul sănătății noastre. El este vinovat de disconfort, de numărul mare de cancere care apar din ce in ce mai frecvent în statistici, de producerea și agravarea unor boli cronice. Industrializarea iresponsabilă, numărul din ce in ce mai mare al automobilelor, fumatul
O PLANETĂ SANĂTOASĂ … O VIAŢĂ MAI FRUMOASĂ !. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Bidaşcă Alina Ionela, Amihăesii Monica Cecilia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_924]
-
are o compoziție complexă, principalele componente fiind azotul, oxigenul și dioxidul de carbon. Corpul preia din atmosferă oxigenul necesar arderilor din celule și elimină dioxidul de carbon rezultat. Aerul poluat este unul din dușmanii aparatului respirator și al organismului uman, dușmanul sănătății noastre. El este vinovat de disconfort, de numărul mare de cancere care apar din ce in ce mai frecvent în statistici, de producerea și agravarea unor boli cronice. Industrializarea iresponsabilă, numărul din ce in ce mai mare al automobilelor, fumatul, catastrofele naturale, deteriorează pe zi ce trece
O PLANETĂ SANĂTOASĂ … O VIAŢĂ MAI FRUMOASĂ !. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Bidaşcă Alina Ionela, Amihăesii Monica Cecilia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_924]
-
său, Fritz von Hohenzollern: „sub jurământ de tăcere pot să-ți comunic ca În iunie voi călători la Sankt Petersburg ca să-mi fac vizita. Sper ca greutățile interne pe care le aș putea avea cu guvernul meu, ce are mulți dușmani, să nu se interpună intențiilor mele” <ref id="93">93 Sorin Cristescu, Carol I. Corespondența personală..., p. 364-365. </ref>. Vizita , ce avea să aibă loc abia peste un an, În iulie 1898, timp de două săptămâni, cu opriri la Varșovia
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
dezvoltă prin introducerea unor elemente particulare. Este preocupat mai ales de reliefarea dimensiunilor patriarhale, a vieții pastorale din Munții Pind, conturate fără ostentație. În versul lui străbate îngrijorarea pentru pierderea graiului strămoșesc și a etniei înseși. Amenințarea vine de la un dușman în fața căruia totul se prăbușește („Că ardu-a noastre case / Și moare lailu-armân”). Fie balade, fie idile, fie cântece de dor, stihurile lui T. sunt expresia, dramatică, a stingerii unei lumi ancestrale, a pierderii speranțelor, de unde și tonalitatea adesea apocaliptică. Prozodia
TULLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290298_a_291627]
-
în straiul lor de lacrimi, de flori și in curat”, Nicolae Ceaușescu). În Poeme de dragoste, ură și speranță (1981) ori în Saturnalii (1983) se află stihuri care slăvesc oracular Patria, Neamul, Partidul, miturile naționale și incriminează până la demonizare pe dușmanii românității, adică străinii, trădătorii de țară, „strigoii”, „uscăturile” din emigrație etc. Victimizându-și în exces neamul, supradimensionând virtuți pe de o parte, vinovății pe de alta, T. trimite epistole lirice în cele patru zări: Scrisoare deschisă către toate conștiințele lumii (pavană
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
venerat de ai săi. Volumul al doilea detaliază situații din timpul primului război mondial. Unul din Vicovani, Vasile, ajunge tocmai în Tașkent, el fiind și protagonistul din ultimul roman al trilogiei, acum în chip de bolșevic angrenat în lupta cu „dușmanul de clasă” ascuns în munți și de primar comunist în Vicuseni. Și Solemnitățile umiliților e o carte puțin structurată, constituită prin aglutinare de episoade și situații eteroclite, unele artificios dramatice, altele incluzând dialoguri lungi, discuții filosofarde sau cu un caracter
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
cei veniți de peste Prut, întovărășindu-i ca frați și colegi prin serviciul aceluiași ideal de cultură, care răscolește și înalță sufletele peste neînțelegerile mărunte”. Se publică schițe și nuvele de Traian I. Cristescu, Al. Vlahuță (Triumful așteptării) și Mihail Sadoveanu (Dușmanul cel mare). „Mărunțișuri” e o rubrică miscelanee, care conține scurte recenzii de C. Ene (probabil același cu C. Enescu, semnatar al articolului Învățătorul, un elogiu adus oamenilor „care plămădesc minți și suflete”, și cu C. Enescu-Bughea). Articole cu destinație didactică
UNIREA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290351_a_291680]
-
fi, după o vorbă a lui Paul Valéry, un om de stânga printre oamenii de dreapta și un om de dreapta în mijlocul oamenilor de stânga docili și dogmatici. Un spirit, pe scurt, rebarbativ, incomod, care-și pune mereu la încercare dușmanii, ca și prietenii... Îl prețuiesc mult ca scriitor și, la ora actuală, mi se pare a fi printre cei mai importanți scriitori români. Ultimele lui romane (din ciclul deschis de Hotel Europa) îl arată încercând o altă formulă romanescă printr-
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
cu scopul de a milita pentru realizarea unei depline unități naționale între românii din Regat și cei transilvăneni, scop evident atât în subtitlul „Organ al intereselor românești”, cât și în succinta explicație redacțională din primul număr, echivalentă cu un articol-program: „Dușmanii românilor de peste Carpați trebuie să fie și ai noștri, căci cine lovește într-înșii lovește și în noi. Lupta de rezistență, lupta de emancipare trebuie să ne vadă pe toți la un loc, pe toți sub același steag. Să ne
UNITATEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290353_a_291682]
-
zile ale războiului prevestesc apropiatele schimbări politice și sociale din România: „Era o zi frumoasă, care grăbea moartea fasciștilor și aducea înaintarea celor care vor binele și fericirea omenirii”. De la fapta glorioasă a unui caporal-erou care capturează singur nouă soldați dușmani, e rănit și apoi decorat cu Ordinul sovietic Krasnaia Zvezda, și până la „bucuria oropsiților” că a fost numit un nou guvern, al „lor”, concluzia nu poate fi decât aceea că „eroi sunt doar cei care mor”. U. publică în 1951
UBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290322_a_291651]
-
formulărilor patetice, vociferante, T. cultivă - și va cultiva toată viața - stihul lozincard. El însuși va preciza, cu mândrie: „Nu umbre cu migală-n ele țes, / Ci versuri cu lozinci și salopete.” Temele sunt, conform normativelor ideologice, construirea socialismului, ura împotriva dușmanului de clasă, intern și extern, lupta pentru pace, înfierarea „ațâțătorilor la război”, înflorirea țării noi, glorificarea trecutului, apărarea independenței naționale, veștejirea defăimătorilor patriei socialiste. Alți „fruntași”, precum Dan Deșliu ori Eugen Frunză, vor inflama stilul agitatoric, dar T. îi anticipează
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
frumuseții tale, / Te apăr și te laud, și te cânt!” ori „În lume nu-s mai multe Românii, / Ci una doar și-aceea ne e vatră!” sau „Și ni-i dragă vorba asta: pace / Și-i urâm de moarte pe dușmani” ș.a.m.d. Declarațiile de înregimentare și profesiunile de credință sunt formulate, adesea, în termeni militari: „Mi-aliniez, ca pentru luptă, anii”, „De baionetă îmi ascut condeiul”, „Poemelor le strig: / Încolonarea!” Într-o poezie astfel concepută, e normal ca metafora
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
a izbit în plin”, iar Voronca „s-a afirmat precis ca un proiectil. Ardeau atunci violent toate buruienile ce înțeleniseră din timpuri poezia: anecdota, morala, luna, lacul, ochii albaștri”, în vreme ce tinerii distrugeau trecutul „cu frenezia devastării unui oraș invadat de dușmani”. Direcționată de aceste principii, în spirit de frondă, arta devine „dreptul suprem de a-ți bate joc de toți, de toate, după ce în prealabil îți bătuseși joc de tine însuți”. Două numere mai târziu alt text al lui Geo Bogza
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
accentuată, care i-ar fi permis să scurtcircuiteze distanțele dintre imaginile și viziunile poetice, ar fi apropiat-o și mai mult pe U. de Diane Wakoski, din a cărei lirică a tradus și cu care are certe afinități. Totuși, principalul dușman al poemelor sale se dovedește tendința lor centrifugală, refuzul coagulării în întreg, o notație suprinzătoare putând rupe coerența unui text care începe bine: „O mare împrevizibilă mi-atinge mâinile/ norii atârnă zdrențuiți, cheltuială de prisos/ a unei dimineți în care
URSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
pe un fundal cvasiarhaic pastoral, o femeie frumoasă, devotată, luptă cu armele, alături de cel drag, împotriva pașei din Ianina, venit cu puhoi de oaste să supună ținutul grămoștean, în cele din urmă sinucigându-se, pentru a nu cădea în mâinile dușmanului. Alt volum, Golgota românească (1995), în româna literară, exaltă de asemenea trecutul, însă majoritatea poemelor consemnează experiența dură a închisorilor prin care Z. a trecut, pe alocuri într-o dicție cu inflexiuni argheziene: „Hei! Cine oare-a părăsit pământul / Și-
ZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
Reid (Eschimoșii, Insula Dracului), Conan Doyle, Ivan Turgheniev, Lev Tolstoi, Maurice Leblanc, Maxim Gorki și mulți alții. Dintre debuturile găzduite de revistă, cel mai spectaculos în perspectiva timpului este al lui Mircea Eliade, „elev la Liceul «Spiru Haret»”, cu articolul Dușmanul viermelui de mătase în numărul 51/1921, urmat de schița onirică Cum am găsit piatra filosofală și de o prezență repetată în 1922 și 1923 cu notițe și însemnări de amator naturalist (Din lumea animală), chimist (Istoria culorilor naturale) și
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
să corectăm greșeala imediat și sub imperiul frustrării, ori pagubei (morale ori materiale). Țipăm, jignim, ne agităm. Tensiunea interioară transpare în ton și cuvintele alese. Tonul ridicat și jignirile transformă sfatul ori dojana, în dispută și pe cel mustrat, în dușman. Mustrarea și sfătuirea cer o voce blândă, liniștită. Imediat se poate mustra sau sfătui numai printr-o poveste. Amintiți-vă, ce simțiți, când sunteți certați: jenă, durere, ori rușine? Indignare? Actualizați tumultul interior sau indignarea trezită de felul, cum sunteți
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
pluralul următoarelor substantive: ou, mahala, burier, ghid, mânz, băcan. 5. Scrie câte trei enunțuri cu: a) verbe care să arate acțiunea b) verbe care să arate starea c)verbe care să arate existența 6. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător pentru: dușman, cenușiu, șiret, silitor. 7. Alcătuiește un text cu titlul “În excursie” TESTUL NR. 7 1. Citește cu atenție textul: “Lizuca începu iar a vorbi încet : Patrocle, eu cred că nu trebuie să ne temem de muma pădurii. Aici îs locuri
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]